31,086 matches
-
muntoase ale Cordilierei Cantabrice, regiune mărginita natural, între Golful Biscaya la nord și regiunea Castilla y Leon în sud. În Asturias peisajul este de-a dreptul impresionant aici fiind munți înalți pe care se poate așterne zăpadă, aici se găsesc lacuri limpezi, ravene bine cizelate, vai și pasuri abrupte, mici sate pescărești și există spații intens împădurite. Picos de Europa se poate observa din aproape orice punct ai privi de pe mal. Acest nume a fost vine de la navigatorii trecutului care venind
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
spaniole. Costă Verde s-a dezvoltat că și o destinație eco-turistica. Aici se practică o varietate de sporturi precum pescuitul, navigația, echitația, alpinismul, schiatul și alte activități pe apă. Aici se poate pescui peștele de apă proaspătă datorită multitudinii de lacuri, râuri și bancuri de somon și păstrăv brun de aici. La Gijon este un port pentru ambarcațiuni de tipul yachturilor. Aici în regiune se mai pot practică scufundări, se poate juca golf pe terenurile elegante de aici. Regiunea Asturias este
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
precum peste proaspăt și mariscos adus din recifele din Golful Biscaya; somon și păstrăv aduși din râuri; miel. Merită încercată “fabada” care este tocana din boabe de fasole și porc. Alte delicatese sunt embutidos tipicos de la tierra și chorizo y lac. În Asturias se produce vin de mere sidra, băutură tipică a regiunilor pastorale verzi de aici. Această băutură este populară atât printre spanioli cât și printre turiști. Sidra asturiana meriata încercată de oricine, fiind considerate cea mai bună din lume
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un fir de apă ce stagnează într-un mic lac chiar sub fereastră de dupa Gaură de Șoarece 2. Galeria cu Ploaie, care se îndreaptă spre nord, este activă, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor. E înaltă și sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil și se ramifică în Galeria
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
începe cu Sala Confluentelor, care se lărgește treptat în Sala Mare, impresionantă prin dimensiuni, orizontalitate și netezimea pereților, ce sunt fete de fălii. Această sală este străbătuta de un parau ce se pierde într-un ponor care poate forma un lac. Spre sud, sala se îngustează treptat transformându-se într-o galerie de 5—6 m lățime, plină de bolovăni. Podeaua dispare brusc într-o prăpastie adâncă de 30 m fracționata la jumătate de un bolovan prins între pereți. Jos se
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
lingurițe și pereții lustruiți. După două cascade mai mici, apa se varsă la dreapta în Galeria Sifonului care, după prima treaptă de 13 m înălțime și apoi o a doua de 5 m, devine orizontală și se termină într-un lac de sifon la cota —168. Înainte de cascadă de 13 m, care cade la dreapta, galeria principala prezintă o puternică denivelare pozitivă, Pragul Cehilor care a pus mari probleme primilor exploratori. Atingând vârful pragului constatăm că suntem iarăși sub tavanul Sălii
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
m și înălțimea de 8 m, Capita, care izolează în spatele ei un culoar scurt și o cămăruța extrem de concreționată. Sectorul estic începe din Sală Scării, unde în dreapta se află o parte coborâta în care se adună apă sub forma unui lac periodic. Aici se urcă o diferență de nivel de 10 metri pe un planșeu calcitic ce formează podeaua culoarului înălțat. Acesta este bogat concreționat cu coloane, stalagmite, draperii albe de montmilch întărit, cu pereții incrustați cu cristale fibe-rosii, cu clustete
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
despre înmulțirea sexuată sunt rare și nu au fost încă confirmate. Euglenele au fost printre primele microorganisme văzute la microscop. În 1674, într-o scrisoare adresată Societății Regale, Antoni van Leeuwenhoek scria că a colectat mostre de apă dintr-un lac cu apă dulce, în care a găsit „animalcule” care erau „verzi la mijloc, iar în față și în spate albe.” Clifford Dobell spune că este „aproape sigur” că Antoni se referea la euglene, „al căror aranjament al cromatoforilor [...] îi dă
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
23 ani de la Baletul Kirov din Leningrad, Rudolf Nureiev, aceasta prin producția „Giselle” a companiei Baletului Regal (premiera la 21 februarie 1962) „Ea reprezintă pentru mine tinerețea eternă” s-a exprimat despre ea Nureiev. Iar în altă parte: „În finalul Lacului Lebedelor, când ea părăsește scena în splendidul ei costum alb, aș urma-o până la capătul pământului". Legătura profesională dintre cei doi a continuat până la retragerea ei oficială din activitate, în 1979. În 1963 Sir Frederick Ashton a creat pentru cei
Margot Fonteyn () [Corola-website/Science/316095_a_317424]
-
apărut împreună in cadrul Baletului regal într-un spectacular „Romeo și Julieta” (pe muzica lui Prokofiev(1965) în coregrafia lui Kenneth MacMillan, inițial concepută pentru cuplul Lynn Seymour și Christopher Gable. De asemenea, într-o versiune cinematografică a spectacolului cu „Lacul lebedelor”(1967) realizat cu Baletul de Stat din Viena, în „Les Sylphides” (pe muzica de Chopin, orchestrată de Glazunov) și în „Le Corsaire Pas de Deux” (din baletul lui Adolphe Adam. Fonteyn și Nureiev au rămas prieteni loiali pe tot
Margot Fonteyn () [Corola-website/Science/316095_a_317424]
-
unor libelule deasupra curgerii râului vieții. Tărâmul paradisiac, râvnitul eldorado rămâne în urmă: “tinerețea are statuie de frunze/ ce înverzesc dimineață/ și porumbeii hulubăie/ a iubire bătând/ din aripi/ ritmul împerecherii” (ritmul tinereții) Imagini delicate, caligrafiate cu pulberea de pe fluturi: “lacul explodase/ undeva-n cer” (ochi). Acuitatea simțirii poetice surprinde zborul ușor al clipei nepieritoare: “absența care precede tăcerea” (nimic de tăcut), inconsistenta lumii, spectacolul ei relativ: “și se mișcau/ împuținându-se/ ca niște rame bătrâne/ ce luminau doar/ la capete
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Ediția a 46-a a Turului României s-a desfășuarat în perioada 6 - 13 iunie 2009 pe un traseu de 1.144 kilometri care a început la Constanța și s-a încheiat la Bâlea Lac. Deși inițial au fost anunțați 72 de cicliști, la tur au participat 60 de cicliști din: Bulgaria, Grecia, Ucraina, Ungaria, Italia, Germania, Turcia și România. Echipa Profiline din Germania nu a mai venit, iar Rotterdam-Metec din Olanda nu a fost
Turul României 2009 () [Corola-website/Science/316139_a_317468]
-
prezent, satul are 1.864 locuitori, preponderent români. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Valea Cosminului era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%). În partea de sus a râului a fost amenajat un lac artificial, pe malul căruia se află complexul turistic "Bucovina" și complexul de divertisment "Teiul Verde". La marginea satului se află nu mai puțin de 15 monumente ale naturii (botanice și forestiere). S-a amplasat o sondă pentru extragerea apelor minerale
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
este o fâșie de pământ situată in partea central-estică a lacului Bengweulu din Zambia. Are o formă asemănătoare unui dragon chinezesc compus din cinci segmente, fiecare lung de 12 km cu lățimea ce variază între 1,5 și 3 km. Cea mai scurtă distanță între „nasul“ și „coada“ insulei este de
Insula Chilubi () [Corola-website/Science/316143_a_317472]
-
sau Canada, cu coarne așa de late încît un om are loc să se întindă între ele". Pentru a ajunge la locurile de vînătoare, aflate în munți, deasupra regiunii împădurite, N.G.C. a trebuit să urce pe rîul Kussiloff pînă la lacul Tustamena, cu luntrile. De acolo, după alte zile de mers cu un vapor, a debarcat și, însoțit de indieni, s-a îndreptat, pe jos, prin pădure, pînă deasupra ghețarului Sheep Creek, la marginea Cercului Polar, unde a campat. A văzut
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
aspru". A vînat chiar cinci berbeci bătrîni și alte animale, dar s-a lăsat și pradă visării în atmosfera inspirată de peisajul înconjurător: „Întins pe o stîncă privești de sus admirabilul peisaj nordic. În apropiere, Munții Kenai, mai departe — păduri, lacuri și tundre, la orizont — Oceanul Pacific, Golful Cook, muntele Mac-Kinley, vulcanii activi Iliamna și Redoubt..." Din insula Kenai, N.G.C. a intenționat să meargă în Marea Bering (Insulele Aleutine) pentru a vîna cerbi caribou și marele urs roșiatic (Ursus middendorfi), După 17
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]
-
provine din sclaviii de odinioară aduși de portughezi și spanioli. Din punct de vedere geologic insula este de origine vulcanică, cele mai înalte vârfuri Pico del Fuego și Pico Surcado, ating . Într-unul din craterele lui Pico Surcado se află lacul vulcanic "Lago A Pot". Pe insula se vorbește așa numita limba "annaboeză" care este o limbă creola, cu elemente din limba portugheză. Limba vorbită este foarte asemănătoare cu cea vorbită pe Sao Tomé și Príncipe și regiunea orașului Malabo.
Provincia Annobón () [Corola-website/Science/316228_a_317557]
-
Zgurăști, Eugen Cindrea și Ștefan Kucinschi, împreună cu doi speologi cehi descoperă Galeria Cehilor și Galeria JP. Apoi Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Roru ridicând lungimea peșterii de la 700 m la peste 5 km. În zona nou descoperită se află cinci lacuri subterane din care Lacul Minunea Mununii este cel mai mare din România. În Avenul din Șesuri, Viorel Roru Ludusan descoperă Galeria Șerban lungă de 230 m. În Peștera Jgheabul lui Zalion, cea mai dificilă peșteră din România, într-o expediție
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
Ștefan Kucinschi, împreună cu doi speologi cehi descoperă Galeria Cehilor și Galeria JP. Apoi Viorel Roru Ludușan descoperă Galeria Roru ridicând lungimea peșterii de la 700 m la peste 5 km. În zona nou descoperită se află cinci lacuri subterane din care Lacul Minunea Mununii este cel mai mare din România. În Avenul din Șesuri, Viorel Roru Ludusan descoperă Galeria Șerban lungă de 230 m. În Peștera Jgheabul lui Zalion, cea mai dificilă peșteră din România, într-o expediție la care au participat
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
turistică, ci și una industrială. La est, industria este concentrată în Marsilia și Toulon, la vest, principalele centre fiind Montpellier și Sète. Acest din urmă oraș este, totodată, al doilea port francez ca mărime de la Marea Mediterană. Aproape de mal se află lacuri sărate întinse, separate de mare printr-un cordon îngust de dune, formate din nisip și material detritic. Aceste formațiuni sunt mediul de viață al multor specii de pești și de păsări: cele mai cunoscute sunt flamingii care, în stoluri mari
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
În zona sudică regiunii de coastă, numită Côte Vermeille, se ridică vechi orășele pitorești, precum Port-Vendres sau Banyuls-sur-Mer. O adevărată capodoperă a arhitecturii este însă Canal du Midi, construit încă din secolul al XVII-lea. Acesta duce de la Toulouse, la lacul sărat Thau, în apropiere de orașul Sète, unde se unește cu canalul Rhon, iar prin intermediul acestuia, cu alte artere navigabile europene. Pe malurile Canalului Midi se întind poteci umbroase și alei rezervate bicicliștilor. În interiorul uscatului, dincolo de fâșia litorală care tentează
Golful Lion () [Corola-website/Science/316322_a_317651]
-
și Rusia. Tobolul ia naștere în regiunea de graniță dintre Kazahstan (Qostanai) și Rusia (regiunea Orenburg) prin unirea pâraielor Bosbiie și Kokpektisaipe ce curg pe versanțiil sudici ai munților Ural. De aici traversează platoul Turgai și după ce a alimentat 7 lacuri de acumulare, la 320 km traversează orașul Rudnâi (Kazahstan) și Câmpia Siberiei de Vest. După ținutul Qostanai din Kazahstan, traversează regiunile ruse Kurgan și Tiumen și se varsă la Tobolsk în Irtîș. Râul are </div> </div>
Râul Tobol () [Corola-website/Science/320012_a_321341]
-
a făcut implozie și a dispărut. A doua zi a trecut iar fără incidente, la fel ca prima. Bărbații au avut ghinion la pescuit așa că au decis să încerce și pe timp de noapte. Ei au stabilit tabăra pe malul lacului Eagle, pe 20 august 1976. La lăsarea întunericului, oamenii au aprins un foc de tabără care se așteptau să ardă timp de câteva ore și s-au urcat într-o canoe. După o perioadă scurtă de timp, Rak a observat
Răpirile de la Allagash () [Corola-website/Science/320062_a_321391]
-
mai mult de câteva zeci de metri de aceștia. După ce au urmărit-o timp de câteva minute, nava brusc a făcut iar implozie la fel ca în urmă cu două nopți și a reapărut peste arbori în cealaltă parte a lacului. Apoi s-a ridicat spre cer. Bărbații, deodată, s-au simțit toși epuizați și au decis să doarmă peste noapte. Focul mare l-au făcut doar în câteva minute deoarece exista deja un morman de jar ars. Fără multă conversație
Răpirile de la Allagash () [Corola-website/Science/320062_a_321391]
-
un moșier văduv, care avea o fiică pe nume Alice și Charles McCarthy, care avea un fiu pe nume James. Cei doi vecini se cunoșteau din Australia, ei trăind anterior în statul Victoria. Charles a fost găsit ucis pe malul lacului din Valea Boscombe. Cu câteva momente înainte de găsirea cadavrului niște martori l-au văzut pe Charles mergând spre lacul din pădure, urmat de James, care avea la el o pușcă. Un alt martor i-a văzut pe cei doi certându
Misterul din Valea Boscombe () [Corola-website/Science/320109_a_321438]