29,899 matches
-
orientare antidemocratică și antimonarhică” (p. 21). Lucrarea prezentată, a șaptesprezecea din Seria de Studii asupra Holocaustului, are patru părți, adunînd nu mai puțin de 13 studii oferite de cercetători importanți precum Raphael Vago, Leon Volovici sau Vladimir Tismăneanu, pentru a cita doar cîteva exemple. Prima parte a cărții, „Pregătirea cadrului propice”, face o analiză riguroasă asupra fenomenului antisemitismului, așa cum este reflectat În documentele Consiliului de Miniștri În intervalul 1940-1944. Mărturiile documentare ale antisemitismului antonescian sînt expuse ordonat, relevînd politica de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Istorie Recentă (IRIR) cu și despre supraviețuitorii Holocaustului; În interviu Silvia Hoișie (În jurnal Sisi) mărturisește unele lucruri foarte interesante și importante despre acest jurnal, lucruri pe care nu puteam să le aflăm de altundeva, de aceea am să citez din acest interviu Încă nepublicat: „Sora dumneavoastră, Miriam Korber-Bercovici, a scris un jurnal, Jurnal de ghetou. Vă amintiți cum s-a scris acest jurnal? - Ea a primit, cum primeau Înainte fetele tinere, că era altfel, a primit de ziua ei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de inteligenți. În jurnal intervin de două ori pauze de cinci luni! Dar Însemnările din aceste zile, dinainte și mai ales de după aceste lungi tăceri sînt adevărate izbucniri, niște rezumate deosebit de concentrate și de semnificative, fragmente pe care nu le citez numai din cauza lipsei de spațiu, Însă care pot fi găsite lejer pentru a fi citite. Miriam Korber-Bercovici, adică Mimi, Își Încheie textul la 10 octombrie 1943, jurnalul fiind Închis de fapt tot de Bondy, băiatul care i-a dăruit caietul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
țară” (p. 59) este literal făcută din engleză, ignorîndu-se existența unei sintagme cu valoare de pamflet În limba română. Sintagma „Legea confesiunilor religioase”, din 4 august 1948 (p. 79), se cerea (re)tradusă prin „Legea cultelor religioase”. Ziarul Cominformului este citat În varianta sa engleză, For a Lasting Peace, for a People’s Democracy (p. 184). Era preferabil ca În traducerea Polirom să se redea forma românească, Pentru Pace Trainică, pentru Democrație Populară. Diverse completări la text sînt expediate În note
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
For a Lasting Peace, for a People’s Democracy (p. 184). Era preferabil ca În traducerea Polirom să se redea forma românească, Pentru Pace Trainică, pentru Democrație Populară. Diverse completări la text sînt expediate În note, Însă fără a se cita vreo sursă (cazul notei 25, p. 65). Autorul scrie că la mijlocul lunii ianuarie 1958 au izbucnit revolte țărănești În sudul Moldovei (nota 17, p. 219). Deși nu se neprecizează, este vorba În principal despre răscoalele din satele Suraia, Vadu Roșca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fiind uciși) și s-au Încheiat În ianuarie 1958 (Răstoaca). Știm cu precizie toate aceste chestiuni datorită unei campanii de istorie orală pe care am făcut-o În zonă În vara anului 1997, Împreună cu Daniel Popa. De asemenea, nu este citată nici o sursă atunci cînd autorul amintește de colaborarea dintre spionajul românesc (DIE) și KGB. Cea mai reușită a fost acțiunea lui Mihai Caraman la sediul NATO din Paris, Între 1962 și 1969, cînd numeroase documente ale alianței politico-militare occidentale au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
transcrise eronat. Joseph Schubert a fost consacrat episcop romano-catolic de București, dar nu la 30 iunie 1930 (p. 80), ci la 30 iunie 1950; istoricul G. Onișor (nota 49, p. 116) este de fapt G(heorghe) Onișoru. Atunci cînd se citează documente din arhivele românești, În ediția de față a cărții trimiterile se fac la pagină, deși este un fapt cunoscut că În sistemul arhivistic românesc se utilizează noțiunea de filă. Acestea sînt probleme care par să se datoreze mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1975, pe care se fondau relațiile dintre cele două țări. La momentul respectiv, cererea părții române ca nici o prevedere legată de drepturile omului să nu fie inclusă În acord fusese acceptată de americani pe baza declarațiilor lui Henry Kissinger, care cita asigurările verbale ferme ale Bucureștiului. Un alt element Încurajator Îl reprezentase declarația președintelui Ford: Întrebat ce prevederi referitoare la libertatea de emigrare din România erau incluse În acordul comercial pe care Îl trimisese spre ratificare Congresului În 1975, acesta răspunsese
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că există unele grupuri străine care activează Împotriva intereselor României nu era Împărtășită doar de Ceaușescu, ci și de numeroase alte persoane din conducerea țării, fapt vizibil și În declarațiile lor de după Revoluția din 1989 (În această privință, Răceanu Îl citează ca exemplu pe Ioan Totu). Răspunsurile ritoase pe care le dădea conducătorul de la București oficialilor străini ce-și exprimau Îngrijorarea față de respectarea drepturilor omului din România se bazau, așa cum arătam, pe principiul neamestecului În treburile interne, exploatat la maxim, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ajuns În punctul din care putem argumenta utilitatea unei recitiri a Diplomației absurdului. În relațiile bilaterale cu Statele Unite, România a reușit să depășească punctul mort În care s-a aflat pînă În 2001 (analizat succint de Mircea Răceanu În articolul citat din Sfera Politicii) și, conjugînd o situație internațională favorabilă cu unele demersuri curajoase (semnarea tratatului referitor la TPI, găzduirea bazelor militare americane, permisiunea ca de pe teritoriul românesc să se lanseze operațiuni militare asupra Irakului), să obțină un statut privilegiat concretizat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre delegații la congres „72% sînt intelectuali și numai 3,3% muncitori”. Analizînd dintr-o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist Îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sînt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat Împotriva instaurării capitalismului liberal În Ungaria, arătînd că nu susțin ideile care duc la vînzarea țării. Partidul este saturat de intelectuali” (p. 229). Pe aceeași temă, ambasadorul român la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și televiziune să se reproducă interviuri spontane referitoare la toate problemele care-i preocupă pe cetățeni, fără să li se sugereze teme și răspunsuri, ca pînă acum” (p. 227). Aceasta pentru că, așa cum afirmă la 12 octombrie ambasadorul cubanez la Berlin, citat de diplomatul român, „În acest domeniu [al mijloacelor de informare], În RDG s-a făcut Într-adevăr greșeala de a menține un mod de reflectare În roz a realității - fără critică și autocritică. Chiar și În Cuba, unde - datorită apropierii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
urmă, la 13 martie, În Piața Teatrului. Nimic despre epoca dintre cele două războaie. Andreea Andreescu, ocupîndu-se de problema Universității maghiare din Cluj În perioada 1945-1959, oferă documente semnificative, dosarele din 1948 ale cadrelor. Numele sînt adesea românizate: pentru a cita doar pe cele mai cunoscute, Gaal Gabor („Gavril”) sau Szabedi Laszlo („Vasile”). Despre pe atunci tînărul Jako Zsigmond se spunea că „Își găsește cu greu drumul În aplicarea unei metode științifice mai apropiate de marxism-leninism”. Intervenția sovietică În toamna lui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ideologia naționalistă a acelui timp. Scandalul Încercării de reabilitare a lui Antonescu, În care Gheorghe Buzatu este printre personajele principale, ține doar de partea cea mai vizibilă a unei afinități politice arareori declarate. Faptul că personajele populist naționaliste interbelice sînt citate extensiv și cel mai adesea favorabil În detrimentul celorlalte nu este tocmai Întîmplător. Personajele „preferate” ale istoriei românilor rămîn tocmai cele care se află În genealogia ideii de naționalism integrant, a ideologiei naționale și a proiectului totalitar de stat național. Semnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de tratament din partea guvernului cehoslovac al etnicilor germani și al celor maghiari. Leona Toker, Return from the Archipelago: Narratives of Gulag Survivors, Indiana University Press, Bloomington, 2000. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 156/1950, ff. 15-20, document citat la pp. 237-241. Vezi Dennis Deletant, Teroarea comunistă În România, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 87. Ibidem, p. 77. Catherine Durandin, Istoria Românilor, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 280. ASRI, fond „D”, dosar nr 7755, vol. 3 , f. 55
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pp. 237-241. Vezi Dennis Deletant, Teroarea comunistă În România, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 87. Ibidem, p. 77. Catherine Durandin, Istoria Românilor, Editura Institutul European, Iași, 1998, p. 280. ASRI, fond „D”, dosar nr 7755, vol. 3 , f. 55, document citat la p. 94 Vezi Nicoleta Sălcudeanu, „Present day reverberations of the traditionalism-nationalism-orthodoxism synthesis professed by «GÎndirea» magazine”, În Ethnicity and Religion in Central and Eastern Europe”, Cluj University Press, 1995, p. 339. Manuscrisul volumului de memorii a fost terminat la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
London, New York, 2001. Ediția originală: Communist Terror in Romania. Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965, C. Hurst & Co. (Publishers) Ltd., London, 1999. Octavian Roske, „Colectivizarea agriculturii În România, 1949-1962”, Arhivele Totalitarismului, nr. 1/1993, p. 152 (În lucrarea recenzată era citată greșit p. 151). Vasile Iancu, „Crimele Securității. Ilie Alexoaie din Roma (Botoșani). 22 de ani ascuns Într-o groapă și Într-un perete fals”, România liberă, nr. 1229, 13 aprilie 1994, p. 1; Idem, „22 de ani de existență ascunsă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pentru perioada de la ................ la ..................*8 ┌──┐ │6.│[] Angajator [] Activitate independentă Nr. ......... B. De completat de autoritatea competentă sau de organismul desemnat din țara de angajare*9 7. Declarăm: 7.1. [] că suntem de acord [] că nu suntem de acord ca asiguratul citat în rubrica 2 să rămână afiliat la legislația de securitate socială din țara [ ]*1 ────── 7.2. pe perioada de la ................ la ................... ┌───────┐ │ E 102 │ �� └───────┘ ┌──┐ │8.│Autoritatea competentă sau organismul desemnat din țara de angajare ├──┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │8.1 Denumirea ................... Număr de cod*10 .......................... │ │8
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211558_a_212887]
-
dispune de un termen de un an de la data la care decizia respectivei comisii i-a fost notificată sau de 90 de zile de la data la care a introdus recursul, dacă respectiva comisie nu a luat nici o decizie, pentru a cita INPS în fața instanțelor judiciare. Decizii ale INAIL (accidente de muncă și boli profesionale) Asiguratul care dorește să conteste o decizie a INAIL poate, în termen de 60 de zile de la data de primire a notificării care i-a fost adresată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211558_a_212887]
-
elementele ce vin în sprijinul cererii sale. Dacă nu primește răspuns în termen de 60 de zile de la data confirmării de primire sau primirii recipisei prevăzute la alineatul precedent, sau dacă estimează că acest răspuns nu este satisfăcător, va putea cita INAIL în fața instanțelor judiciare. Opunerea sa poate fi prezentată INAIL fie direct, fie prin intermediul instituției de la locul de reședință sau de ședere. 11. Cipru Dacă nu sunteți de acord cu decizia alăturată, puteți introduce un recurs în termen de 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211558_a_212887]
-
nepermiterii ieșirii; ... e) date privind persoanele dispărute sau persoanele care, în interesul propriei protecții sau pentru prevenirea amenințărilor, trebuie plasate în mod provizoriu într-un loc sigur la cererea autorității competente sau a autorității judiciare competente; ... f) date privind persoanele citate pentru a se prezenta în fața autorităților judiciare în cadrul unei proceduri penale care antrenează răspunderea cu privire la fapte pentru care au fost urmărite sau persoanele cărora trebuie să li se comunice o hotărâre penală ori o cerere de a se prezenta pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204332_a_205661]
-
numai citările provenind din reviste cotate ÎȘI, reviste indexate de cel putin 3 din bazele de date internaționale recunoscute sau din cărți ori volume publicate la edituri cu prestigiu internațional. Nu se iau în considerare autocitările sau semiautocitările (un coautor citează lucrarea comună). Lucrarea citată trebuie să fie în mod clar descrisă prin elemente de identificare în bibliografia lucrării care citează (autori, titlu lucrare, ăn de apariție, revista/editură, număr revista etc.). O citare multiplă (citări ale mai multor lucrări) într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234051_a_235380]
-
din cărți ori volume publicate la edituri cu prestigiu internațional. Nu se iau în considerare autocitările sau semiautocitările (un coautor citează lucrarea comună). Lucrarea citată trebuie să fie în mod clar descrisă prin elemente de identificare în bibliografia lucrării care citează (autori, titlu lucrare, ăn de apariție, revista/editură, număr revista etc.). O citare multiplă (citări ale mai multor lucrări) într-o singură publicație se considera că fiind o singură citare. I(5) = Σ CI(m), m unde m enumeră lucrările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234051_a_235380]
-
titlu lucrare, ăn de apariție, revista/editură, număr revista etc.). O citare multiplă (citări ale mai multor lucrări) într-o singură publicație se considera că fiind o singură citare. I(5) = Σ CI(m), m unde m enumeră lucrările care citează, iar CI(m) este punctajul acordat potrivit tabelului următor: ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐ │ Citarea în lucrarea m │ CI(m) Citarea într-o revistă cotata ÎȘI cu un scor relativ de influență │ 7,5 │ │mai mare sau egal cu 0,25 Citarea într-o carte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234051_a_235380]
-
Alte studii explică diferențele legate de metodele de măsurare a agresivității prin prisma diferențelor induse de către variabila de sex și a modului în care aceasta se exprimă. Lagerspetz, Bjorkqvist și colegii lor (Bjorkqvist et al., 1992; Lagerspetz și Bjorkqvist, 1994 citați de Osterman et al., 1998) au adunat mai multe autodescrieri și descrieri făcute în perechi pe eșantioane de copii ale căror vârste erau cuprinse în patru mari tranșe (8 ani, 11 ani, 15 ani și 18 ani). Cercetătorii au vrut
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]