30,776 matches
-
După înlăturarea regimului comunist, în timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș ca paroh de Gura Humorului (1996-2006), a fost renovată biserica din Frasin. La recensământul din 2002, din cei 6.532 locuitori ai comunei Frasin, 6.357 s-au declarat de religie ortodoxă (97,32%), 147 de religie romano-catolică (2,25%), 19 penticostali, 4 creștini după Evanghelie, 2 adventiști, 1 greco-catolic, 1 evanghelic (luteran) și reformat. Comuna Frasin era formată din patru sate: Frasin, Bucșoaia, Doroteia și Plutonița. În anul 2003, conform evidențelor
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
sec. 20. Horia Sima își va aminti ulterior că acesta era ofițer în rezervă, locotenent, care participase la primul război mondial, luând parte la asediul Sevastopolului. Împreună cu fratele său, Mihail Manoilescu, în calitate de patroni ai minelor "Șorecani", a ridicat o biserică ortodoxă în Colonia minieră a Șorecanilor, județul Cluj. Fratele său istorisește, în Memorii, cum a fost construită biserica: Biserica a fost sfințită în data de 29 septembrie 1935. Biserica este toată din lemn, cu o vechime de peste 300 de ani. Ea
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești este o biserică ortodoxă construită între anii 1859-1860 de către Ecaterina Rosetti (văduva postelnicului Iordachi Rosetti-Solescu și mama doamnei Elena Cuza) în satul Solești din comuna omonimă din județul Vaslui (la o distanță de 15 km de Vaslui, pe DN24, spre Iași). Biserica “Adormirea Maicii
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
Biserica "Buna Vestire” din Sibiu, cunoscută și ca Biserica din Groapă, este o biserică ortodoxă construită în perioada 1778-1779 în orașul Sibiu. Ea a fost refăcută în anii 1802-1803 de bogatul negustor Hagi Constantin Popp. Biserica se află situată pe Str. Justiției nr. 5. Ansamblul bisericii "Buna Vestire” (din Groapă) din Sibiu a fost inclus
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
În ultimul sfert al acelui veac, românii își construiesc primele biserici de piatră din oraș, toate în afara zidurilor cetății: Biserica "Buna Vestire" (sau Biserica din Groapă) a fost construită în anii 1788-1789 în cartierul Iosefin, fiind una din primele biserici ortodoxe din Sibiu. Lăcașul de cult a fost ctitorit de Stana, văduva lui Hagi Petru Luca. Ea a fost amplasată în valea râului Trinkbach, de aici provenind denumirea de Biserica din Groapă. Fiind parțial distrus de cutremurul din 26 octombrie 1802
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
cult se face printr-un pridvor deasupra căruia se înalță turnul clopotniță. Interiorul bisericii se remarcă prin sobrietate. Nava nu are cupolă. În interior se află o lespede funerară cu o inscripție indescifrabilă. Biserica a fost înconjurată de cimitirul comunității ortodoxe, aici fiind înmormântate multe personalități culturale ale Sibiului secolului al XIX-lea și începutului secolului al XX-lea, printre care sunt de menționat următorii:
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
Universității din Salonic și a fost hirotonit diacon în 1971 și preot în 1972. A activat în Arhiepiscopia Atenei ca preot și director al Secției pentru Tineret în perioada 1987-1995. A predat limba greacă și a ținut cursuri de etică ortodoxă la Școala Teologică Sf. Ioan Damaschinul a Patriarhiei Antiohiei din nordul Libanului timp de mai multe semestre. A fost ales ca mitropolit de Nafpaktos și Hagios Vlasios în 1995. Scriitor prolific, a publicat mai mult de 60 de cărți în
Hierotheos Vlachos () [Corola-website/Science/324047_a_325376]
-
chineză. Studiile sale se bazează pe teologia patristică și se extind asupra problemelor contemporane. Lecturile sale despre Părinții isihaști ai Filocaliei și asocierile cu isihaștii actuali de la Muntele Athos și din alte părți l-au condus la concluzia că teologia ortodoxă este o știință a vindecării omului. Aceasta este o temă explorată în cartea sa inovativă despre "Psihoterapia ortodoxă" (1986). Alte teme analizate în lucrările sale includ învățăturile Sfântului Grigore Palama, monahismul ortodox și slujirea pastorală. Cele mai recente cărți ale
Hierotheos Vlachos () [Corola-website/Science/324047_a_325376]
-
isihaști ai Filocaliei și asocierile cu isihaștii actuali de la Muntele Athos și din alte părți l-au condus la concluzia că teologia ortodoxă este o știință a vindecării omului. Aceasta este o temă explorată în cartea sa inovativă despre "Psihoterapia ortodoxă" (1986). Alte teme analizate în lucrările sale includ învățăturile Sfântului Grigore Palama, monahismul ortodox și slujirea pastorală. Cele mai recente cărți ale sale tratează probleme legate de genetică și bioetică, văzute din perspectiva ortodoxă. Lucrările traduse în limba engleză includ
Hierotheos Vlachos () [Corola-website/Science/324047_a_325376]
-
părți l-au condus la concluzia că teologia ortodoxă este o știință a vindecării omului. Aceasta este o temă explorată în cartea sa inovativă despre "Psihoterapia ortodoxă" (1986). Alte teme analizate în lucrările sale includ învățăturile Sfântului Grigore Palama, monahismul ortodox și slujirea pastorală. Cele mai recente cărți ale sale tratează probleme legate de genetică și bioetică, văzute din perspectiva ortodoxă. Lucrările traduse în limba engleză includ: "A night in the desert of the Holy Mountain", "Orthodox Psychotherapy", "The illness and
Hierotheos Vlachos () [Corola-website/Science/324047_a_325376]
-
în cartea sa inovativă despre "Psihoterapia ortodoxă" (1986). Alte teme analizate în lucrările sale includ învățăturile Sfântului Grigore Palama, monahismul ortodox și slujirea pastorală. Cele mai recente cărți ale sale tratează probleme legate de genetică și bioetică, văzute din perspectiva ortodoxă. Lucrările traduse în limba engleză includ: "A night in the desert of the Holy Mountain", "Orthodox Psychotherapy", "The illness and cure of the soul in the Orthodox Tradition", "Orthodox Spirituality", "A visual catechism of the Orthodox Church", "Life after Death
Hierotheos Vlachos () [Corola-website/Science/324047_a_325376]
-
considerată ca o restricție privind libertatea religioasă" , a declarat purtătorul său de cuvânt. Până în iulie 2010, douăzeci de țări și-au exprimat oficial sprijinul pentru recursului guvernului italian împotriva hotărârii. Decizia Curții a fost deplâns, de asemenea, și de către Biserica Ortodoxă a Greciei. În Parlamentul European au fost depuse două propuneri de rezoluție: Una pentru "recunoașterea [..] libertății statelor membre de a expune orice simbol religios în public" iar alta declarând că "doar statele bazate pe principiul separării dintre biserică și stat
Cauza Lautsi vs. Italia () [Corola-website/Science/324048_a_325377]
-
a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării din România (CNCD) cu privire la afișarea simbolurilor religioase în școlile publice. Cazul a fost adus la CNCD de Emil Moise, un profesor și părinte din județul Buzău, care a declarat că afișarea publică a icoanelor ortodoxe în sălile de clasă constituie o încălcare a separării dintre biserică și de stat în România și discriminează împotriva celor atei, agnostici și non-religioși. La 21 noiembrie 2006, CNCD a admis plângerea lui Moise, hotărând că Ministerul Educației, care operează
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
Înaltă Curte de Casație și Justiție a decis că prezența icoanelor în școli este legală, practic anulând decizia CNCD. În 2005, Emil Moise (care se afirma a fi creștin-ortodox) a chemat în instață Inspectoratul Școlar Județean Buzău din cauza prezenței icoanelor ortodoxe românești în școala fiicei sale, Liceul de Artă "Margareta Sterian" din Buzău. El a susținut că prezența acestor simboluri religioase într-o instituție de stat este o încălcare a libertăților de conștiință și religie, garantate prin constituția României. Tribunalul Buzău
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
a fost audiat la sediul CNCD din București. La aceeași dată, secretarul de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, a făcut, de asemenea, o prezentare la CNCD, cerând că simbolurile religioase să fie menținute în școli. El a susținut că icoanele ortodoxe nu sunt un obiect de "venerare religioasă", ci mai degrabă "un simbol al libertății, precum și un puternic simbol național, ele fiind considerate expresii ale patrimoniului spiritual și cultural ale României." El a concluzionat prin a spune că: Decizia CNCD cu privire la
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
deciziilor care trebuie luate", se va trimite hotărârea Comisiei de educație a Parlamentului român pentru dezbatere. După decizia CNCD a fost pe deplin publicată, Ministerul a emis un comunicat declarând că nu va pune în aplicare decizia CNCD. Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române a emis un comunicat de presă pe 23 noiembrie 2006 a criticat decizia CNCD că un atac la "libertatea de religie". Comunicatul arată că "prezenta simbolurilor religioase în școli nu este rezultatul unei impuneri, ci mai degrabă de dorință
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
o decizie de a exclude [aceste simboluri] ar reprezenta o măsură brutală și nejustificată de imobilizare libertății religioase, contrară principiilor democratice europene. O astfel de decizie ar conduce la discriminarea de românilor credincioși ". În plus, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, Constantin Stoica, a declarat că problema simbolurilor religioase în școli ar trebui să fie rezolvate de către comunitățile locale și să nu fie reglementată "nici de Biserică, nici Ministerul Educației, nici de CNCD". De asemenea, el a declarat că "la fel
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
minoritățile trebuie să respecte, de asemenea, drepturile majorității". Alte grupuri religioase au criticat, de asemenea, decizia CNCD. Arhiepiscopia Romano-Catolică din București a caracterizat decizia ca fiind "abuzivă și discriminatorie" și merge împotriva "sensibilităților și libertăților religioase ale poporului român". Biserică Ortodoxă Armeana din România consideră decizia drept o atitudine nihilista, si a declarat că în timp ce "Emil Moise se dorește a fi un apărător al drepturilor copiilor atei ... dar ateii sunt indiferenți și neutri cu privire la simbolurile divinității ". Yusuf Murat, muftiul comunității islamice
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
La data de 22 noiembrie 2006, o petiție on-line a fost inițiat de Civic Media, un ONG din domeniul jurnalismui, cu scopul de a anula decizia CNCD. Petiția a declarat că decizia a fost "anti-europeană", "antireligioasa" și "discriminatorie" față de majoritatea ortodoxă din România. Sunt citată, de asemenea, hotărâri judecătorești din Italia și Grecia unde s-a admis dreptul școlilor publice de a afișa simboluri creștine, cum ar fi cruci. Petiția a fost semnată de pește 3.000 de oameni. Petiția a
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
Prin cartier trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservit de stația Buzău Nord (fostă Simileasca). La sfârșitul secolului al XIX-lea, Simileasca era o comună aflată la nord-vest de orașul Buzău. Comuna acoperea mai multe proprietăți ale episcopiei ortodoxe a Buzăului, iar episcopia a colonizat satul cu romi care erau folosiți înaintea secolului al XIX-lea ca sclavi. În 1902, satul Simileasca avea o populație de 720 de locuitori ce trăiau în 167 de case. Comuna făcea pe atunci
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
și acest conciliu au respins autoritatea Apocalipsei, ca nefiind carte apostolică. În orice caz, canonul Bibliei a fost stabilit în mod oficial abia în secolul a XVI-lea pentru Biserica Catolică și abia în secolul al XVII-lea pentru bisericile ortodoxe.
Conciliul de la Laodicea () [Corola-website/Science/324141_a_325470]
-
de spitale Asociația a fost înființată în anul 2010 la inițiativa a patru persoane: Din 2011 Asociația este membră a Internațional Humanist and Ethical Union Principalii critici ai Asociației Secular-Umanistă din România sunt reprezentanții cultelor, în special cei a Bisericii Ortodoxe Române. Aceștia s-au opus în nenumărate rânduri campaniilor ASUR.
Asociația Secular-Umanistă din România () [Corola-website/Science/324155_a_325484]
-
fost încorporat în Republica Veneția sub numele de "Patria del Friuli", guvernată de către un "Proveditor General" sau un "Luogotenente" cu reședința la Udine. Titlul patriarhal de Aquileia a fost în mod oficial suprimat în 1751, astăzi existând numai ca Mitropolie Ortodoxă, având sediul în Orașul Mediolanum. Numele actual al fostului patriarhat, este Mitropolia de Milano și Aquileia.
Patriarhatul de Aquileia () [Corola-website/Science/324257_a_325586]
-
sa "Povățuire către economia de câmp" (1806) pomenește și de cartof sub denumirile "crumpene" și "perele cele de pământ". Cartea, scrisă în limba română cu litere chirilice a fost destinată și românilor din afara Transilvaniei. În 1814, Vasile Moga, primul episcop ortodox de origine română al Ardealului în timpul administrației habsburgice, poruncește preoților să îndemne oamenii ca de la primăvară să semene "picioici". Din cauza foametei din 1814, guvernatorul Transilvaniei Gheorghe Bánffy al II-lea dă o circulară în care recomandă cultivarea cartofului chiar și
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
a marcat începutul perioadei din istoria Greciei cunoscută sub denumirile de "Frankokratia" sau "Latinokratia", în care nobilii din Occidentul catolic, în principal din Franța și Italia, și-au constituit state pe teritoriului fostului Bizanț și au stăpânit asupra populației majoritar ortodoxe a grecilor.
Partitio terrarum imperii Romaniae () [Corola-website/Science/324346_a_325675]