307,654 matches
-
1912 a lui A. Jeanjaquet. Între 1911-1912, a participat la diverse expoziții cu peste 25 de lucrări și a obținut la München pentru lucrarea "Spartul horei" a doua Medalie de Aur. Un an mai tîrziu în iunie 1913, la Expoziția internațională din München a obținut cea de a treia Medalie de Aur și a fost considerat de către critică, ca fiind urmașul lui Nicolae Grigorescu. În cei patru ani premergători primului război mondial, Arthur Verona a pictat mai multe portrete, dintre care
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Verona cu tabloul "Nuntă în Moldova" care a fost cumpărat de regele Umberto al II-lea al Italiei, locul al doilea revenindu-i lui Tonitza. A continuat să facă parte din jurii și a participat în anul 1925 la "Expoziția internațională de la Paris" cu patru lucrări, dar organizatorii au expus doar tabloul "Surugiul", dar nu în condiții favorabile. Verona a fost foarte afectat de critica plastică din România care a ajuns să-i conteste nu numai vocația de pictor ci și
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
și cinci premii APTR. A realizat recorduri naționale de audiență încă neegalate cu "Duminca în familie" (Antena 1) și "Steaua ta norocoasă" (Pro TV). A realizat interviuri cu multe personalități marcante din România, din toate domeniile, dar și cu personalități internaționale - Benjamin Netanyahu, Phil Collins, trei laureați de premiu Nobel (printre care Orhan Pamuk), Catherine Deneuve, Harvey Keitel, Robert de Niro, Quentin Tarantino, Johnny Depp, Julio Iglesias, Marie-France Ionesco, Emir Kusturica etc. A realizat 4 filme documentare (regizor și scenarist) - "Irak-
Mihaela Rădulescu () [Corola-website/Science/308842_a_310171]
-
4 filme documentare (regizor și scenarist) - "Irak- stelele deșertului", "Musca din Periprava", "Ostrovul meu " (film comandat de WWF) și " Punem pariu că-i vară" (Premiul APTR). A regizat : videoclipul piesei "Curcubeu" (Bere Gratis), videoclipul piesei "The wizdiz song" (Taxi), Festivalul Internațional de pirotehnie muzicală, spectacolul "Răzvan Mazilu&friends" la Opera Română, emisiunile "Punem Pariu că-i vară". A jucat în filmele "Legături bolnăvicioase" (regia Tudor Giurgiu), "15" (regia Sergiu Nicolaescu), "Fall down dead" (USA) și în piesa de teatru "Bed time
Mihaela Rădulescu () [Corola-website/Science/308842_a_310171]
-
Albă și-au suspendat campaniile lor, iar în iulie el a fost nominalizat în mod oficial candidatul pentru cursa prezidențială la Convenția Națională Republicană din 2016. Campania lui Trump a primit o acoperire mediatică fără precedent și o sporită atenție internațională. Multe dintre declarațiile sale în interviuri, pe Twitter, cât și la mitingurile electorale au fost controversate sau false. Mai multe mitinguri în timpul alegerilor primare au fost însoțite de proteste. Pe 7 octombrie 2016, a fost făcută publică o înregistrare audio
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
această parte a imperiului lui Trump, în prezent condus de copiii săi, este cea mai valoroasă afacere a sa, ea fiind evaluată la 562 milioane dolari, cu 33 de proiecte autorizate care sunt în curs de dezvoltare, inclusiv șapte hoteluri internaționale ("Trump International Hotel") și hoteluri condominiale (în coproprietate) zgârie-nori care îi poartă numele. Trump și-a brevetat numele și imaginea și pentru construirea a două imobile în Florida care au fost însă sechestrate deoarece nu a fost restituit creditul ipotecar
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
The Celebrity Apprentice"), în care celebritățile concurează pentru a câștiga bani pe care îi vor dona unor organizații de caritate. Deși Trump și Burnett erau coproducători ai show-ului, Trump rămânea în prim plan, alegând învingătorii și învinșii „concediați”. Versiunile internaționale ale francizei "The Apprentice" au avut ca coproducători pe Burnett și Trump. Celebrele seriale "The Apprentice" (Ucenicul) și "The Celebrity Apprentice" (Ucenicul celebru) au fost difuzate în România de Antena 3 în fiecare zi de duminică până joi. La 16
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
Craiova - 5 iunie 2012, New York) a fost un cercetător în informatică teoretică, care și-a desfășurat ultima parte a activității la Massachusetts Institute of Technology în Boston, Massachusetts. Ca membru al echipei României, a obținut numeroase medalii la diverse olimpiade internaționale de informatică. Este în continuare concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internațională de Informatică și printre primii 20 de pe glob. A încetat din viață la New York, pe data de 5 iunie 2012, la vârsta de 29 de ani, după
Mihai Pătrașcu (informatician) () [Corola-website/Science/308835_a_310164]
-
și-a desfășurat ultima parte a activității la Massachusetts Institute of Technology în Boston, Massachusetts. Ca membru al echipei României, a obținut numeroase medalii la diverse olimpiade internaționale de informatică. Este în continuare concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internațională de Informatică și printre primii 20 de pe glob. A încetat din viață la New York, pe data de 5 iunie 2012, la vârsta de 29 de ani, după aproape un an și jumătate de luptă cu cancerul. A fost absolvent al
Mihai Pătrașcu (informatician) () [Corola-website/Science/308835_a_310164]
-
teză de la MIT, cea mai prestigioasă universitate de profil de pe glob. A fost câștigătorul a numeroase premii la matematică, fizică, engleză, excelând în informatică, unde a obținut la nivel național de nouă ori premiul I și șapte medalii la fazele internaționale: patru de aur și trei de argint. Aceste rezultate îl situează în primii 20 de medaliați în lume și pe primul loc în România (Wikipedia). A propus probleme pentru olimpiadele de informatică fazele naționale, balcanice, europene și internaționale, fiind membru
Mihai Pătrașcu (informatician) () [Corola-website/Science/308835_a_310164]
-
la fazele internaționale: patru de aur și trei de argint. Aceste rezultate îl situează în primii 20 de medaliați în lume și pe primul loc în România (Wikipedia). A propus probleme pentru olimpiadele de informatică fazele naționale, balcanice, europene și internaționale, fiind membru în comitetele științifice. A fost membru ales al Comitetului Științific al Olimpiadei Internaționale de Informatică, președintele Comitetului științific al Balcaniadei de Informatică (2011) și al Olimpiadei Europene de Informatică (2009). A desfășurat activitate de predare la MIT, Berkeley
Mihai Pătrașcu (informatician) () [Corola-website/Science/308835_a_310164]
-
primii 20 de medaliați în lume și pe primul loc în România (Wikipedia). A propus probleme pentru olimpiadele de informatică fazele naționale, balcanice, europene și internaționale, fiind membru în comitetele științifice. A fost membru ales al Comitetului Științific al Olimpiadei Internaționale de Informatică, președintele Comitetului științific al Balcaniadei de Informatică (2011) și al Olimpiadei Europene de Informatică (2009). A desfășurat activitate de predare la MIT, Berkeley, Copenhaga etc. și a susținut numeroase conferințe la universități de prestigiu din lume. În domeniul
Mihai Pătrașcu (informatician) () [Corola-website/Science/308835_a_310164]
-
Mondial. Motivele Marii crize economice sunt disputate de economiști, existând mai multe teorii: teoria keynesiană, teoria monetaristă, teoria marxistă, teoria școlii austriece, teoria șocului creșterii producției (creșterea masivă a productivității datorită electrificării) etc. Odată cu terminarea Primului Război Mondial relațiile economice naționale și internaționale s-au confruntat cu probleme ca: Crahul bancar de la bursa de pe Wall Street a avut loc datorită speculațiilor din anii 1929 și a nereglementării sistemului bancar și bursier. Sute de mii de americani investeau pe bursă în acțiuni dintre care
Marea criză economică () [Corola-website/Science/308845_a_310174]
-
apare nu au fost incluse în varianta finală a filmului. Alte roluri notabile includ pe cele din: "The Last Detail" (1973) în regia lui Hal Ashby pentru care a fost premiat cu premiul pentru "Cel mai Bun Actor" la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, dar și pe cel din thrillerul "Chinatown" (1974) în regia lui Român Polanski. A jucat de asemenea în "Tommy" în regia lui Ken Russel după albumul trupei The Who dar și în "Professione: reporter" (The Passenger
Jack Nicholson () [Corola-website/Science/308843_a_310172]
-
joace nici un minut. Hertha nu i-a oferit o prelungire de contract, astfel încât antrenorul de atunci al celor de la West Bromwich Albion, Gary Megson, a reușit să-i obțină semnătura, pe 14 iulie 2004. Kuszczak jucase de pe atunci două meciuri internaționale, debutând pe 11 decembrie 2003 împotriva selecționatei Maltei. A fost un meci în deplasare, câștigat de polonezi cu 4 la 0. A debutat pentru West Bromwich Albion pe 18 septembrie 2004, într-un meci de Premiership, împotriva celor de la Fulham
Tomasz Kuszczak () [Corola-website/Science/308831_a_310160]
-
Catedrei de Istorie Veche și Arheologie. Titluri •doctor în istorie (din 1983), cu teza "Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei", susținută la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași; conducător științific: prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovita •membru al Uniunii Internaționale de Stiinte Preistorice •membru al Institutului Român de Tracologie •membru al Societății de Stiinte Istorice din România •membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
orientales de la Roumanie, în vol. Le Paléolithique et le Néolithique de la Roumanie en contexte européen, (editori: V. Chirica, Dan Monah), Iași, 1990 (1991), p. 188-224. 5.Influences de type Vinca dans le Néolithique ancien de la Moldavie, în Banatica, XI, (Simpozionul internațional “Cultură Vinca - rolul și legăturile sale”, Resita-Baile Herculane-Timisoara, 12-17 mai 1991), 1991, p. 157-172 (în colaborare cu Valentin Dergacev). 6.Continuité et restructurations culturelles et ethniques dans le Néo-Énéolithique de la Roumanie, în: Actes du XIIe Congrès Internațional des Sciences Préhistoriques
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Banatica, XI, (Simpozionul internațional “Cultură Vinca - rolul și legăturile sale”, Resita-Baile Herculane-Timisoara, 12-17 mai 1991), 1991, p. 157-172 (în colaborare cu Valentin Dergacev). 6.Continuité et restructurations culturelles et ethniques dans le Néo-Énéolithique de la Roumanie, în: Actes du XIIe Congrès Internațional des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques, 2, Bratislava, 1993, p. 334-338. 7.Despre datarea sfârșitului lui Decebal și al războaielor daco-romane, în vol. Antichitatea și moștenirea ei spirituală (ed. Tr. Diaconescu, Marius Alexianu), Iași, 1993, p. 331-345. 8.Des tumuli et
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Decebal și al războaielor daco-romane, în vol. Antichitatea și moștenirea ei spirituală (ed. Tr. Diaconescu, Marius Alexianu), Iași, 1993, p. 331-345. 8.Des tumuli et des incinérations dans l’Âge du Bronze thrace sur le territoire de la Moldavie, în First Internațional Symposium “Seuthopolis”: Burial Tumuli în the South-East of Europe”, Kazanlyk, Bulgaria, 4-8 June 1993, Veliko Târnovo, 1994, p. 41-47 (lucrare apărută și în volumul Relations Thraco-Illyro-Helléniques. Actes du XIVe Symposium Național de Thracologie, Băile Herculane, 14-19 Septembrie 1992, Bucharest, 1994
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
variantă de statueta antropomorfa cucutenian-tripoliana, în vol.: Studia în honorem Ion Niculita, Editura Cartdidact, Chișinău, 1999, p. 46-53. 14.Courants culturels d’origine anatolienne dans le Néolithique Balkano-Carpatique, în vol. Préhistoire d’Anatolie. Gènese de deux mondes. Actes du colloque internațional, Liège, 28 avril - 3 mai 1997 (nous la direction de Marcel Otte), ERAUL 85, Liège, 1998, p. 193-213. 15.Une nouvelle voie de raccord chronologique entre l’Énéolithique de la Roumanie et le Néolithique tardif de l’Italie, în: Romanità orientale
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Târgoviște, 23-25 noiembrie 1995, Târgoviște, 1996, p. 86-87. 10.Unele date privind ritul funerar la începutul Hallstattului în nordul Moldovei, în lumina descoperirilor de la Prajeni (jud. Botoșani), în: Funeral Practices aș forms of Cultural Identity (Bronze and Iron Ages). 4th Internațional Colloquium of Funeral Archaeology, Tulcea, 22-28 May 2000, p. 71-73. 11.La valeur sacrée des nombres dans l’Énéolithique de Roumanie în: XIVe Congrès de l’Union Internaționale des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques. Liège 2-8 septembre 2001. Pré- Actes, Liège
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Funeral Practices aș forms of Cultural Identity (Bronze and Iron Ages). 4th Internațional Colloquium of Funeral Archaeology, Tulcea, 22-28 May 2000, p. 71-73. 11.La valeur sacrée des nombres dans l’Énéolithique de Roumanie în: XIVe Congrès de l’Union Internaționale des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques. Liège 2-8 septembre 2001. Pré- Actes, Liège 2001, p. 248. 12.Nouvelles données concernant leș croyances magiques des communautés de la civilisation Précucuteni (Énéolithique ancien) de l’est de la Roumanie, în vol.cit., p. 253-254. D.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
și Felix Tencariu). 18.Târgu Frumos, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 252-254 și pl. 68 (în colaborare cu Dumitru Boghian, Vasile Cotiuga și Lăcrămioara Istina). F.Cronici ale vietii științifice 1.Simpozionul internațional “Necropola de la Varna și problemele chalcolithicului”, în Revistă Muzeelor și Monumentelor, 1977, 8, p. 89. 2.Săpături arheologice în județul Suceava (1972-1976), în Suceava, IV, 1977, p. 317-324 ( în colaborare cu M. Ignat). 3.Activitatea Laboratorului de cercetări istorice în
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 368-369. 7.Viața științifică a Facultății de Istorie, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 365-366. 8.“Cultură Vinca și legăturile sale” - Simpozion internațional de arheologie (Resita-Baile Herculane-Timisoara, 12-17 mai 1991), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 366-367. 9.Session scientifique dédiée à l’aniversaire du centenaire de l’enseignement archéologique à l’Université de Iași
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
de Iași (11-13 XI. 1994), în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 263-264 (în colaborare cu V. Cotiuga). 10.Voyage d’études à Bari (Italie) - le marș 1995, în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 271-272. 11.First Internațional Symposium Sevtopolis: “Burial Mounds în South-East Europe”, Kazanlyk (Bulgarie), 4-8 Juin 1993, în Studia Antiqua et Archaeologica, III-IV, 1996-1997, p. 273-274. 12.Premier Colloque romaino-italien “Parallèles historiques et culturels entre la romanité orientale et l’Italie méridionale dans l’Antiquité
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]