29,634 matches
-
informații clare din șase fragmente de la Hipponax (5-10, Masson ed.) care făceau parte dintr-o epodă Împotriva dușmanului său Boupalos, păstrate și comentate pe larg de Tzetzes Într-una din Istorisirile sale, numită Tí tò kátharma: fr. 5: a purifica cetatea și a fi flagelat cu ramuri de smochin; fr. 6: biciuindu-l pe o pajiște și flagelându-l cu ramuri de smochin ca un pharmakòs; fr. 7: trebuie făcut din el un pharmakòs; fr. 8: va trebui să i se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
10. să fie secătuit de foame și, când va fi condus ca pharmakòs, să fie biciuit de șapte ori peste membrul viril. Din aceste fragmente și din comentariul lui Tzetzes putem reconstitui ce se Întâmpla cu un pharmakòs Într-o cetate ionică, probabil Efes. Un nenorocit, ajuns la capătul puterilor din cauza sărăciei și a disperării, era ales de oraș pentru a fi jertfit, prin torturi inumane, ca un țap ispășitor pentru toate păcatele cetății, după ce se v-a fi bucurat timp
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se Întâmpla cu un pharmakòs Într-o cetate ionică, probabil Efes. Un nenorocit, ajuns la capătul puterilor din cauza sărăciei și a disperării, era ales de oraș pentru a fi jertfit, prin torturi inumane, ca un țap ispășitor pentru toate păcatele cetății, după ce se v-a fi bucurat timp de un an de mâncare din belșug și de diferite plăceri. Suntem În a doua jumătate a secolului al VI-lea, Într-o civilizată cetate ionică; iar obiceiul În cauză este atestat și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
inumane, ca un țap ispășitor pentru toate păcatele cetății, după ce se v-a fi bucurat timp de un an de mâncare din belșug și de diferite plăceri. Suntem În a doua jumătate a secolului al VI-lea, Într-o civilizată cetate ionică; iar obiceiul În cauză este atestat și În alte cetăți grecești. În mod absolut Întâmplător, știm că același rit era practicat și Într-o regiune din Galia. Aceste informații provin de la un comentator al lui Vergilius și de la unul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
v-a fi bucurat timp de un an de mâncare din belșug și de diferite plăceri. Suntem În a doua jumătate a secolului al VI-lea, Într-o civilizată cetate ionică; iar obiceiul În cauză este atestat și În alte cetăți grecești. În mod absolut Întâmplător, știm că același rit era practicat și Într-o regiune din Galia. Aceste informații provin de la un comentator al lui Vergilius și de la unul al lui Lucanus. Servius, comentând celebra expresie vergiliană auri sacra fames
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se oferea să fie hrănit un an Întreg, cu cea mai bună hrană, pe cheltuială publică. Apoi, acesta, Împodobit cu ramuri și veșminte sacre, era purtat prin tot orașul, Însoțit de blesteme, pentru ca astfel să ia asupra lui toate păcatele cetății, iar apoi era aruncat În jos. Așa a scris Petronius. La rândul lor, Adnotationes super Lucanum (cu referire la X, 334) precizează mai clar sensul acelui misterios „era aruncat În jos”: pharmakòs sau țapul ispășitor era aruncat de pe un munte
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Petronius. La rândul lor, Adnotationes super Lucanum (cu referire la X, 334) precizează mai clar sensul acelui misterios „era aruncat În jos”: pharmakòs sau țapul ispășitor era aruncat de pe un munte. Este clar că acest sacrificiu nu se referă la cetatea greacă Marsilia, din secolul I d.Hr. (trebuie să se țină cont că primul izvor este Petronius), ci mai degrabă la neamurile galice care locuiau În jurul cetății (de altfel, Servius vorbește despre un obicei al galilor). Ajungem astfel la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
era aruncat de pe un munte. Este clar că acest sacrificiu nu se referă la cetatea greacă Marsilia, din secolul I d.Hr. (trebuie să se țină cont că primul izvor este Petronius), ci mai degrabă la neamurile galice care locuiau În jurul cetății (de altfel, Servius vorbește despre un obicei al galilor). Ajungem astfel la concluzia că anumite triburi galice din Provence practicau ritul pharmakòs. Este vorba despre un rit necunoscut celorlalte popoare celtice și este ușor de presupus că acesta ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Într-adevăr, deși nu lipsește un exemplu foarte izolat de Matronae care au toată lumea ca arie de acțiune, acestea, după cum rezultă din epitetele care le Însoțesc, sunt legate mereu de realități locale sau sociale. Există Matronae ale unei regiuni sau cetăți anume sau ale unui trib, familie, tabără militară și așa mai departe. În concluzie, se lasă impresia că, de fapt, credincioșii lor ajungeau să nu se mai Încreadă În divinitățile prea universale - și, În consecință, prea ocupate pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aparență) fără Învingători și Învinși. În ceea ce privește mitul roman, trebuie citit Livius (Al???? Condito) I, XIII, 4 sqq.: „Comandanții se apropie unul de altul hotărâți să se Înțeleagă. Nu numai că fac pace, dar, cu acest prilej, se contopesc cele două cetăți Într-una singură. Căpeteniile celor două cetăți se hotărăsc să domnească pe rând fiecare, Însă capitala puterii lor rămâne la Roma, ș...ț Totuși, pentru a Împrumuta ceva și de la sabini, noul popor ia numele de Quirites, de la numele cetății
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
roman, trebuie citit Livius (Al???? Condito) I, XIII, 4 sqq.: „Comandanții se apropie unul de altul hotărâți să se Înțeleagă. Nu numai că fac pace, dar, cu acest prilej, se contopesc cele două cetăți Într-una singură. Căpeteniile celor două cetăți se hotărăsc să domnească pe rând fiecare, Însă capitala puterii lor rămâne la Roma, ș...ț Totuși, pentru a Împrumuta ceva și de la sabini, noul popor ia numele de Quirites, de la numele cetății Cures” (trad. Villan Janina). În mitul german
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cetăți Într-una singură. Căpeteniile celor două cetăți se hotărăsc să domnească pe rând fiecare, Însă capitala puterii lor rămâne la Roma, ș...ț Totuși, pentru a Împrumuta ceva și de la sabini, noul popor ia numele de Quirites, de la numele cetății Cures” (trad. Villan Janina). În mitul german, pacea presupune un schimb de prizonieri (Însă mai mult decât despre un schimb de prizonieri, trebuie să vorbim despre un transfer definitiv În teritoriile vechiului dușman) care Însă nu este deloc egal: Aesir
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Ne referim aici la un fragment În care Adamxe "Adam" din Brema (Gesta Hammaburgensis Ecclesiae Pontificum, IV, 25-26) descrie templul păgân din Uppsala (cf. Dumézil, 1997, pp. 186 sqq.): Acel popor vestit are un templu, numit Uppsala, nu departe de cetatea Sicton. În acest templu, care este cu totul acoperit cu aur, poporul venerează statuile a trei zei: cel mai puternic dintre ei, Thorrxe "Thorr", Își are tronul În centrul sălii, iar alături de el stau Wodan și Friccus. Funcția lor este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și inovații 275 2. Hesiod și influențele orientale 280 3. Forme divine și ordine cosmică 281 4. Formele mitului și „vremea dinainte” 288 2. Epoca Polisului 290 1. Critica mitului și nașterea logosului 290 2. Autonomia și unitatea religioasă a cetăților 292 3. Cultul 293 4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetății 301 3. Dinamici și orientări 302 1. Un politeism pentru cetate 302 2. Supraevaluarea mitului și limitele ritului 304 4. Olimpian și misteric 307 5. Orientarea crizelor: arta prezicerii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divine și ordine cosmică 281 4. Formele mitului și „vremea dinainte” 288 2. Epoca Polisului 290 1. Critica mitului și nașterea logosului 290 2. Autonomia și unitatea religioasă a cetăților 292 3. Cultul 293 4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetății 301 3. Dinamici și orientări 302 1. Un politeism pentru cetate 302 2. Supraevaluarea mitului și limitele ritului 304 4. Olimpian și misteric 307 5. Orientarea crizelor: arta prezicerii viitorului 313 6. Operatorii: preoți, ghicitori și poeți 316 Bibliografie 318
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
288 2. Epoca Polisului 290 1. Critica mitului și nașterea logosului 290 2. Autonomia și unitatea religioasă a cetăților 292 3. Cultul 293 4. Revizuirea mitului, filozofii și declinul cetății 301 3. Dinamici și orientări 302 1. Un politeism pentru cetate 302 2. Supraevaluarea mitului și limitele ritului 304 4. Olimpian și misteric 307 5. Orientarea crizelor: arta prezicerii viitorului 313 6. Operatorii: preoți, ghicitori și poeți 316 Bibliografie 318 Religia etruscă (Mario Torelli) 321 1. Izvoarele și reconstituirea religiei etrusce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este distructivă, ci contribuie mai degrabă la „pacificarea” societății. III. Turnul din Babel (Gn 11,1-9) Povestirea din Gn 11,1-9, în mod obișnuit intitulată „Turnul din Babel”, vorbește nu numai de un turn, ci mai exact de construirea unei cetăți care are un turn. Numele „Babel” este cu siguranță cunoscut, și identificarea acestei cetăți nu pune nici o dificultate. Adevărata problemă se găsește în altă parte. Povestirea precizează că cetatea și turnul au fost abandonate înainte să fi fost terminate. Se
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
11,1-9) Povestirea din Gn 11,1-9, în mod obișnuit intitulată „Turnul din Babel”, vorbește nu numai de un turn, ci mai exact de construirea unei cetăți care are un turn. Numele „Babel” este cu siguranță cunoscut, și identificarea acestei cetăți nu pune nici o dificultate. Adevărata problemă se găsește în altă parte. Povestirea precizează că cetatea și turnul au fost abandonate înainte să fi fost terminate. Se știe însă că cetatea Babilonului a fost distrusă și jefuită de mai multe ori
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nu numai de un turn, ci mai exact de construirea unei cetăți care are un turn. Numele „Babel” este cu siguranță cunoscut, și identificarea acestei cetăți nu pune nici o dificultate. Adevărata problemă se găsește în altă parte. Povestirea precizează că cetatea și turnul au fost abandonate înainte să fi fost terminate. Se știe însă că cetatea Babilonului a fost distrusă și jefuită de mai multe ori. Nu există nici un document sau dovadă arheologică care să fundamenteze povestirea biblică care afirmă că
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
turn. Numele „Babel” este cu siguranță cunoscut, și identificarea acestei cetăți nu pune nici o dificultate. Adevărata problemă se găsește în altă parte. Povestirea precizează că cetatea și turnul au fost abandonate înainte să fi fost terminate. Se știe însă că cetatea Babilonului a fost distrusă și jefuită de mai multe ori. Nu există nici un document sau dovadă arheologică care să fundamenteze povestirea biblică care afirmă că cetatea a rămas neterminată. Pe de altă parte, mulți regi ai Asiriei au creat prin
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și turnul au fost abandonate înainte să fi fost terminate. Se știe însă că cetatea Babilonului a fost distrusă și jefuită de mai multe ori. Nu există nici un document sau dovadă arheologică care să fundamenteze povestirea biblică care afirmă că cetatea a rămas neterminată. Pe de altă parte, mulți regi ai Asiriei au creat prin cucerire mari imperii și au fondat noi capitale. În acel timp o cetate era întotdeauna prevăzută cu o citadelă (un „bastion” sau un „castel”). Povestirea biblică
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nici un document sau dovadă arheologică care să fundamenteze povestirea biblică care afirmă că cetatea a rămas neterminată. Pe de altă parte, mulți regi ai Asiriei au creat prin cucerire mari imperii și au fondat noi capitale. În acel timp o cetate era întotdeauna prevăzută cu o citadelă (un „bastion” sau un „castel”). Povestirea biblică se sprijină mai mult pe aceste amintiri, decât pe un eveniment particular, ușor de individualizat. Cu alte cuvinte, ca și în cazul potopului, povestirea turnului din Babel
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
un „bastion” sau un „castel”). Povestirea biblică se sprijină mai mult pe aceste amintiri, decât pe un eveniment particular, ușor de individualizat. Cu alte cuvinte, ca și în cazul potopului, povestirea turnului din Babel descrie un eveniment „tipic” și „emblematic”. Cetățile grandioase și impozante ale Mesopotamiei, prin construcțiile lor colosale, au exercitat o mare fascinație asupra israeliților care, cu siguranță, nu cunoșteau ceva asemănător. Această scurtă anecdotă „demitizează” cu ironie puterea babiloniană, totalitară și imperialistă, pentru a-i arăta limitele și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a Cărții Exodului conține unele elemente care, din punctul de vedere al istoriei, sunt verosimile. De exemplu, Ex 1 și Ex 5 vorbesc de o populație de semiți rezidenți în Egipt obligată - din motive strategice sau altele - să construiască o cetate în scop militar, nu departe de Delta Nilului. Există de fapt picturi egiptene care reprezintă sclavi de origine semitică sau asiatică ocupați cu fabricarea cărămizilor. Se poate spune cu certitudine că sunt semiți pentru că iconografia egipteană urmează canoane fixe pentru
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
tipică sau poartă barbă. Supraveghetorii sunt prevăzuți cu toiag sau cu bici. Partea inferioară reprezintă un fel de construcție, mai sofisticată, cu un plan înclinat. Este construită cu piatră șlefuită, cărămidă și probabil un tip special de mortar. Sunt cunoscute cetățile Pitom și Ramses despre care vorbește textul biblic din Exod (1,1; cf. 12,37). Dar e dificil de stabilit o legătură între acestea și folosirea sclavilor evrei la construirea lor. Despre acest lucru nu s-a găsit nicio dovadă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]