30,120 matches
-
urbane și stăpânirea incidențelor sale economice primesc denumirea de "proiect strategic", sau de "proiect al orașului", în ciuda eforturilor teoretice de a favoriza o utilizare mai puțin confuză și nediferențiată a acestor termeni 342. Aceste proiecte, care determină, la capătul unui demers în parteneriat, alegerile fundamentale și ambițiile orașului pe termen mediu și lung, oferă un cadru de cooperare a diferiților actori ai amenajării urbane. Pentru Ministerul Echipamentului: "Planificarea strategică testează posibilii (voințe, alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
capătul unui demers în parteneriat, alegerile fundamentale și ambițiile orașului pe termen mediu și lung, oferă un cadru de cooperare a diferiților actori ai amenajării urbane. Pentru Ministerul Echipamentului: "Planificarea strategică testează posibilii (voințe, alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o adeziune, afișează o ambiție rezonabilă, profesional fondată, constituie o referință pentru ajustări, decizii cotidiene publice și private"343. Miza este aceea de a construi un proiect consensual, susceptibil de a liniști investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bază pentru programări 346, ele federează acum diferitele planuri sau programe locale de habitat (PLH). Scopul lor este acela de a incita comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se remarcă faptul că această lege de "solidaritate și reînnoire urbană" nu comportă dispoziții referitoare la fondul funciar, ceea ce lasă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
controlat, favorizează un mai mare recurs la automobil. Or, s-a presupus că intermodalitatea, atât de des pomenită și al cărei merit era de a evita condamnarea radicală și nerealistă a automobilului, face doar oficiul de decongestionare, în loc să inițieze un demers global privind deplasarea în oraș. Statul nu este scutit de responsabilități atunci când avem în vedere geneza acestei situații. El a contribuit cu generozitate la finanțarea drumurilor, a căror construcție se dovedea contrarie intențiilor afișate de a controla mobilitatea. Jean-Marc Offner
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
en évolution (La Documentation Française, 2005), Institutul Orașelor din Rennes propune o versiune privind crearea "culturii urbane" și a arhitecturii sale specifice, a modului în care s-au asociat aleșii, funcționarii serviciilor pentru a acționa laolaltă și a inventa un demers operațional, capabil să integreze expertiza, calificările și competențele tuturor celor implicați în actul de construire a orașelor. În lucrarea La société en sablier, Alain Lipietz consideră că am trecut de la o "societate în montgolfier" la o "societate în clepsidră". Prima
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu a scris doar cartea întîi și a doua a Eticii sale, care tratează despre substanța lumii și cunoașterea umană, ci și pe cele de a treia și a patra, în care cercetează sentimentele și pasiunile omenești. Însă cele două demersuri ideatice unul care încearcă să cunoască că relația fundamentală dintre existență și gîndire și celălalt care studiază particularitățile experienței nu se îmbină în una și aceeași serie de trăiri, așa încît să poată determina sentimentul total. Culmea vieții o reprezenta
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
absolută să intre ca element într-un sentiment total și să înarmeze bine sufletul pentru a întîmpina ceea ce poate aduce viața în continuare. Spinoza socotea un rîs proaspăt și sănătos ărintre lucrurile bune ale vieții, accentuînd puternic opoziția ssa față de demersurile gîndirii ascetice și pietate (Ethica, IV, nota 45). El făcea doar o singură deosebire, aceea între rîsul involuntar (risus) și rîsul batjocoritor (irrisio). Deîndată ce rîsul găsește un anumit obiect, el devine pentru Spinoza o expresie a batjocurii, aflîndu-se în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sa semnificație jonsoniană). În ce mă privește", spuneael, "nu mă tem de vorba de spirit sceptică. Un spirit făcut cu gust nu poate vătăma nici unui lucru da care sînt interesat, nici în cea mai mică măsură". Se află în acest demers ideatic un sîmbure al marelui humor, pentru care situația e de așa natură ca pînă și cel mai valoros lucru are o latură prin care este supus mărginirii și limitării, așa încît dacă nu putem rîde de el, putem cel
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
e necesar, în particularitatea lor. Apare la lumină, printr-asta, un exemplu tipic de concepție umană despre viață. 53. Humorul ca realism Vom lua în considerare, în cele din urmă, ralația humorului cu un proces ideatic realist, prin care înțeleg demersul ce caută criteriul adevărului și al realității în coerență legică, solidă a tot ce apare ca obiect al observației. Humorul este, cum s-a spus de mai multe ori în cele de mai sus, un sentiment realist și în atare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
J. Addison. Deși credita metoda experimentală, psihologul H. Höffding recomanda colegilor mai tineri s-o complinească și cu exemple profitabile din textele marii literaturi, măcar cu privire la unele zone ale sufletuluiuman, așa cum a procedat el însuși, nu numai în Marele humor. Demersul experimental continuă să fie practicat, în forme noi, de către numeroși psihologi; în schimb, mai vechea relație literatură-psihologie s-a răsturnat. O parte din cercetarea literară (care apela încă demult la datele psihologiei) a fost subordonată, în cursul secolului al XX
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
altele, și "genului comic"). Studiile dedicate specificității producerii și naturii sentimentelor par să treacă, totuși, printr-un con de umbră, în ultima vreme. Rezultatele posibile mult sau rapid, prelucrarea statistică modernă a datelor experimentale, îi îndeamnă pe cercetători să neglijeze demersurile mai greu verificabile, cu toate că și ele pot aduce clarificări în psihologie. Este regretabil, căci la ascunzișurile lumii afectelor trebuie încercat să se ajungă pe toate căile, sentimentele continuînd să determine multiple manifestări în existența individuală și în cea socială. Harald
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
individuală și în cea socială. Harald Höffding s-a impus ca un psiholog remarcabil și prin modalitatea în care a abordat capitolul vieții sentimentelor. Trebuie subliniat că ar fi eronat să-l considerăm doar ca pe un savant "al trecutului": demersul său este confirmat, în contemporaneitate, de psihologul american Gordon W.Allport, care, în prefața lucrării fundamentale Structura și dezvoltarea personalității, referindu-se la "construcțiile matematice și statistice", declara: "Nu obiectez împotriva utilizării unor asemenea modele pentru cercetarea explorativă. Prejudiciul apare
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și „Meridian” (1934-1938, 1941, 1943-1946), la care se adaugă „Liceu” (1932) și „Viața imediată” (1933). Aici vor fi prezenți și poeți de la „unu”, ceea ce va asigura continuitatea a. românești. Etapa suprarealistă se remarcă, înainte de toate, printr-un gust pronunțat pentru demersul teoretic și printr-o conștiință de sine foarte accentuată, trăsături identificabile în numeroase texte, printre care lucrările Critica mizeriei (1945), semnată de Gellu Naum, Paul Păun și Virgil Teodorescu, Dialectique de la dialectique. Message adressé au mouvement surréaliste international (1945) de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
ce alcătuiesc modelul general. În acest context, nivelul tipologicului prezintă un grad de generalitate intermediară. Personalitatea creatoare tipologie. Astfel, singularul se descifrează pe baza generalului și prin diverse clasificări tipologice și apoi prin generalizarea acestora. Actual se consideră că orice demers în sfera personalității, fie cu caracter teoretic sau aplicativ, trebuie să se bazeze pe corelarea dialectică permanentă a individualului și general - particularului, a concretului și abstractului. Existența, evoluția și manifestarea ființei umane presupune prezența mai multor ipostaze care, deși ființează
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
capacitatea de asumare a riscului, interesul pentru complexitate. În ontogeneză, ambele tipuri de creativitate, deși se activează în adolescență, în adevăratul sens al cuvântului, la vârsta preșcolară pot apărea indicatori pentru o formă sau alta. Acest lucru este important pentru demersurile educative care să favorizeze manifestarea unor potențialități, valorificarea acestora. În acest sens, menționăm și recomandarea lui I. Mânzat pentru învățământul prin descoperire dirijată, care poate antrena capacitatea elevului de investigare și care, de exemplu, se poate realiza la liceu prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
intelectuale sau a talentului, întrucât copiii superior înzestrați sunt capabili de idei, produse noi, acest lucru implicând corelația dintre creativitate și abilitățile mentale superioare. Creativitatea poate fi considerată o altă fațetă a inteligenței, întrucât este folosită în anumite situații, când demersurile logice și abstracte par a nu mai fi eficiente. Renzulli propune, în 1977, un model al supradotării intelectuale care prezintă trei dimensiuni esențiale ale supradotării, printre care se află și creativitatea: - aptitudini intelectuale și talente peste medie, generale (verbale, numerice
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
vedere tot ansamblul factorilor implicați în creativitate; în realizarea acestor deziderate trebuie să-și unească eforturile instituțiile școlare, familia și nu în ultimul rând societatea . Familia care este primul mediu de socializare și educare a copiilor, și școala care continuă demersurile educative ale familiei, au rolul fundamental, rolul decisiv in acesta direcție. Exisă anumite modele parentale care încurajează cu precădere formarea gândirii critice și a personalității creatoare . La nivelul școlii este nevoie de o nouă concepție pedagogică, de o pedagogie a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
dintre cadrele didactice cele mai reprezentative din trecutul (ca și din prezentul) acestei școli, părându-ni-se cât se poate de firesc nouă, celor chemați, prin natura lucrurilor, să asigurăm schimbul de generații în cadrul Catedrei de Istorie - să începem acest demers prin omagierea celor care ne-au precedat în ipostaza de profesori de istorie în școala în care activăm în prezent. Focalizându-ne, așadar, atenția în direcția acelor persoane care au reprezentat până acum câțiva ani pilonii de bază ai Catedrei
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1732]
-
în școală); echipa reprezentativă a școlii sau liceului să fie formată și să rezulte din activitățile competiționale interne ale acestora; 4. perfecționarea sau ameliorarea continuă a tuturor resurselor necesare creșterii performanțelor echipei, respectiv: resursele umane (selecție - preselecție), resurse didactice (perfecționarea demersurilor metodice), resurse materiale, de pregătire și de prezentare, resurse financiare de participare, etc.; 5. Perfecționarea selecției, a pregătirii și a conducerii echipei în competiții să constituie problema comună a catedrei de educație fizică, a tuturor membrilor acesteia; 6. Mediatizarea activităților
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
următorul pas necesar determinării corecte a modelului de joc este studierea atentă a calendarului sportiv, a competițiilor, a regulamentelor acestora, a datelor calendaristice, a locurilor de disputare, a adversarilor și a altor elemente care pot influența modelul de joc și demersul necesar realizării lui. Dacă în primul pas analizat la început studiul se referă mai ales la structuri și conținuturi, în cel de al doilea pas, studiul se referă la valorile execuțiilor tehnico - tactice pe care trebuie să le realizeze jucătorii
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
conținuturilor și valorilor jocului pe tot anul de pregătire. De aici încolo începe programarea realizării modelului de joc ca o altă etapă a modelului (a planului) de instruire, de pregătire a echipei școlare de baschet. 4.3. Criteriile, cerințele și demersurile necesare selecționării elevilor pentru formarea echipei (m și f) reprezentative de baschet a școlii Selecția este o componentă importantă în orice model de joc al unei echipe datorită implicațiilor directe în realizarea obiectivelor modelului de pregătire. Ea cuprinde mai multe
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
altă parte. Cerințele fixate în scopul optimizării selecției stabilesc pentru fiecare factor și componentă următoarele valori exprimate în procente: Concepând selecționarea elevilor pentru echipa reprezentativă de baschet ca pe o activitate cu reduceri cantitative pe fondul preocupărilor calitative, profesorul întreprinde demersuri metodico - organizatorice eșalonate astfel: a) în prima etapă va urmări, din exterior, talia și aptitudinile psiho - motrice ale elevilor; b) în a doua etapă va urmări și evalua calitățile intelectuale și particularitățile afective și volitive; c) în cea de a
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
în timpul jocurilor disputate în clasă și între clase) privind valoarea unor procese intelectuale, gradul manifestărilor voliționale, încadrarea comportamentului și aptitudinilor în prototipul viitorilor jucători de baschet din echipa școlii. Elaborarea modelelor de pregătire ale echipei reprezentative școlare de baschet și demersurile necesare programării pregătirii acesteia 5.1. Modelul de pregătire al echipei reprezentative de baschet a școlii generale și liceului Pregătirea unei reprezentative de baschet la nivelul unei școli generale sau a unui liceu este o problemă complexă care necesită un
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
competiție, datele, locul de disputare și vor fi stabilite sau elaborate regulamentele de participare la acste competiții. Fiecare obiectiv operațional sau componentă a planului anual de pregătire va trebui să cuprindă într-o ordine logică, algoritmică, toate măsurile, acțiunile, exercițiile, demersurile specifice și necesare însoțite și finalizate de indicatorii obiectivanți specifici. De exemplu: la selecție: câți elevi, din ce clase, cu ce talie, etc.; la nivelul de joc: frecvența acțiunilor (câte?) și eficiența lor (reușite), etc., etc. În acest mod fiecare
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
obiectivanți specifici. De exemplu: la selecție: câți elevi, din ce clase, cu ce talie, etc.; la nivelul de joc: frecvența acțiunilor (câte?) și eficiența lor (reușite), etc., etc. În acest mod fiecare obiectiv operațional va fi obiectivat prin transformarea fiecărui demers operațional în valori cu existență obiectivă, care să fie controlat și evaluat permanent. Aceasta înseamnă determinarea operațională a componentelor (obiectivelor) unui model de pregătire. 5.3. Programarea (operaționalizarea) pregătirii echipei de baschet a școlii generale sau a liceului Dacă determinarea
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]