29,485 matches
-
un bibliotecar francez. [[Trepanația]], efectuarea deliberată a unor perforații în craniu, a fost practicată începând cu anul 7.000 î.e.n. Deși au fost cazuri când oamenii au supraviețuit, mulți au murit din cauza procedurii ca urmare a infecției. Se credea că procedeul funcționează deoarece "elibera spiritele rele". În secolul al XVII-lea, [[William Harvey]] a recomandat trepanația ca tratament pentru migrene. Deși au fost încercate mai multe tratamente pentru migrene, abia în 1868 s-a început utilizarea unei substanțe care s-a
Migrenă () [Corola-website/Science/327618_a_328947]
-
pe baza semnelor și simptomelor. Primul pas constituie excluderea altor afecțiuni care pot determina obturarea tractului respirator superior, îndeosebi epiglotita, prezența unui corp străin în tractul respirator, stenoza subglotică, angioedemul, abcesul retrofaringian și traheita bacteriană. Radiografia gâtului nu este un procedeu de rutină, însă dacă se realizează, poate indica îngustarea traheii, denumită semnul clopotului, datorită formei de clopot a acesteia. Aspectul de clopot nu este evident în jumătate din cazuri. Analizele de sânge și efectuarea de culturi virale (analize în vederea detectării
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
a acesteia. Aspectul de clopot nu este evident în jumătate din cazuri. Analizele de sânge și efectuarea de culturi virale (analize în vederea detectării virusurilor) pot provoca, în mod inutil, iritarea căilor respiratorii. Totuși, culturile virale obținute prin aspirație rinofaringiană (un procedeu de utilizare a unui tub pentru prelevarea de mucus nazal), pot fi utilizate pentru a confirma cauza exactă. De regulă, aceste culturi sunt limitate la domeniul cercetării. În cazul în care starea unui pacient nu se ameliorează în urma tratamentului standard
Crup () [Corola-website/Science/327227_a_328556]
-
cu biocâmp. Aceasta permite obținerea de către un practicant Prananadi a unei autorizații de liberă practică. Tehnica Prananadi se transmite gradat prin cursuri succesive. Capacitatea de a folosi fluxurile de energie universală în scop terapeutic se formează în cadrul Prananadi în urma unui procedeu energetic numit inițiere. Inițierile sunt acordate în timpul cursurilor de către cei care au primit dreptul de a transmite tehnica. Tehnica este prezentată ca fiind una de origini străvechi dar nu există dovezi în acest sens. Nu există suficiente dovezi obiective în ceea ce privește
Prananadi () [Corola-website/Science/327277_a_328606]
-
dar conducerea C.C.E.S. a considerat că acel personaj "„e o apariție șocantă, oarecum licențioasă”", iar personajul a fost scos din varianta finală. Regizorul a gândit filmul "„ca o combinație dintre tehnica filmului cu actori și cea a desenului animat, prin procedeul „fotomix”" , pe care Gopo îl experimentase pentru prima dată în scurtmetrajul „O muscă cu bani” (1959). Cadrele animate au fost realizate de studioul Animafilm. Desenele animate din film au fost realizate de Mica Boroghina, Const. Crîșmărel, Roland Pupăză, Piereta Atanasiu
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
de Producție Cinematografică „București”. Filmările au avut loc în perioada 9 martie - 26 aprilie 1965; cadrele exterioare au fost filmate la Buftea, Străulești și Snagov, iar cele interioare la Buftea. Regizorul a operat unele modificări față de textul basmului. Astfel, pe lângă procedeul „basmului în basm”, el l-a reprezentat pe personajul principal altfel decât în mod tradițional: Harap-Alb-ul interpretat de Florin Piersic era indecis, fricos și cam prostuț, pe când Spânul era un "„tip fermecător, cu bogat... păr negru (!)”", D.I. Suchianu afirmând în
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
dimineață...”, într-un delir bizar-comic irezistibil.”". Analizând acest film criticul Ioan Lazăr remarcă "„modalitatea de a aborda basmul cu o familiaritate jucăușă”", basmul lui Creangă fiind parodiat cu ironie. Regizorul îndeamnă spectatorii să se identifice cu personajul principal, fiind folosit procedeului „basmului în basm” cu schimbări de roluri, dedublările și deghizări. Lazăr consideră că "De-aș fi... Harap Alb" este "„prima și, până acum, poate cea mai reușită interpretare cinematografică postmodernă de la noi a unui text canonizat”", regizorul sfidând regulile clasice
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
and biological disinfection of paper surface for documents of archives and libraries 2. Diplomă / Gold Medal for the patent: Using porphyrin photosensitizer tetrasulfonate în the manufacture of a dermatological therapy 3. Diplomă / Gold Medal for the patent: Biomaterial compozit și procedeu de obținere 6.Internațional Salon of Inventics, PROINVENT Cluj-Napoca, 2013 1. Excellency award and Gold Medal for the patent: Composition and method for treating, chemical restoration and biological disinfection of paper surface for documents of archives and libraries 2. Diplomă
Rodica-Mariana Ion () [Corola-website/Science/330628_a_331957]
-
Tyr , ce datau din secolele XI-X î.en. S-au găsit metale cipriote exportate în Creta. Epoca este autoarea și unor inovații tehnice decisive în difuziunea metalurgiei fierului. Obiectele de fier erau de multă vreme cunoscute în bazinul mediteranean, dar procedeul de reducere a minereului fusese, până spre sfârșitul mileniului I î.en., un secret al meșteșugarilor hitiți. Prăbușirea imperiului Hitit duce la răspândirea treptată a noii tehnologii, care apare în lumea greacă a secolului XI î.en., când brusc, devine
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
în perioada anilor ’70 în domeniul gravurii. Printre temele sale predilecte, se regăsesc: istoria, tradițiile și obiceiurile populare românești (vezi „Călușari” și „Ursite”, secțiunea „Litografii color”), scenele cotidiene, artistul realizând un întreg grupaj cu subiectul „ferestre”. A folosit foarte mult procedeul gravării cu acizi a plăcilor litografice, pe care le-a folosit pentru a imprima, cu ajutorul preselor, pe suport de carton, litografii alb negru sau color. Astfel, au rezultat serii de litografii, fiecare serie fiind bazată pe o singură imagine, fără ca
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
alb negru sau color. Astfel, au rezultat serii de litografii, fiecare serie fiind bazată pe o singură imagine, fără ca o lucrare să coincidă total cu o alta din aceeași serie. Iacobescu a preferat, pentru forma expozițională (tablou), înrămarea litografiilor prin procedeul passepartout, așa cum se poate vedea în reproducerea „Fereastra” - Studiu (secțiunea „Litografii color”). A predat în învățământul mediu, ca profesor de desen. Absolvă Facultatea de Arte Plastice din București (având profesori pe Ion Cârdei, Ion Musceleanu și Neculai Hilohi) și Institutul
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
episcopul Sloboziei și Călărașilor, preasfințitul Vincențiu, însoțit de un sobor de preoți. Elemente de arhitectură ale ansamblului mănăstirii Pictura interioară a bisericii Mănăstirii Plătărești a fost executată între anii 1646-1649 de o echipă de pictori-zugravi străini, „"familiarizați cu tehnica și procedeele artistice de sorginte occidentală, pe care le aplică iconografiei tradiționale, pictori aparținând cel mai probabil mediilor artistice rusești"”. Acest fapt rezultă și din scrisoarea pe care Matei Basarab o trimite țarului Mihail I al Rusiei la 20 februarie 1644, prin intermediul
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
ctitorii Mănăstirea Văcărești, închinată Sfântului Mormânt. Astfel, el va numi epitropi la mănăstirile vizate, care „"se îndatorează să trimită ajutoare la Sfântul Mormânt, fără nici o scădere chiar când anii vor fi răi și veniturile mânăstirii nu vor ajunge"”. Prin aceste procedee, mănăstirile românești deveneau închinate, "de facto", contrar voinței ctitorilor și anatemei patriarhale din 1641. Cel mai probabil acesta a fost mecanismul folosit și în cazul Mănăstirii Plătărești, care începând din momentul respectiv va avea egumeni greci. Portretele ctitorilor domnești, Matei
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
moldovean doctor în medicină. În lucrarea sa de doctorat Vârnav prezintă date importante privind epidemiologia și istoria medicinei: bolile existente în Moldova, condițiile climatice, economice și sociale, medicamentele întrebuințate de popor semnalând pentru prima oară într-o lucrare științifică valoarea procedeelor curative populare. Constantin Vârnav a murit în 1877 la Iași și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea”. Monumentul său funerar a fost inclus pe lista monumentelor istorice, având codul . După obținerea doctoratului se întoarce în Moldova și, din 1836, practică
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
ulterior, pentru prezența sau absența enzimelor specifice. Astfel, sunt identificate cu precizie genele ce determină apariția maladiilor ereditare umane. În prezent, se produc "cibrizi", hibrizi celulare rezultați din formarea enucleate cu o celulă nucleată. Clonarea organismelor reprezintă un ansamblu de procedee prin care se cultivă o singură celulă și se obține o colonie de celule identice. În urma clonării rezultă clone (celule și organisme pure, identice, ce provin dintr-un singur părinte). La plante (care prezintă fenomenul de totipotență), clonarea se realizează
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
genială”, dar fără justificarea teoretică necesară. Lucrurile păreau uitate, până când marele Euler, aproape opt decenii mai târziu, a început să se preocupe de ecuațiile diofantice, fiindcă putem considera ecuația lui Fermat drept diofantică de ordinul II. Euler arată ( în 1732) procedeul de deducere al unei infinități de soluții întregi ale ecuației ax2 +bx+c= y2 ( deci ecuația Fermat se obține pentru b=0 și c=1) dacă se cunoaște o soluție a sa. Ceva mai târziu, Lagrange ( în 1769) tratează cazul
Ecuația lui Pell () [Corola-website/Science/329245_a_330574]
-
se numește "formula" sau "relația de definiție" a mărimii derivate. În cadrul procedurii de definire a mărimilor derivate nu este nevoie de cunoașterea a proprietăților de structură internă a mulțimii valorilor mărimii derivate (relații de echivalență, ordonare, legi de compunere, etc.) procedeul de măsurare și unitatea de măsură rezultând implicit din formula de definiție în funcție de procedeele și unitățile de măsură ale mărimilor de referință. În succesiunea operațiilor de definire a mărimilor de referință cu ajutorul altor mărimi de referință, treptat scade numărul mărimilor
Mărimi fizice primitive și derivate () [Corola-website/Science/329289_a_330618]
-
a mărimilor derivate nu este nevoie de cunoașterea a proprietăților de structură internă a mulțimii valorilor mărimii derivate (relații de echivalență, ordonare, legi de compunere, etc.) procedeul de măsurare și unitatea de măsură rezultând implicit din formula de definiție în funcție de procedeele și unitățile de măsură ale mărimilor de referință. În succesiunea operațiilor de definire a mărimilor de referință cu ajutorul altor mărimi de referință, treptat scade numărul mărimilor nedefinite. În final, se ajunge la un număr de mărimi care nu mai pot
Mărimi fizice primitive și derivate () [Corola-website/Science/329289_a_330618]
-
unor experiențe (mai mult sau mai puțin idealizate) se face prin descoperirea relațiilor de echivalență și de ordonare, a proprietăților interne de compunere aditivă (dacă există) și externă de corespondență cu mulțimea scalarilor, vectorilor etc., precum și de precizarea unității și procedeului de măsurare. De exemplu accelerația formula 1 se definește în funcție de viteza formula 2 și de timpul formula 3 prin relația formula 4, iar viteza, tot ca o mărime derivată, prin relația formula 5 unde formula 6 este raza vectoare. Se observă că atât accelerația cât și
Mărimi fizice primitive și derivate () [Corola-website/Science/329289_a_330618]
-
de asamblare pentru autovehicule, procesul fiind secvențial. Un ciclu instrucțiune este alcătuit din cinci etape: Majoritatea procesoarelor disponibile la ora actuală se folosesc de paralelizare la un nivel sau altul, iar în acest sens proiectanții de microprocesoare au creat diverse procedee și arhitecturi pentru a exploata conceptul de paralelizare și anume: Un procesor superscalar aduce din memorie mai multe instrucțiuni simultan, putând anticipa salturile condiționate și astfel să nu întâmpine întreruperi la nivel de flux de instrucțiuni. Acest lucru este posibil
Paralelizare la nivel de instrucțiune () [Corola-website/Science/329344_a_330673]
-
asemenea a scris cărți de comentarii biblice și care dezbat învățăturile rabinului Avraham Itzhak Kook. Cherlow este membru în comitetul pentru etică al Ministerului Sănătății al Israelului și al comitetului care aproba alocarea bugetului pentru introducerea de noi medicamente și procedeuri de tratament. El activează în cadrul mișcării Bemaagaley Tzedek (Cercuri de justiție). În anul 2011 el a luat parte la mișcarea de proteste publice pentru dreptate socială. Rabinul Cherlow a emis opinii liberale asupra unor chestiuni ca de pildă permisiunea religioasă
Yuval Cherlow () [Corola-website/Science/328526_a_329855]
-
materialul de arhivă este în limbile originale ale participanților la proces. Regizoarea a insistat asupra acestor detalii, pentru a reconstitui fundalul de imigrantă al protagonistei. Filmul este prima producție digitală a regizoarei, fiind filmat cu o cameră Red One, folosind procedeul CinemaScope.
Hannah Arendt (film) () [Corola-website/Science/328627_a_329956]
-
Diamantul sintetic (cunoscut și ca diamant de laborator, diamant crescut în laborator sau diamant cultivat) este un diamant produs cu ajutorul unui procedeu artificial, spre deosebire de diamantele naturale, care sunt create printr-un proces geologic în natură. Mai sunt cunoscute denumirile de diamant HPHT și de "diamant CVD", date după metodele de producție folosite.. Deși adesea s-a folosit termenul de "sintetic", acesta a
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
analizate dar niciuna nu a fost confirmată. În anii 1940, au început cercetări sistematice pentru creșterea diamantelor prin procesele CVD și HPHT în Statele Unite, Suedia și Uniunea Sovietică . Prima sinteză reproductibilă a fost raportată în jurul anului 1953, iar aceste două procedee încă domină producția de diamante sintetice. O a treia metodă, cunoascută ca detonare, și-a făcut apariția la sfârșitul anilor 1990. În acest proces, granule de diamant de dimensiunea câtorva nanometri sunt create prin detonarea unor explozivi conținători de carbon
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]
-
sunt create prin detonarea unor explozivi conținători de carbon. Într-o a patra metodă, demonstrată în laborator, dar fără aplicații comerciale în prezent, grafitul este tratat cu ultrasunete de mare putere. Proprietățile diamantului sintetic sunt în strânsă legătură cu detaliile procedeului de fabricație; totuși, unele diamante sintetice (formate prin HPHT sau CVD) au proprietățile ca duritatea, conductivitatea termică sau mobilitatea electronilor superioare chiar față de unele diamante naturale. Diamantele sintetice sunt utilizate pe larg ca abrazivi, la tăierea și șlefuirea uneltelor și
Diamant sintetic () [Corola-website/Science/328782_a_330111]