32,577 matches
-
aceia pe care-i susțin. La doctrina lor trebuie să adere, sub posterul lui Dinamo, amărăștenii care, în 2004, se bucură că-i văd pe Florentin Petre și pe Dănciulescu pe tăpșanul de la Ștefănești. Apoi, ca să le fie ziua împlinită, beau o prăștină fiartă, mănîncă un mezel ieftin și se duc, în 2004, la privata din fundul curții, sperînd într-un mîine mai bun. Nu mai contează jena lui Florentin Petre, care n-a uitat de cuvîntul-cheie Congo, în lapidara sa
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
nu merge aproape niciodată la apă, spărgîndu-se cu zgomot la cîte un 8-1 devastator cu Steaua sau la multe alte glorioase înfrîngeri pe teren propriu. Aceste eșecuri n-au pic de onorabilitate și pot fi digerate doar de masochiștii care beau argile în speranța că le va trece beteșugul de stomac. Occidentali și civilizați fiind, probabil că spectatorii timișoreni nu-și vor curma dragostea la adresa mediocrităților și vor încerca să ierte. Meridionalii mitici (de la Mitică, nu de la mitul creației), de la care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
echipă provincială furată de arbitri și ținută în viață de poantele vicepreședintelui desemnat mai întîi de zeii devalizării furnalelor și apoi de brahmanii laminatelor. Ți se acceptă să fii ușor arogant și nici nu poți fi altfel, cîtă vreme îți bei cafeaua la Marriott, privind pe geam cum prostimea aleargă prin prăvălii după parizer ieftin și se zgîiește tîmpă la vitrinele negre de la Sexy Club. Dar condiția de lider, de campion de toamnă, de calificat în primăvara europeană, de de-a dreapta
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
domne? Unde e interes, e și viață.“ Mitică Dragomir Meciul Danemarca-Suedia, ̀încheiat cu 2-2, a lăsat Italia acasă și a calificat în sferturile Europeanului ambele națiuni nordice. Acest blat celebru deschide o nouă perspectivă incorectitudinii clasice românești. încercați să beți toată zeama dulce din citatul de mai sus, rostit de un existențialist pînă în măduva oaselor, veritabil Sartre de Bălcești al secolului XXI. Dintre ghilimele rezultă că, unde nu e interes, diviziunea celulară încetează și se moare cu frenezie. Dar
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
se transformă în Unirea Valea lui Mihai, precum gheața în apă pe căldură și așa mai departe. Textul sună ca o sentință judecătorească absurdă, menită să acorde calitate estetică de cedent și cesionar unor șperțari care stau la umbră și beau adălmașul vînzării locului. Noua conducere a FRF, întinerită, internaționalizată și milenaristă, scoate ștampila din buzunar și o pune zgomotos pe hîrțoage, iar la eventualele întrebări legate de aceste „cesiuni“ - care, de fapt, sînt vînzări de locuri - răspunde distant că nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
morților a eroului delegat de comunitate). Rememorarea presupune însă un sacrificiu parțial: "uitarea" prezentului, ieșirea pentru moment dintr-o circumstanță dată, pentru o totală cufundare și o netulburată cunoaștere a celeilalte lumi. Pentru oracol, ca să uite prezentul, este obligatoriu să bea din izvoarele Lethe, apa morții, și Mnēmosyne, apa creației (credințe păstrate în imaginarul popular și în cel artistic până înspre timpurile noastre). "Uitarea este deci o apă a morții" (Vernant, Mit și gândire 144), o credință, dar și o metaforă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
11). Sfârșitul lumii sosește atunci când urâciunea pustirii coboară peste locul sfânt, dar și peste întreg pământul. Este așternerea clipei apocaliptice a eclipsei în care grotescul și malformitatea cuceresc spiritul cetățeanului babilonian, deja însemnat cu numărul fiarei. Babilonul cade, iar babilonienii beau din cele șapte potire cu vinul mâniei divine: Și am auzit glas mare, din templu, zicând celor șapte îngeri: Duceți-vă și vărsați pe pământ cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu" (Apocalipsa 16.1). Timpul secerișului de suflete coincide
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
oară sensurile și zidirile arogant-efemere. Ca cetățean babilonic, vinul mâniei divine se va picura și peste ființa mea întunecată, lovindu-mă cu vertijul noilor damnări așa cum o furtună izbește grădini deja tulburate de vânturi premergătoare. Astfel, resimțind singurătatea demonic-istorică, voi bea din cupa altor nenorociri după ce am împlinit și eu, cu dăruirea inconștienței zvelte, umplerea acesteia până la marginile sale, până în extremul dionysiac al decadențelor mele nestăvilite, după ce mi-am asumat și eu magia surâsurilor femeii înveșmântate în purpură, reprezentare a babiloniei
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
scrieri raporturi simbolice cu păcatele. La vama lăcomiei dracii sunt groși, grași și poartă blide și căldări cu bucate puturoase. Într-o versiune mai nouă e o vamă a muierilor în care se pedepsește sulemeneala, și una pentru aceia care beau tutun sau trag tabac. Aci dracii sunt plini de fum și stau toți cu lulele în gură, având și tabacheri, și slobozesc pe nări fum ca din cuptor. Economia infernului este însă rudimentară, fără o ierarhie rațională a pedepselor. O
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. O babă ce oroarele Uscaseră în lume Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. Intriga poemului e bizară și în definitiv de ordin secundar. Remarcabilă e la un moment dat, când Mihnea bea dintr-o hârcă, o mișcare haotică, o sarabandă de duhuri, adică o "danse macabre", notată cu mare simț al sonurilor hîrjiite și repezi, al dinamicei colosale și noroase. Baba deschide seria blestemelor în poezia noastră: "Oriunde vei merge să calci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un cadavru și-n visu-ți să-l vezi! Să strângi tu în mînă-ți tot mâini diafane, Și orice ți-or spune tu toate să crezi, Să-ți arză plămânii d-o sete adâncă, Și apă, tirane, să nu poți să bei! Să simți totdauna asupră-ți o stîncă!" Se iscă un tumult de monștri, unde meritul lui Bolintineanu este de a fi încercat să dea o figură elementelor mitologiei infernale autohtone, folosind note ale animalelor celor mai bestiale, taurul, mistrețul, sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Formal, scrierea e un fel de Decameron în care câțiva obișnuiți ai unui han spun anecdote, în sine foarte indiferente. Esențială este starea de fericire materială înfăptuită de oaspeți. Ei trăiesc la modul Canaanului, ospătând numai cu carne friptă și bând vin, însă după o rânduială care cere inițiere. Vinul e adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcică mereu nouă. Înainte ca povestitorul să-și înceapă istoria, toți vâră ulcelele în cofăiel și lăutarii cântă. Din când în când Ancuța
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Chateaubriand. Îl mai uimesc mijloacele rudimentare de trai, bucătăria savantă (zeamă de găină, sarmale, claponi în țiglă, plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta domniței Ruxanda domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea o cupă de vin pe care i-o întinde nelipsitul paharnic. Iașul a fost pârjolit, dar ieșenii taie imperturbabili de Sfântul Ignat râmătorii. Mijlocul de a dezlega limba iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cerc" al cărui centru e domnița. Sadovenist, Al. O. Teodoreanu s-a dedicat cu ardoare cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru rafinați), precum și Pravila în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și boiul său, numai cât pre vecin și tovarăși de ospăț să nu supere. Altfel se va certa". Versurile sunt simboliste, iar o parte (Cîntece de ospiciu) un joc pur, cu efecte comice, pe baza insanităților
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
edenică a lunei: E pardosită lumea cu lumină, Ca o biserică de fum și de rășină, Și oamenii, de ceruri beți, Se leagănă-n stihare de profeți. În Cântec de boală, urmarea întrepătrunderii este tânjirea, senzația de evaporare. Poetul a băut dintr-un pahar divin și, îmbolnăvit, se simte ca un ciur prin găurile căruia ființa lui prefăcută în ceață se risipește: Domnul, Dumnezeul mare Mi-a umplut două pahare Din cerescul lui rachiu Scos din lună c-un burghiu. Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un fum fără tăciune. Sfintele sale potire Au intrat în clocotire, Sufletul îmi umblă beat Pe subt veac și peste leat. Și de sfântă băutură Mă ia cu frig și căldură. Carnea n-ar fi mai bolnavă Dac-aș fi băut otravă. Cu Flori de mucigai Arghezi începe o poezie de savoare, presu-punînd un cititor pregătit. Punctul de plecare îl formează observarea limbajului, cu un puternic miros argotic, al pușcăriașilor. Impresia de veselie, dealtfel savant dozată cu cel mai autentic lirism
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Adrian Maniu exală un puternic miros de vopsele. Afară de asta poetul ia un aer extrem de naivitate, amestecând proza cu poezia, simulând ca într-un dicteu automat stângăcia infantilă, fără a renunța la policromie. Lângă circul alb, un țigan negru bea la o masă cu șervet vărgat, proiectat pe cer violet. Tristeța autumnală se rezolvă în tonuri de iarbă uscată și pete de roșu pe vitele albe. Sanatoriul nu e ales decât pentru efectele de alb și pentru infantilismul bolnavilor: Iarna
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ține vremea; ca mâine, peste inimi, va izbuti tăcerea, și n-om vedea prin geamuri, tineri și zgomotoși, amurgul care-aleargă după cireadă, roș, Ca mâine, toamna iară se va mări prin grâne și vinul toamnei poate nu-l vom mai bea. Ca mâine. poate s-or duce doi cu ochi de râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la ospețe nu vei mai fi monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie, gutui, blănuri, portocale, ceai, pâine, lapte, fructe putrede
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de răni lăuntrice ne trecem prin veac, Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului, apoi ne-aplecăm capetele în și mai mare tristețe. Pentru noi cerul e zăvorât și zăvorâte sunt și cetățile. În zadar căprioarele beau apă din mâinile noastre, În zadar câinii ni se închină, suntem fără scăpare singuri în amiaza nopții. Totul continuă a fi material: Fecioara Maria a legat rod ca un pom. * Lepădați-vă coarnele moarte bătrânilor cerbi cum pomii își lasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
împotriva filistenilor. A dărîmat zidurile Gatului, zidurile Iabnei și zidurile Asdodului și a zidit cetăți în ținutul Asdodului și între filisteni. Mai găsim aici o zicere șugubeață unde Domnul îi vorbește lui Ilie spunîndu-i să plece la marginea pustiei să bea apă din pîrîu iar corbii îl vor hrăni cu pîine și carne dimineața și seara. Corbul ca simbol sacru apare și pe iconițele și tăblițele geților nefiind o pasăre specifică regiunii palestiniene, numai dacă nu zboară prin mințile rabinilor sub
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănîncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif!” Autorul îi prezintă pe filistenii din cele cinci centre de putere, ca un popor iscusit, bogat și cu darul traiului tihnit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
voi scoate la lumină celălalt capăt chiar dacă va trebui să crape de ciudă tot cioporul de întunecați. În Apocriful Genezei, după ce Noe găsește bun sălaș la poalele muntelui Ararat, plantează o vie și după 4 ani își cheamă copii să bea împreună din vinul lui la o mare adunare-sărbătoare. Col. Xl - Xlll,16 ,,...Am chemat pe fiii mei și pe copiii fiilor mei, și toate soțiile noastre și am făcut o sărbătoare. 17 ...(Am binecuvîntat) pe Domnul din ceruri, pe Dumnezeul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
meargă împreună în grupuri mici pentru a-l lua și tăia pe boeri Bisto. Într-un loc cu soare puțin, boeri Bisto împreună cu nobilii săi stăteau la masă. Regina sa a stat la masă cu cei adunați dar nu a băut. Acest om încăpăținat și ascuns a sărit pe tine. Femeile și fetele tinere îmbrăcate de sărbătoare strigau că acest om slab te-a rănit. A fi îmbrăcat cu haine de nobil nu dă de grijă(bănuială)”. Salvarea conducătorului a venit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
găsește în tabăra ta. Întind brațele rugătoare către tine, ca poet către poet - Ad vadem oratia brachia tendo!” Ovidiu spune că Eumolpos este strămoșul ancestral al neamului lui Cotiso, adică al geților și nimeni nu l-a acuzat că a băut prea multă aghiazmă! Eumolpizii erau slujitorii traci ai templului din Eleusis în-ființat după Pausanias, de către hiperboreeni, adică geții din nordul Istrului care erau vecinii poetului. Rufus Festus spune că Eumolpiada era vechea denumire pen-tru orașul macedonean Philipopolis.Pontice lll, 2
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]