29,566 matches
-
Ne punem pe comerț, Socrate! Metoda MeBo... alocație... deduai... firsoai... serele... es a... sereme... blocaj... pereme... serei... Vrei? Groparul: Domnule, orice te distrează, merită de încercat... Matei: Bravo, Nea Socrate, ești un om luminat! Octav: Deci să ne-apucăm de treabă! Să facem bani! Bani! Nea Matei, ești subalternul meu, este? Mama, psihiatrul matale e un diletant pe lîngă acest om al zilelor noastre! Am scăpat de toate grijile! De toate obsesiile alea... de voci... Am scăpat de Ovidiu! Groparule, îți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mi-ai luat jumătatea aceea ți te-ai dus cu ea! Du-te, domnule, du-te!" Ducă-se! Marieta: Parcă spuneai că ai scăpat de... Octav: Eh, mama, mai greșesc... mai am reminiscențe... resturi... resturi... resturi... Matei: Mă rog, e treaba ta... Eu în cîteva zile rezolv toate chestiile... Marieta și cu Costache or să te ajute... Octav: Cum, și mama! Vezi, mama, n-ai scăpat de patron! Și n-ai să scapi niciodată... Ha! O să fiți subalternii mei! Ha! Marieta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mulțumim, Nea Matei. (puțin cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav: ...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei: ...În occident
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav: ...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei: ...În occident se dau concerte în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
scot zgomote de uluială, dezaprobare, îngrijorare) Matei: Ascultă, măi neisprăvitule... măi... (îl ia de gît) Octav: (debarasîndu-se cu ușurință) Și pentru că ești un căcat, trebuie să curăț locul de matale, Nea Matei... Și ca să fac și eu măcar o dată o treabă bună, o să încep curățenia de aici... (aruncă spre Matei cu toate mărfurile expuse) Ține, Nea Matei. Numără-le... fă inventarul... (Costache și Marieta continuă să se alarmeze, să se vaite, să strige...; Matei, bombardat cu lucrurile aruncate, speriat și neputincios
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pleacă: Octav se întoarce, îl vede pe gropar, fumînd a nu se știe cîta țigară...) Tu..., moașă numărul doi..., și cînd "dormi" fumezi... Groparul: ...Sau invers... Octav: Te rog să nu începi cu... Sînt obosit... Și mai am și puțină treabă... (se așează pe pămînt; lumină de noapte; din fundul scenei apare o siluetă de bărbat; e îmbrăcat în alb; se oprește în imediata apropiere a lui Octav care, simțindu-l, se ridică în genunchi, foarte tensionat; după un timp, intră
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
învârtit, -ă nom. învârtirea, învârtitul A SE MIȘCA Piatra se mișcă la vale tranz.: Ion mișcă piatra la vale part. mișcat, -ă nom. mișcarea, mișcatul A SE OPRI Ioana se oprește în fața vitrinelor tranz.: Ion o oprește pe Ioana din treabă part. oprit, -ă nom. oprirea, opritul A SE PLIMBA Ion se plimbă pe bulevard tranz.: Ion plimbă cățelul pe bulevard part. plimbat, -ă nom. plimbarea, plimbatul A SE PRĂBUȘI Ion se prăbușește în prăpastie tranz.: Ioana îl prăbușește pe Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe care situația lor o impune. 5.Să acorde familiilor care ar dori să-și părăsească patria pentru a se stabili aiurea un permis de liberă trecere în toate bunurile lor; și pentru ca aceste familii să-și poară aranja convenabil treburile, să le fixeze un termen de un an pentru această emigrație liberă din patria lor, începînd cu ziua în care instrumentele de ratificare ale prezentului tratat vor fi schimbate. 6.Să nu ceară și să nu impună nici o plată a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să se bucure de absolut toate avantajele de care s-au bucurat în timpul domniei răposatului sultan. 9.Poarta îngăduie domnitorilor acestor state să aibă pe lîngă ea un însărcinat cu afaceri, ales dintre creștinii comunității grecești, care vor veghea asupra treburilor privind numitele principate și vor fi tratați cu bunătate de către Poartă, și în ciuda neînsemnatei lor importanțe, vor fi considerați ca persoane care se bucură de dreptul internațional, adică vor fi la adăpost de orice violență. 10.Poarta consimte de asemenea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
continuare, sub suzeranitatea Porții și sub garanția Puterilor contractante, de privilegiile și imunitățile pe care le au. Nici o protecție exclusivă nu va fi exercitată asupra lor de una din Puterile Garante. Nu se există nici un drept particular de ingerință în treburile lor interne. .......................................................................................................................... Art. 34. Prezentul tratat va fi ratificat, iar notificările vor fi schimbate la Paris în intervalul de patru săptămâni, sau mai devreme, dacă acest lucru va fi posibil. Drept pentru care plenipotențiarii respectivi l-au semnat și au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sfatul Țării, bazându-se pe trecutul istoric al Basarabiei, care în mod istoric s-a format într-o regiune unitară indivizibilă, iar pe de altă parte, având în vedere interesele economice ale țării, arată poporului ucrainean nedreptatea amestecului Ucrainei în treburile Moldovei. Republica Moldovenească ca și cea Ucraineană mult timp au suferit sub regimul crud al țarismului, ambele au trecut calvarul luptei pentru libertate, și când scopul a fost atins, când amîndouă republicile au devenit independente și neatârnate, în care condițiuni
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
epocă și pentru acest motiv era în imposibilitatea de a urma modul general adoptat de organizarea normală a reprezentanței naționale. Această derogare de la legea generală trebuie să fie reproșată oamenilor politici precum și reprezentanților generali ai populației care au făcut această treabă, deși urmăreau scopuri patriotice înalte. 2.Că Parlamentul Republicii Moldovenești din Basarabia refuza printr-o întreagă serie de dispoziții și de acte determinate formal, într-o manieră hotărâtă, cu o stăruință încăpățânată, orice supunere politică față de România. 3.Că acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
consumate și valoarea produselor realizate. În limbajul comun, găsim o definire mult mai generală a conceptului de eficiență: realizarea unui scop cu consumul cel mai mic de resurse, de efort. O gospodină este eficientă atunci când realizează (cât mai bine, evident) treburile gospodăriei, într-un timp și cu un efort cât mai mic. Un muncitor este eficient când lucrează bine și repede. Pentru sociologie, acest ultim sens din limbajul comun mi se pare cel mai potrivit. În consecință, prin eficiență voi înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Incertitudinea privitoare la normele înseși este în mare parte redusă și ea prin autoritatea care sprijină aceste norme. Mecanismul autorității tinde să creeze un nou mod de decizie: nu aplic normele pentru că le consider bune sau proaste (nici nu este treaba mea să le judec!), ci pentru că am datoria, obligația să o fac, deoarece ele sunt impuse de autoritate. Tradiția conține importante elemente de normativitate, de constrângere. Autoritatea apare cu claritate în organizații unde aplicarea normelor este impusă și sancționată formal
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
câțiva kilometri afară din oraș. Acolo s-a oprit trăsura domnului, iar el, ridicându se n picioare, a strigat: Vă mulțumesc de buna voastră primire. Acum duceți-vă acasă, că nu puteți merge cu mine până la București; și eu am treabă mâine acolo; trebuie să dăm bice cailor. Să mergem fiecare la datoria noastră și de-acu, toți, pe treabă ! Rămâneți sănătoși ! să ne vedem sănătoși ! Am strigat ura ! până când Într-un nor de praf s-au pierdut departe trăsura domnească
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Vă mulțumesc de buna voastră primire. Acum duceți-vă acasă, că nu puteți merge cu mine până la București; și eu am treabă mâine acolo; trebuie să dăm bice cailor. Să mergem fiecare la datoria noastră și de-acu, toți, pe treabă ! Rămâneți sănătoși ! să ne vedem sănătoși ! Am strigat ura ! până când Într-un nor de praf s-au pierdut departe trăsura domnească cu ale suitei. Așa entuziasm n-am văzut altul de-atunci și cred că nu mai odată s-ar
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
În acea perioadă când eu aveam aceste obligații absolut obștești (adică fără nici o plată!) dar autoritățile locale (secretar U.T.C., Cioarec Ion) au interzis publicarea lor pe motiv că erau preaă ,,direct și la obiect” făcuteă Nu fac caz de treaba asta; din contră, vreau să subliniez că cine a vrut să-și facă profesia ca simplu profesionist În științe sociale a putut. Cine a vrut, cu orice preț, să se remarce pe criterii de multe ori paraprofesionale a acceptat condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care reglează viața oricăror societăți omenești (putere, posesiune, dar și filantropie, justiție, ordine), a privi divinul ca suprem administrator al bunurilor omenești, de la cele mai nobile pînă la cele mai banale, a-l concepe ca intendent al tuturor sensurilor și treburilor publice și private pe scurt, un Dumnezeu căruia i se conferă doar atîta transcendență cît să rezolve satisfăcător problemele creaturii sale. Chiar în epocile de maturitate religioasă, via affirmativa, necomplementată de via negativa, ar fi riscat să reducă divinul la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic, cosmologic și mental nerelevantă, a fost scoasă din scenă, pentru a ceda locul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Dacă ea rămîne orizont de viață și cunoaștere, dacă omul îi simte maiestatea, el e, poate, deja pornit la drum. Democrația sau distanța mobilizatoare Credință, modele de societate și manevre electorale în modernitate, nimeni nu pretinde că are, privitor la treburile publice, un mandat divin. Doar fundamentaliștii înființează partide ale lui Dumnezeu. Doar ei se cred în drept să impună societății o ordine divină obiectivată, care, ce-i drept, le rezervă doar lor dreptatea, puterea, cunoașterea a ceea ce este bine și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modernității liberale separație pe verticală între divin și uman, diferențiere orizontală între domeniile umanului , fundamentaliștii se reped, prea puțin ingenios, la soluția opusă: compactează brutal realul, îl uniformizează. Pe de o parte, desființează distanța verticală: îl pun pe Dumnezeu la treabă, să facă ordine disciplinară, de tip penitenciar, în societate. Pe de altă parte, vor să extermine diversitatea din teren : transformă normele credinței în regulament de poliție religioasă care să omogenizeze indivizii, aducîndu-i la starea de roboți pioși. . Includerea eschatonului în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
intelectualilor din filmele lui Woody Allen față de psihanalistul lor. Pentru omul comun, care absorbea vulgata difuzată de presă, minunile științei au putut înlocui pentru două secole miracolele religiei. în cărțile ei, Agatha Christie face să apară, ici colo, femei de treabă gata să creadă în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se pot afla un drog al adevărului obținut pe cale chimică sau capacitatea savanților de a transforma un om în broască injectîndu-i în glande substanțele potrivite. Totuși, ajuns la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei s-au văzut înlocuite de instituțiile politicului, ideologiile (eventual milenariste) au luat locul credinței. De la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
realizarea spirituală de instrumentarul ei (unde e cuprinsă chiar doctrina metafizică, în calitate de teorie de transformat în experiență personală) se aseamănă credinței unui om că îi e imposibil, dacă nu are cal, să ajungă într-un loc îndepărtat, unde îl cheamă treburile. Tradițiile înseși spun, într-un fel sau altul, că nu e productiv să le obiectivezi, să te lipești de formele lor, ci că e potrivit să intri în dinamica lor verticală, pornind la drum împreună cu ele. în vechiul Israel, chivotul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
le tot perindă sub ochi spectacolul public și mediatic (de la euroscepticism vs euroentuziasm la fast-food vs Jamie Oliver, lăsînd la o parte criza actuală și ciorovăielile politice curente) nu au nimic de-a face cu zenitul transcendent. țin, dimpotrivă, de treburile curente ale omului, de negoțul pragmatic cu sine și cu ceilalți. Sînt zdravăn implantate în regimul lumii, îi aparțin, nu conduc dincolo de el. Le-am forța în mod ridicol statutul dacă le-am citi ca oglindiri ale unui dincolo suprem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]