29,899 matches
-
o specie nouă, Rhinolophus mehelyi, colectată din București și Dobrogea. Barrett-Hamilton (1910) descrie o serie nouă de E Eptesicus (E. sodalis) pe un material provenit de la Bușteni - Prahova, ulterior considerată o formă de nanism Eptesicus serotinus. G. S. Miller (1912) citează trei specii de chiroptere, dintre care Myotis capaccini la Băile He He Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a c chiropterelor din Ardeal în "Fauna Regni Hungariae I" - unde sunt citate 13 specii ș și sunt precizate adaptările
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
nanism Eptesicus serotinus. G. S. Miller (1912) citează trei specii de chiroptere, dintre care Myotis capaccini la Băile He He Herculane. Y. Paszlawosky (1918) a publicat o sinteză a c chiropterelor din Ardeal în "Fauna Regni Hungariae I" - unde sunt citate 13 specii ș și sunt precizate adaptările acestora. B. Wolf (1934 - 1938) în "Animalium Cavernarum Catalogus" inserează primele citări de chiroptere din peșterile României: Rhinolophus f ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Myotis myotis, Myotis nattereri, Miniopterus schreibersi și Vespertilio murinus din Munții
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
unei stele polare." (G. Bogza) Toponimul Rarău nu este lămurit, localnicii explicându-l prin terenul frământat, cu grohotișuri, greu de străbătut; lucru posibil, luând în considerare că de "la râu" s-a ajuns la "Rarău". (Seghedin T.G.) Academicianul I. Iordan, citându-l pe H. Tikitin, atribuie numele unei păsări răpitoare, șoimul (etimologic, în limba maghiară "raro" înseamnă șoim), explicație ce pare plauzibilă atât prin prezența sufixului "ro", cât și prin existența unei stânci calcaroase "Piatra Șoimului" în apropierea cabanei Rarău. Tudose
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
alte culturi, care sunt vehiculate în situațiile de comunicare interculturală, L.A. Sarbaugh (1979) arată că acestea "servesc la filtrarea stimulilor la care răspundem în tranzacțiile noastre cu alții și dictează modul în care percepem și reacționăm la alții."41 El citează studiul autorilor Althen și Jaime, în care s-au comparat atitudinile și convingerile nord-americanilor cu cele ale filipinezilor, ajungând la următoarele constatări: 1. În cultura nord-americană este încurajată autonomia, pe când în cea filipineză dependența. 2. Filipinezii au convingerea că există
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
femei corelează semnificativ cu eficiența ca leader. Rezultatele pe care organizația le observă ca urmare a acestui stil de leadership pot duce la valorizarea potențialului femeilor, ca leaderi. Femeile nu au suficientă experiență managerială. Unul din obstacolele cele mai des citate pentru prezența redusă afemeilor în top management este lipsa lor de experiență. Femeile în poziții de management se concentrează mai ales în domenii ca resurse umane, financiar, educație domenii considerate mai degrabă non-strategice. Accesul dinspre middle management spre top este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unde identitățile etnoculturale au fost grav afectate timp de generații și unde lipsa de solidaritate subminează adesea corpul social, nu e decît firesc. La o asemenea concluzie au ajuns și unii analiști apuseni, între care Jacques Julliard și Pierre Hassner, citați în cursul disputei pe tema naționalismului 41. Se pot aminti și alții, care au insistat pentru o integrare a mișcărilor naționaliste în "procesul calitativ al democrației" (Alexandre Adler), pentru o temperare a lor prin "ideologii federative" (Jean Daniel), printr-un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
France, op. cit., t.II, p.247. 136 E. Gellner, op. cit., p.34 și 42. 137 E. Hobsbawm, Nations et Nationalisme depuis 1780, op. cit., p.42-45 și 54. 138 F. List, The National System of Political Economy, Londra, 1885, p.174, citat de E. Hobsbawm, op. cit., p.44. 139 F. List, op. cit., p.175-176, citat de E. Hobsbawm, op. cit., p.45. 140 Așa este teza lui Karl W. Deutsch, mai ales, identică după o jumătate de secol cu aceea a austro-marxistului Otto
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
42. 137 E. Hobsbawm, Nations et Nationalisme depuis 1780, op. cit., p.42-45 și 54. 138 F. List, The National System of Political Economy, Londra, 1885, p.174, citat de E. Hobsbawm, op. cit., p.44. 139 F. List, op. cit., p.175-176, citat de E. Hobsbawm, op. cit., p.45. 140 Așa este teza lui Karl W. Deutsch, mai ales, identică după o jumătate de secol cu aceea a austro-marxistului Otto Bauer (K.W. Deutsch, Nationalism and Social Communication, Cambridge, Mass, Harvard University Press
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se mai aflau încă soldați străini în proporție de peste 50 %, iar în 1806, din aproximativ 8 000 de ofițeri, mai mult de 1 000 erau străini. (A. Vagt, A History of Militarism, New York, The Free Press, 1959, p.64-65.) 163 Citat în F. Furet, D. Richet, La Révolution française, Paris, Fayard, 1973, p.34. 164 În 1715, Deguesseau propusese într-o adresă către Parlamentul din Paris să se invoce "dragostea de patrie". 165 Principiul de aplicare a fost dezvoltat în mod
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cincime, nobilimea 15-16 %, clerul 3-4 % în timp ce comunele ocupă aproximativ 10 %. Rezultă că fracțiunea disponibilă pentru un transfer către burghezi și către țărani era redusă și disputată. 180 E. Hobsbawm, Nations et Nationalisme depuis 1780, op. cit., p.115. 181 Ibid. 182 Citat din M. de Certeau, D. Julia, J. Revel (sub îndrumarea lui... ), Une politique de la langue, Paris, Gallimard, 1975, p.293. 183 Citat în F. Furet, Penser la Révolution française, op. cit., p.110. 184 Œuvres de Maximilien Robespierre, Paris, PUF, t
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
august 1914 - 11 ianuarie 1916 aparțin clase-lor elevate și celor mijlocii și prea puțin clasei muncitoare. Cf. J. Winter, The Great War and the British People, Londra, Macmillan, 1986. 186 J. Meyer, Le poids de l'État, Paris, PUF, 1983, citat de P. Rosanvallon, L'État en France, Paris, Seuil, 1990, p. 23. 187 E. Gibbon, Histoire de déclin et de la chute de l'Empire romain, Paris, Laffont, 1983, t.2, p.664-665. 188 A. Destexhe, L'Humanitaire impossible, Paris, Armand
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1983, t.2, p.664-665. 188 A. Destexhe, L'Humanitaire impossible, Paris, Armand Colin, 1993, p.28. 189 Citat de G. Bertier, op. cit., p.91-92. 190 P. Boissier, Histoire du Comité internatrional de la Croix-Rouge, Geneva, Institutul Henri-Dunant, 1978, p.176, citat de A. Destexhe, op. cit., p.29. 191 L.R. Higonnet, "The politics of linguistic terrorism and grammatical hegemony during the French revolution", Social His-tory 5 (1), ianuarie 1980, p.41-69. 192 P. Guichonnet, " La Révolution doit parler le français", Le Messager
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1993. 203 Cele două imagini ale unificării "verticale" și "orizontale" sînt preluate de K. Pomian, L'Europe et ses nations, op. cit., p.156. 204 J. W. von Goethe, "Architecture allemande", p.72, în Écrits sur l'art, Paris, Klincksieck, 1983, citat de către A. Finkielkraut, La Défaite de la pensée, op. cit. p.49. 205 J. G. Herder, Une autre philosophie de l'histoire, Paris, Aubier-Montaigne, 1964, p.185-187. 206 J. G. Herder, Idées sur le philosophie de l'histoire de l'humanité, Paris
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ibid., p.95. 220 Cu cele douăsprezece ediții ale lucrării sale Fondements du vingtième siècle, de la 1898 la 1910 (cf. M. Werner, "La Germaine de Tacite et l'originalité allemande", Le Débat, 78, ia-nuarie-februarie 1994, p.58, nota 38). 221 Citat din L. Kolakowski, L'Esprit totalitaire, Bruxelles, Complexe, 1978, p.104-105. 222 Alocuțiunea din 3 octombrie 1933 de la Leipzig, citată în prefața cărții lui A. Hitler Mon Combat (Mein Kampf), Paris, Éditions nouvelles, 1933, p.11. 223 Cf. în special
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
M. Werner, "La Germaine de Tacite et l'originalité allemande", Le Débat, 78, ia-nuarie-februarie 1994, p.58, nota 38). 221 Citat din L. Kolakowski, L'Esprit totalitaire, Bruxelles, Complexe, 1978, p.104-105. 222 Alocuțiunea din 3 octombrie 1933 de la Leipzig, citată în prefața cărții lui A. Hitler Mon Combat (Mein Kampf), Paris, Éditions nouvelles, 1933, p.11. 223 Cf. în special L. Dumont, Essais sur l'individualisme, Paris, Seuil, 1983. 224 Cf. L. Dumont, "Are cultures living beings? German identity in
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Spania și Catalania. (cf. Travels during the Years 1787, 1788 and 1789 of the Kingdom of France to which is Added the Register of a Town in Spain, Dublin, 1793, p.635). 272 Articolul 2 al programului Partidului naționalist basc, citat de M. Garcia Venero, Historia del nacíonalismo vasco, Madrid, Editura Națională, 1945, p.144-145. Cf., asupra revendicărilor basce în general, F. Garcia de Cortazar, M. Montero, Diccionario de historia del País Vasco, Saint-Sebastian, Txertoa, 1983. 273 Citat de F. Sarrail
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
M. Montero, Diccionario de historia del País Vasco, Saint-Sebastian, Txertoa, 1983. 273 Citat de F. Sarrail, La cuestión vasca, s. l., ETA, s. d., nepaginat. 274 J.E.E. Dalberg Acton, History of Freedom and other Essays, Londra, 1907, p.290 (scrisă în 1862), citat de W. Connor în Eth-nonationalism, Princeton, Princeton University Press, 1994, p.6. 275 J. S. Mill, Considerations on Representative Government, op. cit., p.66. 276 Citat de Th. Zeldin, Histoire des passions françaises, Paris, Encres, 1978, t.2, p.10. 277
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
316 G. Brook-Shepherd, op. cit., p.159. 317 Din 1500 de scrisori ale soldaților deschise de securitatea militară, 60 % fac caz de problema naționalităților, iar 35 % mizează pe înfrîngere austriacă. Cf. P. Hanak, "Die Volksmeinung während des letzten Kriegsjahres in Osterreich-Ungarn" citat de E. Hobsbawm, Nations et Nationalismes depuis 1780, op. cit., p.164-165. 318 Conform recensămîntului din 1910, Austro-Ungaria numără 10 milioane de "slavi de sud" dintre care 1 650 000 sînt sloveni, 2 250 000 croați și 1 950 000 sîrbi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fi aplicată croaților, albanezilor și macedonenilor (ibid. p.143). 332 L'Oustacha (Ustașa) este numele acestei organizații. Susținută de către Italia și Ungaria, aceasta dispune de cîmp de antrenament la Bovigno și Yanka Puszta. 333 Daily Express din 31 octombrie 1931, citat în M. Grmek, op. cit., p.142. Această lucrare citează de asemenea afirmațiile ziarului Daily Telegraph din 10 octombrie 1932, conform căruia "situația care domnește în Croația este fără precedent, nici chiar invazia turcă de acum 300 de ani nu poate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
332 L'Oustacha (Ustașa) este numele acestei organizații. Susținută de către Italia și Ungaria, aceasta dispune de cîmp de antrenament la Bovigno și Yanka Puszta. 333 Daily Express din 31 octombrie 1931, citat în M. Grmek, op. cit., p.142. Această lucrare citează de asemenea afirmațiile ziarului Daily Telegraph din 10 octombrie 1932, conform căruia "situația care domnește în Croația este fără precedent, nici chiar invazia turcă de acum 300 de ani nu poate fi comparată cu violența pe care au pus-o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
doar pentru a menționa câteva exemple. În secolele XX-XXI, incomparabil mai mulți creștini au murit ca martiri pentru credința lor decât în toți cei trei sute de ani ulterior crucificării<footnote Ibidem, p. 8. footnote>. Gerald Bonner, a cărui lucrare am citat-o deja, este de părere că elementul esențial în martiriu nu este actul fizic al morții, ci mai curând o dispoziție a voinței de a trăi pentru Hristos, cu corolarul necesar după care, printr-un paradox straniu, dar întru totul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
dovadă de primitivism. Se cunoaște reacția lui Jean-Paul Sartre, dascălul stîngismului, care, În momentul dezvăluirii crimelor staliniste de către Însuși Hrușciov, a fost de părere ca ziarele de stînga franceze să relateze cît mai puțin despre aceste crime ca să, și aici citez, nu-i decepționăm pe muncitorii uzinelor Renault. Or, eu tocmai la uzinele Renault nimerisem. O serie de cadre, ingineri, medici, mai ales cei care veniseră din Algeria din cauza războiului colonial, erau și ei anticomuniști, dar n-o spuneau pe față
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În aceeași sferă a generalului, căci, spune el, „termenul de emigrație acoperă situația generală - și majoritară - a cetățenilor născuți În România care au părăsit țara voluntar la maturitate pentru o lungă perioadă sau definitiv, Între 1940 și 1990”. Sorin Alexandrescu, citat de Gheorghe Glodeanu, susține că „emigrația era economică, exilul politic, iar diaspora, istorică, existentă deci de mai mult timp În țara respectivă ca minoritate etnică, indiferent dacă motivul originar de a ajunge acolo fusese economic sau politic”. Considerînd exilul un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a diferit, atît ca emigrant, cît și ca imigrant etc. Ceea ce merită a fi reținut, ca un adevăr cvasiincontestabil, este faptul, relevat deja, că „fiecare val de imigranți români a avut trăsături distincte și mentalități proprii”. Emendarea care se impune, citînd această opinie, este aceea că „valurile” la care ne referim nu au fost atît de individualizate Încît Între ele să fi existat niște „granițe” distincte, justificate Întru totul și oricînd vizibile. Fiind vorba despre un proces, continuitatea a fost o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a surselor de limbă poloneză. Recunoaștem aici studii de caz asupra unor subiecte cu miză politică explicită, cum ar fi masacrul de la Katyn ori insurecția din Varșovia, sau analizele unor istorici disidenți, precum Jacek Kuron. Buhler urmează atent autoritățile domeniului, citînd constant lucrările lui Norman Davies, André Fontaine, Timothy Garton-Ash. Construcția sa este Însă mai mult biografică și memorialistică, valorizînd, cu precădere, mărturiile marilor nume ale vremii, de la Churchill la Gomulka, de la Nixon la Jaruzelski, sau apelînd constant la interviurile realizate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]