KorAP: Find »[drukola/base=râde & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...1174 1175 1176 ...1206 >

30,140 matches

Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

pământului: "Nu-i nici filozofie multă de folos/ Nici sihăstrie multă nu-i folositoare/ Să te lași dus e bine să fii duh/ Acolo unde-i zvon de sărbătoare/ Bun este-acolo un pahar cu vin/ și bine-i să râzi câteodată/ c-un bun prieten să povestești/ Despre iubirile de altădată" ("Cântec de primăvara"). Această întoarcere la un principiu vitalist nu se face cu entuziasmul acela dezmărginit, dionisiac, din poemele de tinerețe ale lui Lucian Blaga, nici cu gingășia miniaturală

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
luceafărului de seară, cerului, lui Constantin Brâncoveanu etc. Și toți acești referenți sunt în permanentă relație cu transcendentul, cu ilimitatul, cosmicul. Drumul omului este anevoios până la moarte, motivul dublului apare mereu: "Cine ești, omule?/ Când alunec eu, omul din spate râde cu gura lui roată dărâmată." Mersul este spre " Cine știe", până va dispare fără urmă. Căutarea și încrederea că va atinge absolutul promis este sărbătorit ca o mare bucurie, deși aceasta presupune suferință și jertfă: "M-am uscat ca pielea

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
aerul străveziu ca izvorul de apă păienjenișul de miere/ al miresmei de tei;/ când prin ape străvezii ca vântul". Portretul lui Manimazos se alcătuiește treptat de-a lungul poemului prin asimilarea unor elemente de basm. Manimazos are un ochi care râde și unul care plânge. El ne trimite și la bătrânul preot din "Strigoii" lui Eminescu: "Avea să fie preot și heghemon,/ cel ce-avea s-aducă Șarpele întemeierii,/ nici nu-ți vine să crezi c-a stat și el/ cu

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
de frunza gorunei/," fagul de fagă, ulmul de ulmă, frasinul de frasină. În acest context, Manimazos, heghemonul, aruncă voinicește o piatră în apă, în aer, în foc și pe pământ, elemente cosmogonice invocate spre a crea un univers nou. Manimazos râde cu un ochi și plânge cu celălalt în măsura în care sămânța prinde sau nu prinde rod. Asemeni tuturor eroilor civilizatori, Manimazos întreprinde o călătorie inițiatică, și izolarea de pământul Traciei va face din el un dezrădăcinat; dar eroul va păstra în permanență

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
să se situeze într-un timp demiurgic: " Unde ceasurile se potrivesc singure/ După inima lui Dumnezeu". Marin Sorescu își construiește poeziile după un anumit tipic; formulează, în primele versuri ideea, apoi o comentează descriind o lume de obiecte, se uimește, râde deschis, cum am spune, în văzul lumii, pentru ca la sfârșit, cuvântul, ver sul-poantă să dea adevăratul sens al poeziei. El conține atitudinea poetului, gestul, ironia, satira, tristețea, de fapt sinceritatea poetului. Exemplul poemului "Viziune" este edificator. Aflăm de la început că

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Instanță" este bolnav de cunoaștere și este chemat la judecată în fața absolutului. Simte nevoia unui abis justițiar. Divina comedie este divina aventură "Rai altoit pe iad tânjind spre purgatoriu/ Ce însemnăm în jocul de forțe ce-și bat joc?/ Trăim râzând și naștem, pe dealul iluzoriu,/ diverse lumi de ceară de geniu și noroc." Ideea ne amintește de "Memento mori" al lui Eminescu. Ca și altădată, poetul se îndoiește de posibilitatea cunoașterii absolute, însă trăirile le realizează la temperaturi înalte. Lirica

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
din emoție și din muzică, deși mai încearcă, pe alocuri, tehnici stăpânite cândva: "Ești cârpa care spală pe jos / Celălalt ochi nu ți l-au scos/ Astăzi luna n-o să vie/ Ce frumos, la ciori, din pod/ atârnat de bagdadie/ râdea primul idiot!/ Lasă/ grimasă." 7 V. Carianopol trece de la suprarealism la poezia de tradiție. Încă din 1937, întâlnim, în "Cartea pentru domnițe", elemente tradiționaliste ("Printre ai mei", "Răvaș lui Ion", "Rugăciune"). În "Cântece românești" și în "Lirice" (1973), reproduce același

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401

pentru toți foștii mei iubiți: îmi pare rău că ați făcut foamea când am trăit împreună, dar cred că a meritat; nimic nu depășește în intensitate dragostea pe burta goală... Obiectivele lucrării: zâmbetul cititoarelor (e cam devreme, dar gospodina care râde la urmă râde mai bine), un bun venit și un îndrumar pentru extraterestrele cu MBA în management care vor să se apuce de gătit, pace și armonie în Univers. 0.0. preambultc "0.0. preambul" Dragă extraterestră, Te felicit pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
mei iubiți: îmi pare rău că ați făcut foamea când am trăit împreună, dar cred că a meritat; nimic nu depășește în intensitate dragostea pe burta goală... Obiectivele lucrării: zâmbetul cititoarelor (e cam devreme, dar gospodina care râde la urmă râde mai bine), un bun venit și un îndrumar pentru extraterestrele cu MBA în management care vor să se apuce de gătit, pace și armonie în Univers. 0.0. preambultc "0.0. preambul" Dragă extraterestră, Te felicit pentru decizia de a

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
în frigider e doar o tavă goală“. Când m-am uitat, mi-am dat seama că prostuțul de el căuta berea în mașina de spălat vase (amplasată dintr-un moft artistic al designerului, credeam eu atunci, chiar sub hotă). Am râs împreună de designer, dar și de confuzia pe care o făcuse numărul unu, i-am dat o bere și i-am prezentat mașinăria. Am ridicat capacul, i-am arătat cele patru talere de deasupra, unde bănuiam că se pun vasele

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
nu pornea decât uscătorul de vase. Fâsâia și mirosea urât, așa că am renunțat. Ne-am amuzat mai departe pe tema nepriceperii bărbaților în domeniul casnic, am mai improvizat eu câteva teorii gospodărești, ca să vadă cât de bine mă pricep, am râs mult și ne-am simțit minunat... În noaptea aceea a dormit la mine (vorba vine a dormit, dimineață eram frânți: făcusem de câteva ori drumul până în al nouălea cer și înapoi... mă abțin cu greu să mă laud cu clipele

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
drept că de data asta eram plasată într-o poziție favorabilă); nu l-am oprit, femeile suferiseră destul, trebuia să mai vină și rândul bărbaților... Povestea a circulat pe la mine prin firmă câteva zile; când ne strângeam doar noi, fetele, râdeam de ne prăpădeam de prostia extratereștrilor: încălzise la microunde un ice tea gătit de mine dimineață și ni-l servise dezbrăcat. Degeaba încerca el un pic jenat să mascheze cu tava, se vedea clar că imaginația îi lucrează intens; se

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
se gândea probabil că l-a lovit norocul și că visul lui din pubertate - cu două deodată - urma să se împlinească. O dădea în bară exact ca mine, când mă părăsise numărul doi... Nu i-a plăcut continuarea: în timp ce noi râdeam cu sughițuri, el s-a ofilit brusc, s-a îmbrăcat și dus a fost. Ca să-și desăvârșească lovitura, soarta a făcut ca după o săptămână să-l văd prin oraș: era la braț cu prietena mea, care de atunci n-

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
probleme de un infantilism înduioșător, mai că mi se făcuse rușine de nevinovăția lor). Ospătarii au chicotit pe tot parcursul prezentării, probabil din pricina uimirii pe care o citeau în ochii invitatelor mele; când am ajuns la întrebări, unul chiar a râs cu lacrimi, dar apoi au redevenit cu toții profesioniști desăvârșiți: au debarasat în viteză, au rearanjat sala și au luat comanda de la fete. De data asta fiecare a cerut ce a vrut. La final am avut și o ședință de autografe

[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292

și rămase dreaptă pe scăunașul său, cu brațele încrucișate pe sâni, prvind fără să vadă frământarea de-afară a stihiilor” * “Toți o întreabă de omul ei. Ea trebuie să strângă din umeri, simțindu-se umilită și rușinată . Cu toate acestea râde și le răspunde ager” * “În douăzeci de ani am ajuns să-I cunosc drumurile și întoarcerile...Știe că-l doresc și nici eu nu i-am fost urâtă” * “L-am visat rău, trecând călare o apă neagă... Acu la Dumnezeu

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
acestei umbre, de unde trebuia să iasă lumina” * “Abia acum înțelesese că dragostea ei se păstrase ca în tinerețe” * “Obrazul Vitoriei parcă era un portret neclintit” Caracterizarea făcută de alte personaje: * “Iar se oțărăsc în tine cei șapte draci!” Îi zicea râzând Nichifor * “Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare; cunoaște gândul omului”, cugeta cu uimire Gheorghiță * “Munteanca asta de n-ar avea soț, iar eu n-oi fi ovrei și însurat, într-o săptamână aș face nuntă” (dl David) Autocaracterizare: * “Eu sunt

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
familie grea. Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus... Tipătescu: Patruzeci și patru? Pristanda: Patruzeci și patru în cap, coane Fănică. Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu mofturi, Ghiță. Nu m-am plimbat eu la luminație în trăsură cu Zoe și cu nenea Zaharia în tot orașul? Tocmai ea, cum e glumeață, zice: Ia să-i 41 numărăm steagurile lui Ghiță"... Pristanda: (mâhnit) Îmi

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Șase... Pristanda: (același loc) Unul la școala de băieți... Tipătescu: Șapte... Pristanda: Unul... la școala de fete... Tipătescu: Opt... Pristanda: Unul la spital. Tipătescu: Nouă... Pristanda: Două... la catrindală, la Sf. Niculae... Tipătescu: Unsprezece. Pristanda: Două la prefectură... paispce... Tipătescu: (râzând) Le-ai mai numărat pe ale de la prefectură. Pristanda: Nu, coane Fănică, să trăiți! (continuă repede, pe nerăsuflate.) Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci... Tipătescu: (râzând) Le-ai maii numărat o dată

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Două la prefectură... paispce... Tipătescu: (râzând) Le-ai mai numărat pe ale de la prefectură. Pristanda: Nu, coane Fănică, să trăiți! (continuă repede, pe nerăsuflate.) Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci... Tipătescu: (râzând) Le-ai maii numărat o dată pe toate astea și aduni rău... Pristanda: Doamne păzește, coane Fănică, să trăiți, patruzeci și patru, în cap... patruzeci și patru... Cum zic, unul-două, poate vântul... ori cine știe... Tipătescu: (râzând) Ghiță... apoi nu mă

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
colegiul II ajutor lui Cațavencu... Tipătescu: (mișcat) Care partid? Care Cațavencu? Brânzovenescu: Cum care partid? Farfuridi: Adică partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri... să ducem pe brațe pe d. Cațavencu. Tipătescu: Și cine spune asta? (râde silit.) Brânzovenescu: Nu râde, stimabile, nu râde; a început să se vorbească... Farfuridi: Și de!... Ce să zicem! Lumea are pentru ce să intre la bănuieli. Brânzovenescu: D. Trahanache la vizită la d. Cațavencu... Tipătescu: Ei? Farfuridi: Madam Trahanache la

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Cațavencu... Tipătescu: (mișcat) Care partid? Care Cațavencu? Brânzovenescu: Cum care partid? Farfuridi: Adică partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri... să ducem pe brațe pe d. Cațavencu. Tipătescu: Și cine spune asta? (râde silit.) Brânzovenescu: Nu râde, stimabile, nu râde; a început să se vorbească... Farfuridi: Și de!... Ce să zicem! Lumea are pentru ce să intre la bănuieli. Brânzovenescu: D. Trahanache la vizită la d. Cațavencu... Tipătescu: Ei? Farfuridi: Madam Trahanache la vizită la d. Cațavencu

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
Care partid? Care Cațavencu? Brânzovenescu: Cum care partid? Farfuridi: Adică partidul nostru: madam Trahanache, dumneata, nenea Zaharia, noi și ai noștri... să ducem pe brațe pe d. Cațavencu. Tipătescu: Și cine spune asta? (râde silit.) Brânzovenescu: Nu râde, stimabile, nu râde; a început să se vorbească... Farfuridi: Și de!... Ce să zicem! Lumea are pentru ce să intre la bănuieli. Brânzovenescu: D. Trahanache la vizită la d. Cațavencu... Tipătescu: Ei? Farfuridi: Madam Trahanache la vizită la d. Cațavencu... Tipătescu: Ei? Brânzovenescu

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
aia m-am asigurat de persoana lui Cațavencu... Zoe: În zadar, Fănică; Cațavencu poate muri astăzi, mâine gazeta lui tot o să publice scrisoarea noastră. Dumnezeule! Cum or să-și smulgă toți gazeta, cum or să mă sfâșie, cum or să râză!... O săptămână, o lună, un an de zile n-o să se mai vorbească decât de aventura asta... În orășelul ăsta, unde bărbații și femeile și copiii nu au altă petrecere decât bârfirea, fie chiar fără motiv... dar încă având motiv

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
temnița unde m-a aruncat dizgrația dumneei. Pristanda: Ascult. (aparte.) Mare pișicher! Strajnic prefect ar fi ăsta! (iese aruncând priviri furișe de admirație cătră Cațavencu.) SCENA VIII Cațavencu: (singur) În sfârșit, capitulează! Se putea altfel?... Iubitul, scumpul, venerabilul nenea Zaharia (râde) parcă-l auz deseară proclamându-mă candidat al colegiului. Sărmanul Farfuridi!... (grav.) Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta!... Amabilul Fănică trebuie să facă venin de moarte... atât mai bine pentru mine! Își pierde mințile, atât mai rău pentru el

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]