30,017 matches
-
de milioane $, ceea ce ar însemna că este unul dintre cele mai scumpe jocuri făcute vreodată. Acțiunea jocului se petrece în 1947, în Los Angeles, iar mediul ambiental a fost modelat asemănător acelor vremuri. Pentru a face asta, dezvoltatorii au folosit fotografii aeriene, făcute de fotograful Robert Spence. Echipa a folosit fotografiile și pentru a crea structura traficului, rutele de autobuz, dar și pentru locațiile și înfățișările diferitelor clădiri. În timp ce studioul s-a străduit să creeze un model asemănător Los Angeles-ului din
L.A. Noire () [Corola-website/Science/331196_a_332525]
-
mai scumpe jocuri făcute vreodată. Acțiunea jocului se petrece în 1947, în Los Angeles, iar mediul ambiental a fost modelat asemănător acelor vremuri. Pentru a face asta, dezvoltatorii au folosit fotografii aeriene, făcute de fotograful Robert Spence. Echipa a folosit fotografiile și pentru a crea structura traficului, rutele de autobuz, dar și pentru locațiile și înfățișările diferitelor clădiri. În timp ce studioul s-a străduit să creeze un model asemănător Los Angeles-ului din 1947, acesta a câștigat și o licență prin care avea
L.A. Noire () [Corola-website/Science/331196_a_332525]
-
au angajat-o pe actrița de dublaj Misty Lee, care a furnizat un sunet pe care sunetistul șef Phillip Kovats l-a descris că avându-și originea în „fundul gâtului”. Departamentul artistic s-a inspirat din mai multe surse, precum fotografiile făcute de Robert Polidori după Uraganul Katrina, care au fost folosite ca model în proiectarea zonelor inundate din Pittsburgh. Angajații departamentului artistic au fost nevoiți să dezbată lucrurile pe care doresc să le includă, venind cu mai multe propuneri în timpul
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
Andron, originar din Pribilești (Țara Chioarului), învață la școala primară din Racșa. A urmat liceul la Satu Mare (1927-1934), apoi studii juridice la Cernăuți și Cluj (1935-1940). Între 1941-1944 a studiat teologia la Academia Teologică Unită din Cluj. Începe să facă fotografie în 1934, cu un aparat de tip Voigtländer Bessa cu film lat, primit în dar de la tatăl său. De la fotografii cu prietenii și familia, interesul său evoluează la documentarea vieții țăranilor din Țara Oașului. Colecția fotografică, cuprinzând aproximativ 93.000
Ioniță G. Andron () [Corola-website/Science/331216_a_332545]
-
juridice la Cernăuți și Cluj (1935-1940). Între 1941-1944 a studiat teologia la Academia Teologică Unită din Cluj. Începe să facă fotografie în 1934, cu un aparat de tip Voigtländer Bessa cu film lat, primit în dar de la tatăl său. De la fotografii cu prietenii și familia, interesul său evoluează la documentarea vieții țăranilor din Țara Oașului. Colecția fotografică, cuprinzând aproximativ 93.000 de clișee, a fost achiziționată în septembrie 2015 de către Muzeul Județean Satu Mare. Familia artistului a donat către muzeu arhiva documentară
Ioniță G. Andron () [Corola-website/Science/331216_a_332545]
-
camerele fără film, numit scânteiere interliniară. Odată cu mișcarea pesoanei, vizibilitatea efectului de moar devine totmai pronunțată. Ca urmare a acestui fapt, prezentatorii de știri și alți oameni de televiziune sunt instruiți să evite vestimentația care ar putea produce acest efect. Fotografiile ecranelor de televizor realizate cu o cameră digitală adesea prezintă efect de moar. Moarul este folosit la balizele plutitoare pentru a marca pericole subacvatice (de obicei țevi sau cabluri). Efectul de moar creează săgeți care indică spre o linie imaginară
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
camere. Clădirea a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Colecția conține obiecte care au aparținut compozitorului: piese de mobilier (recompunând atmosfera de epocă), pian, viori, partituri, manuscrise (printre care și opera Oedip, și testamentul muzicianului), fotografii și fotocopii, scrisori originale, cărți, picturi, mulajele mâinilor sale, masca mortuară, obiecte de îmbrăcăminte, afișe, distincțiile primite. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi () [Corola-website/Science/331322_a_332651]
-
diferit de cuvântul bază, ci doar trece în registrul de limbă familiar. Uneori un astfel de cuvânt înlocuiește cu timpul cuvântul bază în registrul curent. Acesta a fost cazul unor cuvinte ca "cinéma" (< "cinématographe" „cinematograf”), "métro" „metrou” (< "métropolitain"), "photo" (< "photographie" „fotografie”), "stylo" „stilou, pix” (< "stylographe") sau "vélo" „bicicletă” (< "vélocipède"). Alte cuvinte trunchiate rămân deocamdată în registrul familiar, deși se folosesc deja în presă: "ado" (< "adolescent"), "maths" (< "mathématiques"), "prof" (< "professeur"). De obicei se taie partea finală a cuvântului bază (exemplele de mai
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
care este prevăzută cu un luminator, iar cealaltă - dormitorul, complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc.), dar și o bibliotecă variată ce cuprinde tratate de gravura, albume de artă și fotografii, cărți de bune maniere, cărți de istoria românilor, cărți de sculptură în lemn. În diferitele momente ale zilei, prin intermediul luminatorului, se crea o atmosferă propice lucrului migălos pe care il presupunea gravura în metal. Dacă la parterul casei este prezentată
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
de istoria românilor, cărți de sculptură în lemn. În diferitele momente ale zilei, prin intermediul luminatorului, se crea o atmosferă propice lucrului migălos pe care il presupunea gravura în metal. Dacă la parterul casei este prezentată, printro expoziție documentara, cu diferite fotografii și documente din timpul studiilor, viața și principalele creații ale artistului, etajul ilustrează locul în care își petrecea cel mai mult timp, respectiv atelierul, dotat cu o presă unică în țară, cu doi cilindri acționați printr-o manivela. În atelier
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
a casei este montată o placă de marmură cu următorul text: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI DIN ROMANUL ION, MARELE SCRIITOR LIVIU REBREANU”. Sunt expuse biroul de lucru, fotografii de familie, alte obiecte aparținând prozatorului, ediții din opera lui Liviu Rebreanu (1885 - 1944), apărute în țară și străinătate. Muzeul este organizat din trei camere, în prima încăpere sunt expuse obiecte legate de începuturile activității sale de scriitor și dramaturg
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” () [Corola-website/Science/331321_a_332650]
-
cât și depozitul (situat lângă aceasta) au fost renovate radical în 2004. Colecția cuprinde peste 25.000 piese datând din secolele XIX - XX: afișe originale în diverse formate, plachete-invitații, cataloage, cărți de teatru, reviste teatrale, muzicale și cinematografice din Arad, fotografii cu artiști ai teatrului și din spectacole, partituri muzicale manuscrise sau tipărite, diverse obiecte de recuzită teatrală, instrumente muzicale, tablouri-portrete ale unor personalități culturale arădene, costume din spectacole, aparate pre-cinematografice și cinematografice etc. Dintre acestea sunt de menționat: statutul, regulamentul
Colecția de Istorie a Teatrului, Muzicii și Cinematografului „Iosif Sârbuțquot; () [Corola-website/Science/331316_a_332645]
-
casă, oferă vizitatorului o imagine grăitoare și autentică a muncii, inventivității și sensibilității țăranului român. Într-una din sălile de la parterul clădirii, documente îngălbenite de trecerea timpului (acte de proprietate și donație, foi de zestre, zapisuri, brevete, cărți poștale și fotografii) ilustrează istoria scrisă și nescrisă a comunității acestei așezări, modul în care aceasta s-a exprimat de-a lungul timpului din punct de vedere economic, social și cultural și a reușit să transforme Pucioasa dintr-un sat neînsemnat într-o
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
deosebit al proprietarilor. Sigiliul cu monogramă, servieta de diplomat (cu cifru), cutia pentru pălării (cu monogramă), o lampă de birou, trusa de birou, o călimară și o scrumieră care i-au aparținut, însemnele lojei masonice al cărui membru a fost, fotografii ale urmașilor săi, costumul popular și bijuterii care au aparținut Ecaterinei Kogălniceanu sunt valoroase piese de patrimoniu care conferă autenticitate ambientului creat. Având în vedere faptul că astfel de clădiri de patrimoniu devenite muzee nu trebuie să rămână pentru generațiile
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
este un muzeu județean din Vladimir. Monument de arhitectură populară construit în secolul al XVIII-lea, restaurat în întregime în 1932, apoi în 1971 și în 1991. A fost reconstituita de arhitectul Iulius Doppelreiter după o fotografie publicată la începutul secolului XX. Este casa în care s-a născut Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției din 1821 și unde sunt expuse copii de documente privind viața și activitatea lui Tudor Vladimirescu, piese de interior de epocă (obiecte de uz
Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” () [Corola-website/Science/331347_a_332676]
-
la începutul secolului XX. Este casa în care s-a născut Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției din 1821 și unde sunt expuse copii de documente privind viața și activitatea lui Tudor Vladimirescu, piese de interior de epocă (obiecte de uz casnic), fotografii și cărți. Monument de arhitectură populară () construit în secolul al XIX-lea, restaurat în întregime în 1932, apoi în 1971 și în 1991. Este casa în care s-a născut Tudor Vladimirescu.
Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” () [Corola-website/Science/331347_a_332676]
-
este un muzeu județean din Orăștie, amplasat în Piața Aurel Vlaicu nr. 1. Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
aproximativ 300 de localități din județele limitrofe). Sunt expuse obiecte legate de meșteșuguri, port popular și obiceiuri specifice Văii Superioare a Mureșului, Văii Gurghiului și unei părți a Câmpiei Transilvaniei. Muzeul deține peste 5.800 de obiecte, 13.000 de fotografii și diapozitive, 80 de filme etnografice. Reprezentative sunt ceramica, icoanele pe sticlă. Se evidențiază instalațiile tehnice (presă de ulei, moară de apă, teasc pentru struguri). Expoziția “Uneltele și tehnici populare de Valea Mureșului superior și din Câmpia Transilvaniei”, organizată în
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
din Câmpia Transilvaniei”, organizată în 1991 în opt săli ale cădirii, prezintă cele mai reprezentative exponate ale muzeului, ilustrând meșteșuguri și ocupații ale zonei, obiecte aparținând artei populare, ceramică mobilier, port popular și textile. Arhiva etnografică conține materiale multimedia, relevee, fotografii, schițe, desene din domeniul ocupațiilor și obiceiurilor zonei reprezentate.
Muzeul Etnografic din Reghin () [Corola-website/Science/331357_a_332686]
-
tipuri umane de o mare diversitate. În memoria marelui dramaturg, în anul 1979, într-o casă construită în stil rustic, aflată pe drumul național Târgoviște - Ploiești s-a deschis Muzeul Memorial I.L. Caragiale, care ilustrează printr-o colecție impresionantă (scrisori, fotografii, telegrame, afișe ale comediilor sale jucate în premieră, cărți în ediții princeps și rare) principalele momente din viața și opera scriitorului: familia din care descinde și de la care a moștenit pasiunea pentru teatru, anii de școală de la Ploiești, debutul în
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
pentru introducerea vizitatorului în universul credinței țăranului. Obiectele sunt expuse fie în ipostaza lor reală, urmărind o reconstituire cât mai aproape de adevăr, fie punând accentul pe frumusețea lor dată de simplitate sau de compoziții ornamentale. Tabloul satului e completat cu fotografii document, realizate în perioada interbelică de marele iubitor al țăranului român, fotograf al Curții Regale a României, Adolph Chevallier. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
intrarea în locuință, pe o placa de marmura stă scris “Aceasta casă în care au muncit, s-au bucurat și au suferit Nicolae și Ecaterina Iorga”. In interior, ansamblul exponatelor evocă personalitatea marelui savant prin numeroase cărți, manuscrise, obiecte personale, fotografii, mobilier sau diverse alte documente. Un hol lung, care desparte biroul de lucru si dormitorul de salonașul mic și salonul de primire, te întâmpină cu piese de mobilier rustic dragi profesorului - lăzi de zestre moldovenești, scoarțe populare basarabene, două litografii
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
alb sunt etalate tablouri de Nicolae Grigorescu, “Pe Valea Câmpiniței” și “Flori de măr” și Elena Popeea- “Flori roșii”. In continuarea casei, un hol lung, cu geamlâc, duce spre fostele dormitoare ale copiilor. Aici se pot vedea vitrine cu documente, fotografii, facsimile ce reprezintă momente din activitatea publica a savantului: Președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, Prim Ministru, Președinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor; sala a doua, ne întâmpină cu costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
Istorice, Prim Ministru, Președinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor; sala a doua, ne întâmpină cu costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-a purtat la ședințele solemne ale Academiei Romane; într-una din vitrine sunt expuse fotografii și documente ce imortalizează secvențe ale vizitei din 1930 in S.U.A. Nicolae Iorga este surprins de obiectivul aparatului de fotografiat în mijlocul românilor din S.U.A. Pășind cu emoție, vizitatorul va descoperi în fiece loc, puțin câte puțin, din ființa profesorului și
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
curtea interioară dă o notă aparte obiectivului muzeal. Exponatele din Muzeul Farul Sulinei fac parte din colecția de istorie modernă și contemporană a Muzeului de Istorie și Arheologie. Se remarcă piesele de mobilier care au aparținut scriitorului Jean Bart și fotografiile de familie ale acestuia, colecția de arme din secolele XVIII - XX, medaliile, documentele, hărțile și fotografiile privind activitatea Comisiunii Europene a Dunării. Farul este încă funcțional, fascicolele de lumină fiind vizibile de la 20 de mile marine. Pe timp de ceață
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]