29,398 matches
-
iminent, aveam impresia că fostul lider al opoziției a înțeles aspra lecție a vieții: nu poți prosti pe toată lumea tot timpul. Puțin i-a păsat, însă, de astfel de sofisme — se știe doar că Vasile, călugărul, l-a sortit unui destin glorios, și acel destin trebuia îndeplinit. N-a mers cu președinția, nu-i nimic: încercăm cu scrisul. Ce efect au avut miile sale de pagini „memorialistice" asupra opiniei publice din România, se știe: nici unul. O simplă casetă de celuloză pentru
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
fostul lider al opoziției a înțeles aspra lecție a vieții: nu poți prosti pe toată lumea tot timpul. Puțin i-a păsat, însă, de astfel de sofisme — se știe doar că Vasile, călugărul, l-a sortit unui destin glorios, și acel destin trebuia îndeplinit. N-a mers cu președinția, nu-i nimic: încercăm cu scrisul. Ce efect au avut miile sale de pagini „memorialistice" asupra opiniei publice din România, se știe: nici unul. O simplă casetă de celuloză pentru câțiva amatori de curiozități
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
romanului e de o înspăimântătoare originalitate. Forțând o comparație, s-ar putea spune că amintește de romanul lui Heinrich Böll, Fotografie de grup cu doamnă sau de cel al lui Kurt Vonnegut Jr., Mic-dejunul campionilor, prin aceleași incursiuni auctoriale în destinul unor personaje, incursiuni prilejuite de intersectarea acestora cu alte personaje. Dacă însă la Böll și la Vonnegut, firul epic e neglijat, preferându-se detaliate relatări ale vieții personajelor, la Chiru acesta e evident: narațiuni aferente se desprind din cea principală
Céline. O variantă autohtonă by Alexandra Olivotto () [Corola-website/Journalistic/14621_a_15946]
-
prin sinuciderea soției. Alegerea între întoarcerea pe Pămînt la o realitate cu care nu s-a împăcat și rămînerea pe stația spațială într-o ficțiune eternă, aparent fericită, nu reprezintă cu adevărat o alegere, ci tocmai condamnarea la un același destin. De unde și voita ambiguitate din finalul filmului care nu lămurește decizia eroului, sugerînd astfel că indiferent de opțiune, soarta sa rămîne în esență neschimbată. Desigur, există în film mai multe "fapte" decît cele descrise aici, nu însă mult mai multe
Cronica unui eșec anunțat by Miruna Barbu () [Corola-website/Journalistic/14068_a_15393]
-
cît se poate de naturală, și că spectatorul e invitat să fie coautor; resortul secret al filmului e plăcerea privitorului de a combina piesele de puzzle și de a descoperi, în fluxul și refluxul unor "povești simple", jocul fastuos al Destinului și al destinelor... Destinul unei lumi condamnate la derizoriu, la kitsch, la tristețea plină de umor. Și destinele unor biete făpturi "în căutarea fericirii". O fericire niciodată "acum și aici", o fericire mereu altădată și mereu în altă parte, mereu
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
de naturală, și că spectatorul e invitat să fie coautor; resortul secret al filmului e plăcerea privitorului de a combina piesele de puzzle și de a descoperi, în fluxul și refluxul unor "povești simple", jocul fastuos al Destinului și al destinelor... Destinul unei lumi condamnate la derizoriu, la kitsch, la tristețea plină de umor. Și destinele unor biete făpturi "în căutarea fericirii". O fericire niciodată "acum și aici", o fericire mereu altădată și mereu în altă parte, mereu "dincolo" (dincolo, adică
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
naturală, și că spectatorul e invitat să fie coautor; resortul secret al filmului e plăcerea privitorului de a combina piesele de puzzle și de a descoperi, în fluxul și refluxul unor "povești simple", jocul fastuos al Destinului și al destinelor... Destinul unei lumi condamnate la derizoriu, la kitsch, la tristețea plină de umor. Și destinele unor biete făpturi "în căutarea fericirii". O fericire niciodată "acum și aici", o fericire mereu altădată și mereu în altă parte, mereu "dincolo" (dincolo, adică în
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
plăcerea privitorului de a combina piesele de puzzle și de a descoperi, în fluxul și refluxul unor "povești simple", jocul fastuos al Destinului și al destinelor... Destinul unei lumi condamnate la derizoriu, la kitsch, la tristețea plină de umor. Și destinele unor biete făpturi "în căutarea fericirii". O fericire niciodată "acum și aici", o fericire mereu altădată și mereu în altă parte, mereu "dincolo" (dincolo, adică în Occident, dar și dincolo, adică în lumea de dincolo - "confuzie" exploatată într-o secvență
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei, o victimă ce refuză sistematic atît să-și înfrunte destinul cît și să-și asume existența, adică eșecul, printr-un act de conștiință. Însăși condiția lui umană ne apare diminuată prin teama de problematizare și frica de opțiune, amîndouă avîndu-și originea în frica de a gîndi. Iată de ce cred că
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
și limitată. Dorința nu se poate realiza niciodată deplin; rămâne întotdeauna o dezamăgire, fiindcă, pe lângă satisfacerea dorinței, realitatea reprezintă și o limitare a ei. Neînsemnat în sine, omul se înalță sublim într-un zbor al dorințelor sale imense. Nefericirea sa, destinul său marcat de tristețe, acela de a fi "întrebare fără răspuns", "frunză fără creangă", este rezultatul disproporției dintre slăbiciunea mijloacelor de care dispune și vastitatea dorințelor care îl stăpânesc: "într-o zi a înțeles/ că brațele îi erau făcute din
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Tacu, Doina Severin, Nelly Cobzaru) sînt cu adevărat superbe, în straiele lor sfîșiate, voaluri alb-cenușii, fluturînde, joc de iele rănite ca niște suflete ce vin să-și reclame partea de vină, dreptul la răscumpărare. Acest gen de teatru, implicat în destinul tragic al societății contemporane, un teatru ce se vrea activ - căci reacțiile au fost adesea violente - un teatru-conștiință construit ca o pasiune, un teatru trăit ca o misiune, mi se pare definiția cea mai exactă a teatrului profesat de tînărul
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă, cît comunistă la origine). Nu există deci cuvinte de prisos, totul este fixat în fraze de o teribilă claritate, și destine întregi șînt construite în numai cîteva zeci de pagini. O carte, deci, prea puțin înscrisă în "tradiția literară românească". Ceea ce, în cazul Farsei, se dovedește a nu fi un lucru tocmai rău...
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
contabilizeze și toate au fost trecute la capitolul statistică, un sertar prăfuit, lugubru și trist, unde nu există nici îndurare, nici femei. Poporul Bundy a avut, de-a lungul mileniilor, inițiative mărețe. Una a fost aceea de a-și căli destinul, pînă la trecerea cuțitului dincolo de os. Alta a fost ideea de a se apleca după cum bate vîntul fiindcă, susținea el, pînă la urmă tot va ieși soarele de undeva. Iar a treia, cea mai ingenioasă, promitea răzbunare tuturor dușmanilor care
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
împușcam găinile. Mari specialiști în a bate fierul după ce s-a răcit, neîntrecuți la temenele și genoflexiuni, fluieră-vînt cu burta goală și harta coastelor spărgîndu-ne cămașa, zeflemitori, fuduli, neîncrezători și cîrcotași, n-am știut niciodată să tăiem nodul gordian al destinului și dacă ne-am pomenit din greșeală, cu o chintă regală în mînă, ne-am scuipat în sîn a spaimă și am șters-o rapid din cazinoul istoriei, speriați că e vorba de o cacealma, în timp ce Dumnezeul nostru își smulgea
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
afirmați într-un text. V-ați regăsit în vreunul dintre ei? Studiile dedicate lor pot fi socotite ca niște confesiuni deghizate ale unui cărturar care astfel rezistă la presiunea momentului? - A fost la început o conjunctură, însă întâmplarea a devenit destin. Accedând în corpul didactic, mi s-a repartizat, după obicei, "felia de materie" pe care s-o asigur. Era vorba de începuturile literaturii moderne, pentru care nici un alt coleg nu manifesta preferințe. Pe de altă parte, dispuneam de o formație
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
întrebarea "de ce mărturiseau astfel de blasfemii, știind prea bine ce le așteaptă?" De ce își asumau toate detaliile deșuchiate ale spectacolului, adică mai mult decât făcuseră, visaseră sau își imaginaseră. Doar de dragul de a ieși din anonimat, de a avea un destin extraordinar, fie el și tragic? Angajamentul transmutării unui destin din banal în excepțional prin inițiere și revelații succesive, rămânea, se pare, atractiv, în ciuda încercărilor mutilante pe care le presupunea. Neîncrezătoare în puterea flăcărilor iadului de a anihila puterea magiei, inchiziția
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
ce le așteaptă?" De ce își asumau toate detaliile deșuchiate ale spectacolului, adică mai mult decât făcuseră, visaseră sau își imaginaseră. Doar de dragul de a ieși din anonimat, de a avea un destin extraordinar, fie el și tragic? Angajamentul transmutării unui destin din banal în excepțional prin inițiere și revelații succesive, rămânea, se pare, atractiv, în ciuda încercărilor mutilante pe care le presupunea. Neîncrezătoare în puterea flăcărilor iadului de a anihila puterea magiei, inchiziția a avut mare grijă să ardă toate vrăjitoarele, aici
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
aridele certitudini raționale (și acelea având ghimpi ascuțiți de cactus), către un dincolo fermecător cu decor de flori parfumate ("o luncă plină cu trandafiri albi mirositori") și coloană sonoră de triluri fantastice. Zâna vrăjitoare se născuse deja cu promisiunea unui destin unic, fiind "fată de-mpărat mare" și totuși dorința de extraordinar o ademenește. Frumusețea și bogăția nu sunt destul, tot astfel cum regelui Arthur îi trebuise, pe lângă excepționalele sale calități, și ajutorul lui Merlin. Căci, ce e viața fără magie
Un sabat balcanic by Marina Cap-Bun () [Corola-website/Journalistic/14573_a_15898]
-
artist, încercând să schimbe gusturile plebeilor săi cumpărători, ceea ce, evident, avea să-l ducă la faliment) e cu totul neobișnuită. începe ca o istorie balzaciană: o fată bătrână nu-și găsește perechea în amorfa provincie unde a fost aruncată de destin; evoluează exotic (Alvina se îndrăgostește de un circar-actor în trupa cosmopolită, cu nume indian - Natcha-Kee-Tawara și, din burgheză aproape mucezită, devine o "păcătoasă" artistă), trece prin faza de "roman al doctorilor" (Alvina oscilează din nou către solida ei rațiune engleză
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
pre-lume, se redeschisese înainte-i antica eternitate!" La orice te-ai fi putut aștepta, nu și la o astfel de încheiere. Fiica unui mătăsar englez, care nu numai că are ghinionul de a fi femeie, deci ființă inferioară, la discreția destinului și bărbăților (care o vor sau nu, o aleg sau o lasă lângă zid, să se usuce, cum sugestiv spun nemții fetei bătrâne Mauerblümchen), nu numai că devine un fel de "prostituată sacră", dar sfârșește în lumea zeilor, ca tot
Sub grinzile înțelepciunii zen by Grete Tartler () [Corola-website/Journalistic/14756_a_16081]
-
-lea, constituie un fel de spațiu "post-individual". Cele mai remarcabile reprezentări ale orașului din Omul fără însușiri sunt acelea care aduc în prim-plan funcționalitatea și abstracțiunea metropolei. În capitolul opt al romanului, imaginea orașului ia amploare, sugerând un posibil destin al omenirii: Aerul și pământul alcătuiesc un imens mușuroi de furnici străbătut la fiecare nivel de drumuri viermuind de trafic. Trenuri aeriene, trenuri terestre, trenuri subterane, oameni expediați prin tuburi precum livrările speciale, înlănțuiri de mașini se întrec pe orizontală
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
preocupat de-a lungul timpului pe istoricii și criticii literari, pe psihologi, sociologi și psihiatri. Puțini au avut însă acces la ansamblul textelor scrise de poet după înstrăinarea lui de lume. Și mai puțini cunosc amănuntele extraordinare ale tragicului său destin. Cercetătorul belgian Alain Préaux a adunat în volumul Proză de cealaltă viață. Cronica unui geniu "nebun". Friedrich Hölderlin și apropiații săi, și a ordonat cronologic prozele poetului de după 1802, mărturiile prietenilor și vizitatorilor lui, o întreagă corespondență adresată de cei
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
în ceea ce privește relația "măgarului" Gary cu orașul "exilului" sau, "Isarlîcul coșmarurilor" de un sfert de veac. Dacă scriitorii din alte orașe, care au rubrici permanente în Ramuri (G. Dimisianu, Adrian Popescu, N. Prelipceanu, Dan Cristea), se opresc în textele lor la destinul nefericit și revelația tîrzie a operei lui I. D.Sîrbu, fără să atingă subiectul lezant pentru patriotismul local, craiovenii sînt - normal - interesați în mod special de imaginea urbei lor în postumele "sîrbești" despre care au puncte de vedere diferite, opuse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
părăsit, pe rînd, tutunul (fumam cîte patru pachete pe zi), vodca (vinul și berea nu mă satisfăceau), "pohta" după femei. Începusem să folosesc tot mai des cuvîntul ridicol sau bufon, referindu-mă la tipul formei mele de cultură, inteligență și destin. Am trăit în tinerețe numai în internate, cazărmi, cămine și pușcării. Apoi au urmat lagărul, mină, Craiova (că domiciliu forțat)." Iar într-o intervenție la Colocviul Ramuri din 1985, reprodusa acum, vorbind despre Rebreanu la centenar, I.D.Sîrbu spunea: aNu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
Maica Rusia”, mama lui Stalin, călăul Gruziei și al tuturor popoarelor prigonite de marele imperiu? Prin toată lumea aș putea umbla cu sentimentul că luminează același soare, aceeași credință în istoria care a născut și a ținut în picioare nații și destine și care trebuie cinstită și ocrotită și povestită celor tineri. Dar vreau să ajung la un popor anume care e lipit de sufletul meu și care dă uneori, prin dregătorii săi, semne lașe de nesimțire, atunci când e vorba de clipele
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]