294,938 matches
-
Oficial al Comunităților Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2000. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 24 ianuarie 2000. Pentru Consiliu Președintele L. CAPOULAS SANTOS 1 Aviz emis la data de 17 decembrie 1999 (încă nepublicat în Jurnalul Oficial). 2 JO L 175, 04.08.1971, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1257/99 (J.O. L 160, 26.06.1999, p. 80).
jrc4640as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89806_a_90593]
-
și transportat direct din țara în cauză în Comunitate, care se califică pentru taxa vamală stabilită în art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 2798/1999, poate fi importat de la 1 martie a anului comercial 1999/2000. Autorizațiile de import se emit pentru cel mult 46 000 tone pentru anul comercial 1999/2000. (2) Pentru 1999/2000, fără să aducă atingere limitei de 46 000 tone stabilite pentru contingentul tarifar având numărul de serie 09.4032, autorizațiile pot fi emise în conformitate cu condițiile
jrc4642as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89808_a_90595]
-
import se emit pentru cel mult 46 000 tone pentru anul comercial 1999/2000. (2) Pentru 1999/2000, fără să aducă atingere limitei de 46 000 tone stabilite pentru contingentul tarifar având numărul de serie 09.4032, autorizațiile pot fi emise în conformitate cu condițiile stabilite în art. 1 din Regulamentul (CE) nr. 2798/1999 pentru cel mult 10 000 tone pe lună. Totuși, această cantitate se reduce la 5 000 tone pentru luna martie și la 8 000 tone pentru luna aprilie
jrc4642as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89808_a_90595]
-
de autorizație primite. Totuși, nu pot fi înaintate cereri din noiembrie până în februarie, anul următor, inclusiv. (3) În fiecare săptămână Comisia calculează totalul cantitățile pentru care s-au înaintat cereri pentru autorizații de import. Ea va autoriza statele membre să emită autorizații până la atingerea cotei lunare; dacă există riscul de epuizare a cotei lunare, Comisia autorizează statele membre să emită autorizații de import în limita cantității disponibile. (4) După atingerea cantității maxime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2798/1999, Comisia va
jrc4642as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89808_a_90595]
-
săptămână Comisia calculează totalul cantitățile pentru care s-au înaintat cereri pentru autorizații de import. Ea va autoriza statele membre să emită autorizații până la atingerea cotei lunare; dacă există riscul de epuizare a cotei lunare, Comisia autorizează statele membre să emită autorizații de import în limita cantității disponibile. (4) După atingerea cantității maxime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2798/1999, Comisia va informa statele membre cu privire la aceasta. Articolul 3 (1) Autorizațiile de import prevăzute în art. 1 alin. (1) sunt valabile
jrc4642as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89808_a_90595]
-
aceasta. Articolul 3 (1) Autorizațiile de import prevăzute în art. 1 alin. (1) sunt valabile timp de 60 de zile de la data emiterii în conformitate cu art. 21 alin. (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3719/88, până la 31 octombrie 2000. Autorizațiile se emit cel târziu în ultima zi lucrătoare care urmează zilei în care Comisia acordă autorizația în cauză. Garanția pentru autorizațiile de import este de 15 EUR pentru 100 kg net. (2) Dacă autorizația de import nu este folosită în perioada de
jrc4642as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89808_a_90595]
-
publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Articolul 21 Destinatarii Prezenta directivă se adresează statelor membre. Adoptată la Bruxelles, 27 noiembrie 2000. Pentru Comisie Președintele E. GUIGOU 1 JO C 177 E, 27.06.2000, p. 42. 2 Aviz emis la 12 octombrie 2000 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). 3 JO C 204, 18.07.2000, p. 82. 4 JO C 226, 08.08.2000, p. 1. 5 JO L 39, 14.02.1976, p. 40. 6 JO L 180
jrc4619as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89785_a_90572]
-
000" se înlocuiește cu "900". 2. La art. 8: - de la alin. (2) se elimină "o lună după aceea", și - la alin. (5), "normele de aplicare" se înlocuiește cu "regulamentul de procedură". 3. La art. 12: - la alin. (1) lit. (c) "emis de Oficiu.", se înlocuiește cu "emis de Oficiu; și", - la alin. (1) se adaugă următorul text: "(d) tariful administrativ menționat în art. 82 alin. (2) din regulamentul de procedură." - la alin. (2), "alin. (1) lit. (b) și (c)" se înlocuiește
jrc4648as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89814_a_90601]
-
La art. 8: - de la alin. (2) se elimină "o lună după aceea", și - la alin. (5), "normele de aplicare" se înlocuiește cu "regulamentul de procedură". 3. La art. 12: - la alin. (1) lit. (c) "emis de Oficiu.", se înlocuiește cu "emis de Oficiu; și", - la alin. (1) se adaugă următorul text: "(d) tariful administrativ menționat în art. 82 alin. (2) din regulamentul de procedură." - la alin. (2), "alin. (1) lit. (b) și (c)" se înlocuiește cu "alin. (1) lit. (b), (c
jrc4648as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89814_a_90601]
-
limitele stabilite de lege.”" Din punct de vedere legal, orașul se bucură de o autonomie mai mică decât o provincie. În iunie 1996, la scurt timp după ce primele alegeri pentru șeful guvernului au fost organizate, Congresul Național al Argentinei a emis legea națională 24.588 (cunoscută la Legea Cafiero, după senatorul care a propus proiectul de lege) prin care autoritatea asupra 25.000 de polițiști federali ai Argentinei și responsabilitatea asupra instituțiilor federale din Oraș nu vor fi transmise de către guvernul
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie 1476. Corpul său a fost decapitat și capul trimis sultanului, care l-a așezat într-o țeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Țepeș. S-a emis ipoteza ca „Drăculea“ ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureștilor. Examinările recente au arătat că „mormântul“ lui Țepeș de la mănăstire conține doar câteva oase de cal datate din neolitic și nu rămășițele adevărate ale domnului
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]
-
cele purtătoare cu ajutorul unui demodulator, amplificate și transformate din nou în unde sonore, de un difuzor. În realizarea unei transmisii radio intervin două tipuri de echipamente: echipament de emisie și echipament de recepție. Echipamentul de emisie are rolul de a emite în eter informația utilă. Acesta, preia informația de voce sau altă sursă, printr-un microfon, o aplică unui amplificator pentru ai amplifica semnalul, iar apoi semnalul este direcționat către un modulator. Aici are loc un amestec al semnalului util, cu
Radio () [Corola-website/Science/297247_a_298576]
-
unguri, duse în afara zidurilor Castelului Bratislava, în 907. Castelul și-a primit probabil numele de la Predslav, al treilea fiu al regelui Svätopluk I, sau poate de la nobilul local Braslav. Acest nume vechi reapare sub forma "Braslava" sau "Preslava", pe monezi emise de regele Ștefan I al Ungariei, datând din jurul anului 1000. Mai târziu în Evul Mediu, a ajuns la forma finală a numelui în germană, "Pressburg", numele în slovacă, "", derivând de acolo. Deși "Pressburg" a fost numele oficial până în 1919, locuitorii
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
fost păstrat ca termen generic pentru monede. În 1867 leul românesc a devenit unitatea monetară a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești. Cea mai veche monedă atestată pe teritoriul românesc este drahma de argint în greutate de 8 grame, emisă de pólisul (orașul) grecesc Histria în anul 480 î.Hr. Ea a fost urmată și de alte emisiuni de monedă ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu cele
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
de argint în greutate de 8 grame, emisă de pólisul (orașul) grecesc Histria în anul 480 î.Hr. Ea a fost urmată și de alte emisiuni de monedă ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu cele ale celților, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns și ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația romană, dar
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
în anul 480 î.Hr. Ea a fost urmată și de alte emisiuni de monedă ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu cele ale celților, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns și ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația romană, dar au continuat să circule și după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiți de monede
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns și ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația romană, dar au continuat să circule și după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiți de monede bizantine. În formațiunile statale românești, s-a emis monedă, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească, el bătând "ducați munteni" din argint, urmat de Petru Mușat în Moldova, acesta emițând "groși" de argint. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
imperiali, au pătruns și ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația romană, dar au continuat să circule și după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiți de monede bizantine. În formațiunile statale românești, s-a emis monedă, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească, el bătând "ducați munteni" din argint, urmat de Petru Mușat în Moldova, acesta emițând "groși" de argint. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
aureliană, fiind apoi înlocuiți de monede bizantine. În formațiunile statale românești, s-a emis monedă, primul voievod care a emis monede fiind Vladislav I în Țara Românească, el bătând "ducați munteni" din argint, urmat de Petru Mușat în Moldova, acesta emițând "groși" de argint. Spre deosebire de Țara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, oboli, dinari, creițari, guldeni, taleri și ducați, începând cu anul 1538. Pe teritoriul românesc pătrund foarte multe monede, de-a lungul secolelor circulând
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
secolelor circulând: taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci, zloți, carboave rusești, țechini venețieni, în total peste 100 de tipuri de monede. O emisie de monedă a costat până și capul unui domnitor. Este vorba de Constantin Brâncoveanu, cel care a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea, încălcând astfel religia musulmană și dând motiv turcilor otomani să îi ceară capul. Prin Regulamentele Organice adoptate în 1831 în Țara Românească și în 1832 în Moldova, se stabilesc monedele care pot fi
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
0,3226 grame de aur și având 100 de diviziuni, numite bani. Primele monede emise au fost cele divizionare din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani, bătute în Anglia în 1867. În 1868, s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei, într-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerată drept probă. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
10 bani, bătute în Anglia în 1867. În 1868, s-a emis prima monedă românească de aur cu nominalul de 20 lei, într-un tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerată drept probă. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe”), 1 leu și 2 lei. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
tiraj de doar 200 de exemplare, aceasta fiind considerată drept probă. Începând cu 1870 s-au emis și monede de argint cu nominalele de 50 de bani (denumite popular „băncuțe”), 1 leu și 2 lei. Începând cu 1880 s-au emis și monede de argint de 5 lei. Monede din aur pentru circulație s-au bătut în 1883 și 1890. La 3 martie 1870, se înființează Monetăria Statului, care poate bate monedă, până în acel an monedele fiind bătute în majoritate în
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
ceea ce duce la măsuri drastice din partea unor miniștri, cum a fost Dimitrie A. Sturdza, supranumit „Mitiță roade ruble”, care a forțat un anumit curs de schimb și o anumită circulație de monedă. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei și 500 lei, de către Ministerul de Finanțe, pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. La 1
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei și 500 lei, de către Ministerul de Finanțe, pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. La 1 aprilie 1880, este înființată Banca Națională a României, fiind singura abilitată să emită monedă de metal și hârtie. Printr-o lege din 1900, s-a autorizat și emiterea de piese de nichel, cu valoarea nominală de 5, 10 și 20 bani, bătute la monetăria Bruxelles. În 1906, s-au bătut o serie de
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]