294,938 matches
-
de domnie a regelui Carol I. După Primul Război Mondial, leul românesc intră pe panta inflației datorită distrugerii economiei românești în război și a preschimbării banilor străini (coroane austro-ungare, ruble rusești) din teritoriile nou dobândite precum și a banilor de ocupație emiși de armata germană. Inflația continuă într-un ritm moderat în perioada interbelică și în cea a celui de-Al Doilea Război Mondial. Intrarea Armatei Roșii pe teritoriul țării, în 1944, aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării "leului
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
țării, în 1944, aduce cu sine și impunerea către populație a acceptării "leului de ocupație rusesc". Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și, mai ales, în 1947. În 1946 este emisă moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României. În 1947, se face denominarea, la un raport de 1
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
leului de ocupație rusesc". Obligarea României la plata a uriașe despăgubiri de război duce inflația la rate astronomice în 1946 și, mai ales, în 1947. În 1946 este emisă moneda de 100.000 lei, iar la 25 iunie 1947 este emisă bancnota de 5.000.000 lei, acestea fiind însemnele monetare cu cel mai mare nominal din istoria României. În 1947, se face denominarea, la un raport de 1 leu nou la 20.000 lei vechi. Reevaluarea este realizată de regimul
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
premergător nu a fost dat nici de data aceasta. Toate aceste bancnote au cunoscut două tipuri: cu serie și număr de culoare albastră (tipărite în România) și cu serie și număr de culoare roșie (tipărite în Cehoslovacia). În 1966 se emit monede și bancnote cu noua denumire a statului: Republica Socialistă România, acestea rămânând în circulație până după Revoluția română din 1989. În timpul regimului comunist, s-a renunțat la standardul aurului după ce au fost necesare ajustări drastice pentru a preveni inflația
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
000 lei (1998), 10.000 lei (1999) și 50.000 lei (2000). Bancnota de 50.000 lei a avut două variante asemănătoare (1996 și 2000 - diferă vioara de lângă portretul lui George Enescu, ca element de siguranță). În 1999 a fost emisă și o bancnotă de 2.000 lei, care a avut un caracter mai degrabă comemorativ, fiind lansată cu ocazia eclipsei totale de Soare din 11 august 1999, care a fost vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României.Bancnota
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
totale de Soare din 11 august 1999, care a fost vizibilă de pe o suprafață destul de mare din teritoriul României.Bancnota a fost realizată pe suport de plastic (polimer), metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. Aceasta fost prima bancnotă emisă în România (și în Europa, de altfel) pe suport de polimer. Cu ocazia aceluiași eveniment, în 1999 a fost emisă și o monedă de 500 lei „Eclipsa Solară” din Aluminiu-Magneziu (AlMg3), cu diametrul de 25 mm. Această monedă a fost
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
a fost realizată pe suport de plastic (polimer), metodă folosită la toate emisiunile din perioada următoare. Aceasta fost prima bancnotă emisă în România (și în Europa, de altfel) pe suport de polimer. Cu ocazia aceluiași eveniment, în 1999 a fost emisă și o monedă de 500 lei „Eclipsa Solară” din Aluminiu-Magneziu (AlMg3), cu diametrul de 25 mm. Această monedă a fost bătută pentru circulație, într-un tiraj de de exemplare, dar și un tiraj "proof" de 3.000 de bucăți. Cu excepția
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
500.000 lei au avut două emisiuni, prima fiind semnată de Emil Iota Ghizari, guvernator interimar al BNR în perioada în care Mugur Isărescu era prim-ministru al României. După revenirea în fruntea BNR a lui Mugur Isărescu, acesta a emis două noi tipuri de bancnote de 10.000 lei și 500.000 lei, identice cu primele, dar cu semnătura sa. Este de remarcat faptul că bancnota de 1.000.000 de lei a intrat în "Cartea Recordurilor" - fiind bancnota "de
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL). De la 1 iulie 2005 sunt în circulație următoarele bancnote și monede: În plus, până la 31 decembrie 2006 au circulat în paralel și vechile însemne monetare, emise în perioada 2000-2003: Elemente de siguranță: cantul monedei și modul de realizare al acesteia. Un leu este divizat în 100 bani și există patru denominații diferite: La 25 octombrie 2010, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare nominală de
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
1882” și „1913”. Are aceleași caracteristici tehnice cu monedele aflate în circulație la cupiura de 50 bani și va circula în paralel cu monedele de 50 bani, emisiunea 2005. A fost scoasă într-un milion de exemplare. Separat, a fost emisă și o monedă pentru colecționari, tot din metal comun (alamă), cu valoarea nominală de 50 de bani, de calitate „proof”, într-un tiraj de 5.000 de exemplare, elementele grafice fiind asemănătoare cu cele aflate pe moneda emisă pentru circulația
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
a fost emisă și o monedă pentru colecționari, tot din metal comun (alamă), cu valoarea nominală de 50 de bani, de calitate „proof”, într-un tiraj de 5.000 de exemplare, elementele grafice fiind asemănătoare cu cele aflate pe moneda emisă pentru circulația obișnuită. La 12 septembrie 2011, Banca Națională a României a pus în circulație moneda cu valoare nominală de 50 bani "Mircea cel Bătrân", din alamă, dedicată aniversării a 625 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Mircea cel Bătrân. Are
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
de 50 de bani, cu ocazia împlinirii a „500 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a Sfântului Voievod Neagoe Basarab și de la începerea construirii bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș”. Moneda este din metal comun (alamă: Cu80%, Zn15%, Ni5%) și este emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Pe avers, este gravată valoarea nominală „50 BANI”, stema României, inscripția, în arc de cerc, „ROMANIA”, precum și milesimul (anul emisiunii) „2012”. Pe fundal se află gravată reprezentată biserica Mănăstirii Curtea de Argeș, în
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
ROMANIA” (de două ori) și cu steluță între cele două cuvinte. Moneda are toate celelalte caracteristici întâlnite la moneda cu valoare nominală de 50 de bani, edițiile 2005 și următoarele. Odată cu moneda cu valoare nominală de 50 de bani, este emisă și o monedă de aur, având titlul de 900‰, de calitate „proof”, cu valoarea nominală de 100 de lei, având greutatea de 6,452g, diametrul de 21 mm. Această monedă din aur este emisă într-un tiraj de 250 de
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
nominală de 50 de bani, este emisă și o monedă de aur, având titlul de 900‰, de calitate „proof”, cu valoarea nominală de 100 de lei, având greutatea de 6,452g, diametrul de 21 mm. Această monedă din aur este emisă într-un tiraj de 250 de exemplare. La 28 aprilie 2014, pentru comemorarea a 650 de ani de la urcarea pe tron a voievodului Vladislav I Vlaicu, Banca Națională a României a emis o monedă de circulație, de alamă, având valoarea nominală de 50
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
6,452g, diametrul de 21 mm. Această monedă din aur este emisă într-un tiraj de 250 de exemplare. La 28 aprilie 2014, pentru comemorarea a 650 de ani de la urcarea pe tron a voievodului Vladislav I Vlaicu, Banca Națională a României a emis o monedă de circulație, de alamă, având valoarea nominală de 50 de bani, într-un tiraj de de exemplare. Diametrul monedei este de 23,75 mm, greutatea de 6,1 g. Cantul monedei este inscripționat cu textul de două ori
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
și o monedă de aur, cu titlul de 900‰, având valoarea nominală de 100 de lei, cu diametrul de 21 mm, greutatea de 6,452 de grame și de calitate "proof". Cantul monedei este zimțat. Moneda de aur a fost emisă în 250 de exemplare. La 1 iulie 2015 Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă de circulație, cu valoarea nominală de 50 de bani, cu ocazia „împlinirii a 10 ani de la denominarea monedei naționale”, într-un tiraj de de
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
-lea a fost un important punct de tranzit între Indii și Lumea Nouă, și era considerat a fi un loc cu bunăstare. A fost și punctul de plecare al zahărului și vinului de Madeira. Între 1892 și 1905, Portugalia a emis o serie de timbre poștale cu inscripția "Funchal", dar a revenit la denumirea de Madeira. Orașul este declarat, sau mă rog, așa spun localnicii, că ar fi cel mai curat și pitoresc oraș al Europei. (eu una nu cred că
Funchal () [Corola-website/Science/297302_a_298631]
-
are probabil o vechime mai mare decât balada”. Istoria exegetică a Mioriței a fost marcată de apariția unor culegeri, studii, cărți sau publicații (reviste) socotite decisive în impulsionarea cercetărilor din domeniu. Aceste lucrări au impus direcții noi de interpretare, au emis ipoteze și teorii privind istoria și geneza Mioriței, au tratat într-un mod original atitudinea paradoxală a păstorului în fața morții sau, în unele cazuri, au indus antologii ample ale variantelor mioritice - acestea devenind o bază solidă pentru noi aserțiuni. Tema
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
în relațiile cu Franța. S-a născut la Iași, în familia boierilor moldoveni Kogălniceanu, fiind fiul "Vornicului" Ilie Kogălniceanu și strănepotul lui Constantin Kogălniceanu (cunoscut pentru că a semnat în anul 1749 documentul prin care a fost desființată iobăgia în Moldova, emis de Prințul Constantin Mavrocordat). Mama lui Mihail, Catinca (născută Stavilla - sau Stavillă), a fost, conform spuselor lui Kogălniceanu, „dintr-o familie românească din Basarabia”. Deși Kogălniceanu a scris, la un moment dat, cu mândrie că „familia mea nu și-a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
2, 2005, vol. XII, p. 53 și urm. Prima mențiune documentară a românilor datează din anul 980 într-o scrisoare a împăratului bizantin Vasile al II-lea Macedoneanul, unde sunt menționați vlahii. Următoarea menționare datează din 1020, într-un act emis de același împărat. Împăratul Constantin VII Porfirogenetul a amintit de așezarea slavilor în Balcani, înfățișând întrepătrunderea lumii slave cu cea românească, numindu-i pe cei din urmă cu termenul de romani, în vreme ce pentru bizantini utilizează denumirea de romei. Tratatul geografului
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
limba română și instituțiile române. În perioada stalinistă, când influență sovietică era majoră, rolul slavilor în etnogeneza românească a luat amploare. În perioada național-comunismului ceaușist, dacilor le-a fost conferit rolul fondator al poporului român. Sunt teorii derivate ca cele emise de Școală protocronistă care afirmă că Dacia a fost nucleul „vetrei străromâne”, că procesul de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Populațiile romanice din sudul Dunării ar fi provenite din migrații nord-sud, din Dacia spre Balcani (teorie
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
de romanizare i-ar fi cuprins și pe „dacii liberi”. Populațiile romanice din sudul Dunării ar fi provenite din migrații nord-sud, din Dacia spre Balcani (teorie adoptată de unii istorici iugoslavi, bulgari, iar mai recent sârbi și macedoneni). Școală protocronistă emite și opinia că vlahii (românii) de la nord de Dunăre ar fi o ramură veche aparținând populației dace din rândul căreia s-ar fi desprins (migrând spre Italia) latinii care a format imperiul Roman. Daco-vlahilor li s-ar fi alăturat coloniștii
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
dau socoteală realității” și „pornesc de la un postulat pentru a interpreta faptele, în loc să pornească de la fapte pentru a elabora o explicație” - conform expresiei lui Florin Constantiniu). La sfârșitul secolului al XVI-lea, un învățat maghiar din Transilvania, cancelarul Farkas Kovacsocsy emite pentru prima dată teoria imigraționistă în privința etnogenezei românești. Sub formă unui dialog, a combătut originea latină a românilor ardeleni cu starea inferioară a populației românești din Transilvania. István Szamosközy a negat continuitatea română în lucrările sale istorice în timpul lui Mihai
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
István Szamosközy a negat continuitatea română în lucrările sale istorice în timpul lui Mihai Viteazul. Dalmaținul Ioan Lucius a afirmat în 1666 că bulgarii au strămutat populația română din sud în nordul Dunării. La sfârșitul secolului XVII, cronicarul Martin Szentivanyi a emis ideea că doar românii din Țară Românească și din Moldova erau urmașii romanilor, iar cei din Transilvania s-au stabilit treptat. Franz Josef Sulzer a pledat împotriva continuității într-o lucrare apărută la Viena între 1781-1782 despre țările locuite de
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
cu câte două canale, iar restul de trei aparținând Comitetului Olimpic Croat și companiilor Kapital Net d.o.o. și Author d.o.o.. Pe lângă acestea, mai există 21 de posturi de televiziune regionale sau locale în DVB-T. HRT emite și prin satelit. În 2009, erau 146 de posturi de radio. Rețelele de televiziune prin cablu și IPTV câștigă teren, 450.000 de abonați folosind televiziunea prin cablu, 10% din totalul populației. În Croația funcționează 314 ziare și 2.678
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]