36,856 matches
-
În italiana pe care Saul Însuși o vorbea și scria cu plăcere, pe prima filă a volumului Les oiseaux de Fra Angelico, trimisă din Paris la 11 decembrie 2002: „con amicizia dichiarata”2. Peste doar câteva luni, aveam să le regăsesc pe dedicația la volumul Autobiographie d’autrui, transcrisă, de data asta, În franțuzește: „à Cella et à Norman parce que l’amitié il faut la déclarer. Love”. După un alt sezon, aveam să am surpriza de a citi aceeași dedicație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Berlin. Singura avere cărată În cochilia exilului era limba română, și Michael a fost printre cei care m-au ajutat, În deceniul următor, să locuiesc În ea. Despre scriitorul expatriat am discutat adesea În Întâlnirile noastre newyorkeze, În care am regăsit, de fiecare dată, atenția luminoasă cu care onorează tot ce este viu, inedit, stimulant. Întâlniri râvnite și memorabile, calendarul zâmbea, brusc, Încurajator. În Noul Babylon, musafirul se simțea totdeauna acasă, fără nici una dintre crampele antiamericane ale atâtor intelectuali europeni. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
a spus că nu a mai rămas nimic - dar trage cu ochiul, dacă ai timp. Bon Voyage. Cu drag, Saul”. De la Milano, Saul nu s-a Întors Într-o stare mai fericită decât am venit eu din București. Nu, nu regăsise orașul tinereții, ci o aglomerație urbană vulgară, zgomotoasă, pe care nici hotelul mic, scump și avantajos situat nu o atenuase. Copleșit de dificultățile cărții cu care mă luptam În primăvara ’99, mi se părea că evocările sale, inimitabilul său amestec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
fel de găurit pașaport Dada. Referirea nu trimite, s-o spunem, la compatriotul său român Tristan Tzara. Nu am În vedere, neapărat, nici nume ca Urmuz, Ionesco, Cioran, chiar Arghezi, chiar clasicul Caragiale, deși Saul Steinberg s-ar fi putut regăsi, fără Îndoială, În originala insurecție românească Împotriva locului comun, a cărui cămașă de forță acești mari neliniștiți au mitraliat-o, cu toții, prin paradox și parodie, prin ludicul spiritului lor rebel și bufon. Nu ar fi vorba nici chiar de vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
încă de agitația zilei ei. Wayfinders înflorea, găsind căi pentru o mulțime de clienți la care nici măcar Sylvie nu se așteptase când înființase centrul de asistență socială, în urmă cu trei ani. După ani de derivă printre slujbe nesatisfăcătoare, se regăsise în sfârșit într-o vocație pe care nu și-o bănuise niciodată. Atentă să nu încalce confidențialitatea profesională, îi schiță punctele esențiale ale celor mai interesante cazuri, în timp ce pregătiră împreună un rizoto. Până se așezară la masă, Weber nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de cocor. Cocorii sunt suflete care au fost odată oameni și poate că or să mai fie, peste mai multe vieți. Sau oamenii sunt suflete care au fost odată cocori și poate că or să mai fie, când își vor regăsi stolul. Cocorul are ceva în el care-i prins la mijloc, între acum și atunci. Un poet vietnamez din secolul al paisprezecelea așază păsările pentru vecie la jumătatea drumului, în văzduh. Zilele trec și norii se duc; Chiparoșii sunt verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Daniel, care se ștergea la gură de urmele de bere. Păi, am putea să-ncercăm. În scop pur medical. Ea trecu pe lângă el în bucătărie, chinuindu-se să-și scoată haina în timp ce-i întindea mâna lui Daniel. Bine te-am regăsit. —Ho, hop-așa. Vrei să-mi spui că voi doi vă știți? Ea își trase bărbia înapoi și se încruntă. De obicei, asta înseamnă „bine te-am regăsit“. —Ce Dumnezeu se întâmplă? Toată lumea cunoaște pe toată lumea. Când lumile intră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-și scoată haina în timp ce-i întindea mâna lui Daniel. Bine te-am regăsit. —Ho, hop-așa. Vrei să-mi spui că voi doi vă știți? Ea își trase bărbia înapoi și se încruntă. De obicei, asta înseamnă „bine te-am regăsit“. —Ce Dumnezeu se întâmplă? Toată lumea cunoaște pe toată lumea. Când lumile intră în coliziune! —Liniștește-ți inimioara aia. În viața asta totul se explică, nu știai? Povesti despre dezbaterea publică și cât de mult o impresionase prestația lui Daniel. Explicația îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
prima romanță soției tale. „Este de Înțeles că odată cu dezvoltarea generală a societății noastre, pretențiile oamenilor muncii cresc și În domeniul creației cultural-artistice”, spunea secretarul general al partidului la Congresul Educației Politice și Culturii Socialiste. „Oamenii muncii vor să-și regăsească În lucrările artistice și literare propria lor fizionomie morală, nu să găsească În romane, filme sau piese de teatru personaje Închipuite sau eroi transplantați În zilele noastre din alte etape istorice sau chiar de pe alte planete.” Bing-bangul soneriei de la ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vei porni în căutarea unui înlocuitor pentru Mark? Lisa nu reușea să-și controleze emoțiile așa că o iert dacă a fost prea dură. —Lisa, mi-ar face mare plăcere să petrec câțiva ani așteptând să trec peste Mark, să mă regăsesc, să citesc cărți motivaționale, să mă duc la un ashram, chestii de genul ăsta. Dar am 38 de ani și-mi doresc copii. Ce pot să fac? Să mă duc la o bancă de spermă? Să cumpăr un copil pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
The Independent, de parcă ar fi fost într-o limbă străină. În fine, probabil și era, pentru un cititor de The Telegraph 2. —Cum te simți în dimineața asta? l-am întrebat. —Mai bine ca niciodată. A fost grozav să-i regăsesc pe băieți. Îmi fusese dor de ei. Nu mai facem chestii de genul ăsta. — Asta pentru ați avut casele voastre în care să dormiți, am murmurat. Împachetă ziarul exact cum fusese și-l puse la loc. —Acum trebuie să plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Eram convinsă că o va folosi ca foiță pentru iarbă. Mi-a zâmbit și s-a întors spre ușă. —Poate o să mă întorc când se deschide. Poate, am spus intrându-i în joc, bucuroasă să constat că mâna mea își regăsise echilibrul. — Ce voia bărbatul acela? m-a întrebat Shelley, acoperind cu mâna receptorul. — Se uita doar. —Bine, bine. Și-a luat mâna de pe receptor. —Alo? Da. îl aștept pe Brian Fisher de la departamentul de artă. Atunci, e altcineva disponibil? Instinctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
din ele fiind împopoțonate cu câte un pampon, și ușurându-se pe stâlpul cutiei. Mami a găsit scrisoarea, a împins-o prin deschizătură și a întrerupt-o pe Daisy în plină acțiune. Daisy a șchiopătat câțiva pași, până și-a regăsit echilibrul, driblând pe un picior. Ceva din scena aceasta îmi era cunoscut. M-am uitat fix la cutia poștală, întrebându-mă ce ar putea fi. Apoi mi-am dat seama că e de fapt cutia poștală însăși, cu capătul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în deșert, și pe care o simțea cum se spulberă acum la întoarcere în lumea asta, lumea lui, lumea legăturilor politice, a iscodirii și a supravegherii continue a celui de lângă tine, liniștea pe care o câștigase acolo o va mai regăsi? — Și totuși o să dau un acatist, se trezi vorbind singur. Drumul pe mare a fost o desfătare. Vântul era bun. Femeile își ajungeau una alteia, sporovăiau românește între ele și Stanca îi părea acum la întoarcere, după aproape cinci ani
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Război Mondial, urmărind evenimentele acestei campanii. Cartea este importantă și pentru faptul că relevă multe dintre calitățile pe care le-au demonstrat românii de-a lungul timpului și anume vitejia, curajul, spiritul de sacrificiu și multe altele, care pot fi regăsite în această lucrare, una dintre cele mai frumoase și emoționante care s-au scris despre al II-lea Război Mondial. 5. Jertfa Dan Lucinescu Descriere: „Jertfa” are binecuvântarea Părintelui Iustin Pârvu, coleg de celulă și suferință cu autorul, fiind un
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
teatru s-a terminat. Nu mi-am părut niciodată mai străin mie Însumi ca În momentul cînd m-am descoperit, simplu spectator, ieșind din sală, cu sentimentul că redevin serios. Penibil sentiment. Această simplă și minunată Întîmplare, În care am regăsit geniul eternului teatru, m-a redat mie Însumi ; de parcă aș fi fost operat de suflet, de parcă mi s-ar fi extras o boală din propria psihologie”... Ce frumos! Pesemne că am limite comprehensive, ori unii gazetari exagerează, dar nu pot
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
realizez tardiv, nici n-ar fi apărut, dacă muzica spectaco lului n-ar fi fost semnată de marele Marius Moga. După ce e lăudat În mod deșănțat muzicianul, ce mai aflăm : „cîteva pasaje din Hora iubirii (acesta-i titlul spectacolului) se regăsesc și În coloana sonoră a telenovelei Secretul Mariei”! Scîrț! Dincolo de faptul că marele dramaturg austriac nu văd ce-ar putea avea În comun cu scenaristul telenovelei mioritice, nu mă pot abține să declar că am devenit invidios pe libertatea compozitorului
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu fiul meu cel mic la Constanța. Ceea ce Înseamnă că montarea a Împlinit frumoasa vîrstă de 40 de ani...E simplu să spunem „ce texte minore!”; migălos și chiar neplăcut ar fi să analizăm longevitatea lor, nu? Cu toate acestea, regăsesc prin niște fișe vechi, o statistică care ne complexează, și din punctul ăsta de vedere : actorul japonez Kanmi Fujiyama a avut norocul (?) să joace aceeași piesă, Într-un același spectacol, de 10.288 de ori! Japonezi, deh! Bădia Maftei la
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de doctorat!) și care au la bază cărți despre teatru , d’anțărț... Pe Adrian Țion l-am cunoscut bine, În perioada În care montam În Cluj. I-am apreciat (mereu) cultura, echi librul judecății, bunul gust. Calități pe care le regăsesc acum În cronicile strînse În volumul Flashback teatral ( editura Tribuna, 2006). Sunt cronici publicate timp de un deceniu și jumătate În diverse ziare și reviste ardelene și dau samă despre reprezentații din Cluj, Turda și Petroșani. Spectacole mari sau medii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de lampa aprinsă. Această zbatere Înăbușită În jurul mortului, devenea cu timpul obsedantă. Medicul s-a retras după ce a rostit cîteva cuvinte de consolare. Deodată, o pocnitură veselă: sărise dopul sticlei Începute de șampanie, iar spuma dădea pe dinafară. Fluturele a regăsit fereastra deschisă și a dispărut În noap tea caldă. Liniștea și nemișcarea s-au instalat din nou”... Ca să fim sinceri, am găsit și un punct slab În carte : comentarea pieselor marelui dra maturg ( despre Ivanov, ruso/francezul, spre exemplu, scrie
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dtale. din cap, pînă-n picioare, din tot sufletul, pînă la uitarea de sine, pînă la tîmpenie și pînă la nebunie!”... Hm! Să fie joacă, ori disperare? Discretul Antoșa a luat cu el secretul, În mor mînt ... Oricum, Lika s-a regăsit În Nina din Pescărușul. Dar nu s-a simțit jignită de faptul că aventura ei cu Potapenko a apărut pe scenă, fiindcă totuși Cehov a idealizat-o. Mai puțin insistentă, dar la fel de ghinionistă, a fost și matematiciana Olga Kundasova; Mi-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
rînd, temerarele comparații, pe care numai un spirit recunoscut mondial, precum Banu, are curajul să le propună : „Lopahin este un Oedip, falsul Învingător al zilei” (p.11) ; „Livada...Începe ca și Faust, În momentul constatării eșecului” (p.13) ; „Livada... se regăsește În Ghepardul lui Lampedusa și Visconti, ca și În Salonul de muzică de Satyajit Ray sau, mai recent, În piesa lui Slavkin Cercul, ori În filmul lui Mihalkov Soare Înșelător”; „Creon și Antigona Încarnează valori opuse, dar În egală măsură
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cu Prefectul, firește), dar ea nu este o Zoe "tipică", ea vorbește (cu Nikolai Vasilievici, firește) ca Mița, Zița și Eftimița ba, ca să fim drepți, iese și din Caragiale și ajunge pînă la Alecsandri, la Chirița! -, încearcă să-l îmbuneze regăsindu-și "eul" pe Groparul... turmentat. Na, că uitam: Groparul, cât o fi el de hamletian la origine, tot din Caragiale se trage, adică... ține cu orice preț să-l voteze pe unchiul Vania cam în felul următor: "Groparul: Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
în acel inedit discurs asupra totalitarismului. Reversibilitatea rolurilor de victimă și călău, demagogia placată infatigabil ;,sur du vivant", tirania formelor ce provoacă fonduri aberante (vezi sărbătorirea "Zilei Europei" în Rigor Mortis) ori dulcea și imbecila ipocrizie a bărbatului politic se regăsesc aici descrise cu un spor semnificativ de detalii, tinzînd la epuizarea temelor. Evident, se păstrează atmosfera tipică a pieselor lui Gârbea, în care replica declanșează mici resorturi hermeneutice parodiind citatele celebre sau situațiile standard din literatură & viață socială. Regramaticalizarea limbajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
totul, și nu dădea curs tentației până la capăt. Nu semănau până într-atât ca să bănuiești că ar fi gemeni. Ba trebuia să iei aminte foarte atent să-ți dai seama că sunt frați. Părul ei șaten, bătând spre roșu, se regăsea la Rafael, lunecând într-o nuanță nisipie. Aveau aceleași priviri adânci și duse, dar a lui era mai dilatată și mai risipită, ca și cum văzuse mai multe în același interval de timp, și aceeași paloare argiloasă, la Rafael de o asprime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]