30,079 matches
-
este o comună din districtul Wetteraukreis, landul Hessa, Germania. se află 40 de km nord-est de Frankfurt pe Main și 15 de km nord-vest de Büdingen. Prin comuna curge pârâul Laisbach. Ranstadt este delimitat în nord de orașul Nidda, în est de orașul Ortenberg, în sud-est de comuna Glauburg, în sud de orașul Florstadt și în vest de comuna Reichelsheim și de comuna Echzell (toți se află la fel
Ranstadt () [Corola-website/Science/309440_a_310769]
-
Herlen He () este cel mai lung fluviu din Mongolia și din Asia de Est. Râul își are izvorul la ca. 180 km nord de Ulan Bator pe versantul sudic al munților Chentii, munți situați între lacul Baikal și Oceanul Arctic. Kerulen curge spre sud străbate orașul Choibalsan, Platoul Mongol și stepele mongole pe o distanță de 1090 km, traversează granița chineză unde se varsă pe teritoriul autonom mongol în lacul Hulun Nur. La ca. 45 de km de izvorul său izvorește râul
Râul Kerulen () [Corola-website/Science/310360_a_311689]
-
propus de doctorul Plusch, este aprobat prin decretul administrației din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer primește ordinul să construiască o clădire cu șase căzi de baie la care apa minerală să fie adusă printr-o conductă și apoi să curgă prin jgheaburi. În anul 1870 Fondul Bisericesc Român cumpără Băile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Iacobeni. Izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea prezentau niște găuri pătrate împrejmuite cu bârne și acoperite cu coajă de brad, fără nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste izvoare curgea apa prin niște jgheaburi, în butoaie deschise așezate pe bârne. Din aceste butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse în
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și acoperite cu coajă de brad, fără nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste izvoare curgea apa prin niște jgheaburi, în butoaie deschise așezate pe bârne. Din aceste butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale. O etapă nouă în dezvoltarea stațiunii balneare se înregistrează
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Lipsește canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea străzilor orașului, etc. Aceste lucrări nu au putut fi executate până acum, din cauză că au lipsit fondurile necesare. Trebuie știut că administrația comunală a acestui oraș luptă cu mari greutăți financiare din cauză că veniturile curente nu curg în visteria comunală, după cum aproape toți vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de stațiune aparțin Fondului Bisericesc care a fost și înainte de război și este și astăzi proprietarul stabilimentului de băi. Ori, Fondul Bisericesc nu a
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
meteorologică Găești pe o perioadă cuprinsă între anii 1976-1996. Artera hidrografică principală este reprezentată de râul Argeș cu o direcție de curgere orientată nord vest-sud est, la limita sudică a teritoriului administrativ al orașului Găești. În sectorul final, râul Argeș curge pe un singur fir, având lărgimea de 60-100 m. Din punct de vedere morfologic, valea Argeșului prezintă o albie bine individualizată față de zona de câmpie, cu maluri de 2-6 m. și o luncă cu o lățime de aproximativ 7 km
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
prafuri nisipoase cu grosimi de 1 m. până la 2 m. Stratificația neuniformă a complexului din suprafață poate fi explicată ca fiind urmare a diferitelor faze de evoluție a albiei râului Argeș în care au pătruns și depunerile apelor ce au curs de pe versantul stâng. Variația de debite de la un anotimp la altul prezintă clar viiturile de primăvară (aprilie-iulie) și scurgerea minimă vara. În sezonul cald se produc viituri de scurtă durată, dar cu o mare putere de eroziune și transport. În
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
de -a lungul timpului, canalele s-au colmatat cu aluviuni. În mod similar Romney Marsh și Dungeness au fost formate prin acumularea de aluviuni. [24] Râul principal al Kent-ului, râul Medway, se ridică aproape de East Grinstead în Sussex și curge spre est la Maidstone. Aici se întoarce spre nord și face pauze prin North Downs , la Rochester, apoi se alătură gurii de vărsare a râului Tamisa că afluentul său final să fie în apropierea Sheerness-ului. Medway are aproximativ 112 km
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
Covaci (1999); înregistrată inițial cu Josef Kappl; apoi înregistrată în 1999 în formula N. Covaci - chitară acustică, double-six, chitară bas, voce, T. Colen - solist vocal, A. Oprea - chitară acustică, voce, L. Cioargă - baterie. Apărută sub numele „Pe umeri pletele-i curg râu...” pe discul maxi-single „Ora-Hora” (1999, editat în Germania - unde este greșit trecută ca melodie populară). A apărut cu numele actual pe reeditarea maxi single-ului „Ora-Hora” (2000) și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000 și 2003 - unde
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
destinație agricolă, astfel unica sursă de dezvoltare a localității este industria urbană. Pe teritoriul orașului sunt 2 iazuri cu o suprafață totală de 4 ha, de asemenea în partea de vest a orașului pe o lungime de circa 3 km. curge râul Prut, al doilea ca mărime din republică. Orașul Lipcani a fost întemeiat în sec. XV și populat de lipcani, de unde-i vine și denumirea. Prima atestare documentară a localității datează cu 17 iunie 1429. În sec. XIX și începutul
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu. Vânturile timpurii de primăvară produc înghețuri ducând la nimicirea semănăturilor. Pe dealuri sunt prezente terenuri cu viță de vie și livezi. Satul este scăldat de râul Nistru. Prin localitate curge râuletul Recea. La recensământul din anul 2004, populația satului constituia 2081 de locuitori, 49.30% fiind bărbați iar 50.70% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arăta astfel: 98.41% - moldoveni/români, 0.43% - ucraineni, 0.91% - ruși, 0
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
Zăicana este o localitate și centru de comună în raionul Criuleni, Republica Moldova. Satul este situat în zona de centru a Moldovei, pe partea stângă a traseului Chișinău-Dubăsari M-21, în valea largă numită "„Valea Zăicanilor”", prin care curge un mic râuleț, numit "Iana" de către localnici, fiind afluient de stînga al Ichelului. Satul se află la o depărtare de 18 km nord-est de Chișinău, 21 km vest de centrul raional, Criuleni și 22 km depărtare de Dubăsari. Satul Zăicana
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
la est cu satul Izbiște și Cruglic, la sud cu satele Hrușova și Boșcana iar la vest cu moșiile satelor Pașcani, Porumbeni și Făurești. Altitudinea maximă este de 187,7 m, și cea minimă de 37 m. Prin satul Zăicana curge pârâiașul Iana, izvorăște din pădurea dinspre nord a satului, dinspre satul Ișnovăț și dinspre iazurile Hârtopului Mare, iar în apropiere de sat se unește, practic acest pârâiaș desparte localitate în două părți egale, iar legătura sunt un dig, două poduri
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
Podgoreni este o localitate, centru de comună, în Raionul Orhei, Republica Moldova, care se învecinează cu satele Zahoreni, Sirota și Chiperceni. În trecut satul s-a numit Curleni. Anterior a intrat în componența raionului Rezina. Principalul râu care curge prin apropiere este râul Cogâlnic. Satul Podgoreni este un sat pitoresc așezat în zona centrală a Republicii Moldova. Satul este atestat documentar în anul 1623, dar se crede că este mult mai vechi. Documentele de arhivă vorbesc despre formarea și dezvoltarea
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
care mereu ciocănea tare. Cică oamenii vorbeau între ei, uite, se aude ciocănitul lui Câltea”. Iată o posibilă versiune, îmbinarea de cuvinte a căreia, ar aparține denumirea satului. Ciocâlteni este un sat cu oameni gospodari și statornici, în venele cărora curge năvalnic sângele răzeșilor de odinioară, și care în goana veacurilor, au păstrat cu sfințenie dragostea față de glie și față de înaintași. Localitatea Ciocâlteni este des menționată la sfârșitul sec. XVIII, fiind înzestrată cu loturi întinse de pământ de către domnii Moldovei, dăruite
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
practicării meșteșugului butoaielor. În 2008 populația satului număra 3.946 locuitori. Principala sursă economică a lor este agricultura. Relieful deluros favorizează creșterea unor culturi ca vița-de-vie, iar la poalele dealurilor se întind livezi și terenuri de porumb. Prin mijlocul satului curge râul Ișnovăț. Principalul obiectiv turistic al satului este rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni, pe teritoriul căreia se află unul din ștejarii lui Ștefan cel Mare. Așezarea datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, pe atunci fiind moșia lui Scorea, nume derivat probabil
Scoreni, Strășeni () [Corola-website/Science/305210_a_306539]
-
mai mare sat al comunei Tătărăuca Veche, situat în raionul Soroca, Republica Moldova. Tătărăuca Veche se află în partea de nord-vest a raionului Soroca la 2 kilometri de la râul Nistru. Satul este împărțit în două de un defileu, la fundul căruia curge un pârâu numit Ciorcan. Pârâul, lung de 5,5 km se varsă în râul Nistru. Teritoriul întregii comune se află în zonă de stepă cu păduri (antestepă). În apropierea satului, la distanțe egale de el, se află două masive de
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era destul de greu. Gospodinele spuneau, că pîinea trebuie frămîntată pînă „curge apă din streșină”, adică pînă asudă fruntea. După aceasta aluatul era „adunat” și lăsat să dospească și să se „odihnească”. Lemnele din cuptor, puse și ele cu socoteală, ardeau negrăbit, potrivit. După un timp oarecare, cînd focul se potolea, gospodina
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
foarte important în modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toată gama formelor carstice de suprafață și de adâncime. Râurile care străbat Munții Aninei aparțin bazinelor Bârzavei, Carașului și Nerei. Bârzava izvorăște din Munții Semenic și curge spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Bârzavei, Carașului și Nerei. Bârzava izvorăște din Munții Semenic și curge spre nord pană în aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrându-și această direcție pană în aval de Reșița de unde se îndreaptă spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adâncă și împădurită săpată în șisturi cristaline. Afluenții ei mai importanți de pe stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
stânga - Valiug, Crainic, Râul Alb, Secu, Valea Mare și Domanul - sunt scurți și străbat mai cu seamă rocile necalcaroase din nordul Munților Aninei. Carașul izvorăște din Munții Aninei, având obârșia la izbucul cu același nume situat într-un petic calcaros. Curge mai întai pe roci necalcaroase, apoi în aval de cantonul silvic Jervani intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
intra în calcare pe care le străbate până la Carașova, formând cheile impresionante cu același nume. Dintre afluenții lui mai importanți amintim Lișava, Jitinul, Gârliștea, Buhuiul și Lupacul. În afară de ultimul afluent, toți ceilalți străbat mari întinderi calcaroase, formând chei spectaculoase. Nera curge în partea de sud a Munților Aninei prin cheile cu același nume și reprezintă limita spre Munții Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minișul care primește pe stânga pârâul Poneasca. Ceilalți afluenți, mai puțin importanți, sunt: Valea Rea
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
bine spus limbajele matematice este cel mai bun exemplu de invenție a unei mulțimi de particularități semnificante foarte precise, cu care se poate opera logic astfel încât să se demonstreze posibilitatea sau interdicția diferitelor ipoteze de stare formă, relație sau acțiune. Curgând pe nenumăratele fluvii ale modurilor gândirii omul a ajuns în prezent, unde este asaltat de ideile proprii dar mai ales de cele ale semenilor, întreaga lui viață devenind o căutare și o valorificare de produs ingenios al minții.
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
de la Scărișoara face parte din sistemul carstic Ghețar - Ocoale - Dobrești. Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari - Ocoale. Cândva Valea Ocoale curgea la suprafață. Odată cu dizolvarea în freatic a peșterii Scărișoara apele coboară în subteran. Ieșirea apei la lumină se făcea prin Pojarul Poliței. Continuând dizolvarea, apa coboră în Avenul din Șesuri cu ieșire la suprafață în Izbucul Poliței. Golul rămas uscat
Peștera Scărișoara () [Corola-website/Science/304718_a_306047]