29,566 matches
-
Așa cum spune Joseph Rovan, din educator, statul trebuia să devină educativ. "Un stat cu adevărat democratic trebuie să trezească din lene cetățenii "formați" sau, mai degrabă, "deformați" de predecesorul său, care își dorea ca cetățenii să nu se intereseze de treburile publice. Statul nu trebuie să fie doar educator, ci educativ; el nu trebuie să impună păreri, ci să suscite reflecția critică, intervenția, alegerea în cunoștință de cauză. Instituțiile vieții colective, concepute în spiritul unei democrații trăite, trebuie să devină ele
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
participe fără să servească drept garanție puterilor publice? Cum să participe fără să-și piardă libertatea de judecată?), mitul asociațiilor se destramă. Se constatase că înmulțirea asociațiilor nu a tradus automat voința cetățenilor de a lua parte activă la gestionarea treburilor publice. Funcționarea curentă a asociațiilor constata Richard Balme nu este [...] decât incidental efectul mobilizării bazei sociale care vrea să acceadă la scena instituțională pentru a-și exprima revendicările 286". Mai mult, dezvoltarea asociațiilor părea să reflecte exercițiul clientelist al puterii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
poate întinde asupra a tot ce poate ține închisă comunitatea, se poate referi la capacitatea de a face din oraș un "loc" în care, într-un cadru liniștit, sunt favorizate întâlnirile și schimburile între indivizi, este încurajată participarea locuitorilor la treburile publice. Din această perspectivă, pe lângă competențele căpătate prin descentralizare în privința amenajării spațiale, primarii se angajează într-un activism urban devenit un mijloc de influențare a dezvoltării economice a orașului lor. Față de caracterul neadaptat al instrumentelor tradiționale de urbanism în raport cu noile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din șosea, a amenajării căilor de circulație etc. Ei se simțeau implicați în gestionarea cotidiană a cartierului lor și participau la un mecanism global de informare. Formularea orală a problemei observate constituia adesea preambulul unei discuții libere privind percepția asupra treburilor locale. Exista așadar un dispozitiv de informare destul de eficient și bogat [...]. Această relație globală va fi profund modificată atunci când detectarea penelor de curent din oraș se va face cu ajutorul aparatelor. Cetățenii activi nu vor mai fi implicați și se vor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cetate ai cărei beneficiari ar fi ei înșiși, responsabilii de astăzi ar obține fără îndoială o adeziune mai mare decât și-ar putea imagina"553. Dorințele lor se întâlneau cu proiectele tehnocraților obsedați de depolitizare și consecințele acesteia iresponsabilitatea față de treburile publice. Aceștia înțeleg să invite cetățeanul, "situat" în relațiile sale economice și sociale, să participe, dincolo de vot, la reglarea societății industriale. Astfel, societatea politică tradițională, cea care încarna aleșii, este întoarsă către diverse instanțe de concertare și de consultare considerate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
act o concepție structural-funcțională; în "Les Trente Glorieuses" (glorioșii ani '30) planificarea realizată de către stat nu "prinde" și "localul" în acțiune, acesta urmărind să aibă, eventual, asentimentul locuitorilor, nu participarea lor (rămânând dominantă "logica controlului"); din cauza creșterii dezinteresului populației pentru treburile publice, statul este pus în situația de a cere locuitorilor să promoveze o nouă cetățenie, preocupându-se de implementarea de echipamente culturale și de animarea teritoriului local (vom asista ulterior la o creștere în amploare a fenomenului asociativ, asociațiile ajungând
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mijloace pentru a-i preveni consecințele sînt împiedicate de înțelegerea ineluctabilului. Sentimentul organic al vieții, întreaga mea stare capătă amprenta încetinirii, a deprimării. Nu se mai poate ivi nici un gînd care să nu aibă legătură cu ceea ce s-a întîmplat. Treaba din ziua respectivă e făcută silit, fără vreo participare interioară. După ce o uit pentru o clipă, realitatea întunecată îmi reapare integral. Și prinde, poate, să se agite în mine chiar tendința de a mă cufunda de-a binelea în trista
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
reală. El nu se angajează în speculații ca să justifice durerile din lume, așa cum, la fel de puțin, recunoaște explicațiile teologice cu privire la realitatea suferințelor. El preia însă această realitate în propria concepție despre viață, în concluzia stării sale sufletești. Nu e deloc o treabă măruntă să ordonezi și ceea ce este mai amar și mai întunecat în imaginea de ansamblu a existenței; dar această muncă poate să-ți mai lase totuși puterea să întîmpini ceea ce e mic și irațional cu zîmbetul pe care îl merită
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Elimină pămîntul din gîndire și nu va mai exista nici răsărit, nici apus de soare, nici orizont, nici meridian, nici zi, nici noapte!" Ceea ce pare să fie o limită în gîndire este doar un semn că ea și-a încheiat treaba mult prea devreme. Lucrul este valabil atît pentru seriile de noțiuni valorice, cît și pentru seriile de motive și cauze 79. Înțelegerea este o activitate spirituală ce trebuie luată mereu de la capăt. Marele humor ar clădi pe nisip, dacă ar
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în Fedros, al lui Platon). El nu repudiază asemenea interpretări din teama față de zei, ci, în parte, pentru că din moment ce s-ar apuca de așa ceva, s-ar năpusti asupra lui atît de mulți monștri, cerîndu-i o tălmăcire, încît ar fi o treabă imposibilăîn parte, (și asta este principalul), fiindcă mai are destul de lucru ca să facă lumină în sine însuși și să hotărască dacă esențialul în propria fire este armonia sau pasiunea haotică. Găsim aici, în același timp, glumă și seriozitate, ironie și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Dar aceasta e un fel de necesitate exterioară. E vorba de a-i împiedica pe cei răi să ajungă la guvernare. De aceea trebuie să pună mîna pe frînă cei buni, care se vor ocupa cu foarte multă neplăcere de treburile statului. Nu există așadar o relație directă între existența ideală și viața în lumea practică. Și deși Platon, ca om bogat și mare poet, avea o concepție vie despre contradicțiile vieții, aceasta apărîndu-i în același timp ca o comedie și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vom găsi o grămadă de juvaeruri nepuse pe fir și nelustruite, totuși strălucitoare în dezordinea lor încît curînd mi-am dat seama că am pus mîna pe o comoară". Și, ca urmare, s-a pus Nathum Țațe foarte serios pe treabă: a strunit juvaerurile și le-a șlefuit răzbunător, a omis lucrurile cele mai mărețe, printre care și pe Bufon, a lustruit ce a mai rămas pînă a ajuns un lucru comun, a introdus scene de dragoste, a trimis-o pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
domnii Franței și Burgundiei. GLOUCESTER: Da, stăpîne. (Ies Gloucester și Edmund) LEAR: Estimp ne vom destăinui un plan obscur. Dați harta-aici. Aflați c-am împărțit În trei regatul; și sînt viu pornit Să-mi scutur de-orice griji și treburi vîrstă, Le dînd pe umeri tineri, pe cînd far' Povară mă tîrăsc spre moarte. Fiu Cornwall, Si la fel iubitor, fiu Albany, ' N-acest ceas, voim ferm a da-n vileag Fetelor zestrea, cearta-n viitor S-oprim acum. Prinții
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
adusă, milord, aici e viclenia; am găsit-o aruncată prin fereastră iatacului meu. GLOUCESTER: Recunoști caracterul ca fiind al fratelui tău? EDMUND: De-ar fi conținutul bun, milord, aș îndrăzni să jur că e-al lui; dar, așa cum se vede treaba, mi-ar plăcea să cred că nu. GLOUCESTER: E-al lui. EDMUND: It is hîș hand, my lord; but I hope hîș heart is not în the contents. GLOUCESTER: Has he never before sounded you în this business? EDMUND: Never
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cer și pămînt! Edmund, caută-l; sfredelește pentru mine-n inima lui, te rog; aranjează lucrurile cum crezi mai bine. Mi-aș da toată averea ca să fiu pe deplin lămurit. EDMUND: Mă duc să-l caut, șir, de îndată. Pun treaba la cale cum voi putea, și vă dau de știre despre toate. GLOUCESTER: These lațe eclipses în the sun and moon portend no good to uș. Though the wisdom of Nature can reason it thus and thus, yet Nature finds
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
hear hîm. GONERIL: Puț on what weary negligence you please, You and your fellows. I'd have it come to question. If he distaste it, let hîm to my sister, EDGAR: Mă vei vești curînd? EDMUND: Te voi sluji în treaba asta. (Iese Edgar) Un tată prea credul și-un frate nobil, Din fire-așa departe-a face rău, Că nici nu-l bănuie: pe cinstea-i proastă A' mele intrigi călăresc ușor. Mi-e clar. Prin naștere de nu, prin
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
noștri. Firi cu credință-adîncă ne lipsesc: Te iau pe tine-ntîi. EDMUND: Te voi sluji Loial, oricum ar fi. GLOUCESTER: În locu-i, mulțumesc. CORNWALL: Nu știi de ce-am venit să te vedem? REGAN: Așa-n netimp, în negrul nopții ochi! Treburi, nobile Gloucester, de mult preț, În care-avem nevoie de-al tău sfat. Tata ne-a scris, precum și sora noastră, De certuri la care-am crezut că-i potrivit Să nu răspundem de acasă. -Ai lor trimiși De-aici răspuns așteaptă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ne-a scris, precum și sora noastră, De certuri la care-am crezut că-i potrivit Să nu răspundem de acasă. -Ai lor trimiși De-aici răspuns așteaptă. Prieten bun, Pune-ți balsam pe inimă, și da Sfat de folos în treburile noastre, Cari cer un grabnic curs. GLOUCESTER: Stau la porunca, Sînteți bineveniți. (Trîmbițe. Ies.) SCENE ÎI [Before Gloucester's castle.] Enter Kent and Oswald, severally. OSWALD: Good dawning to thee, friend. Art of this house? KENT: Ay. OSWALD: Where may
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
am nimic de-a face cu tine. KENT: Trage spadă, mișelule! Vii cu scrisori contra regelui și ții partea păpușii Vanitate împotriva maiestății tatălui ei. Trage spadă, potlogarule, ori uite-așa-ți prăjesc țurloaiele! Trage-o, misele, pune-te pe treabă! OSWALD: Ajutor! Mă omoară! Ajutor! KENT: Apără-te, nemernice! Fă față, mișelule, ține-te, sclav sclivisit, apără-te! (Îl bate) OSWALD: Ajutor! Mă omoară! M-omoară! (Intra Edmund cu sabia în mînă) EDMUND: Ce-nseamnă asta? Despărțiți-vă! (Îi desparte
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
stilul acela comunist: noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc. Interesantă e formula lui Radu Pavel Gheo care contraatacă: “Intrasem în cămpul muncii (de profesor) cu un slogan naividealist: Dacă tot mă plătesc prost, să fac treabă ca lumea. Așa, în ciuda sistemului! Raționamentul era copilăresc: la un salariu prăpădit toți se așteaptă să faci treabă de măntuială; așadar dacă o faci ca lumea refuzi logica sistemului și dovedești că ești altfel. Rămășițele teribilismului adolescentin...” Școala altfel nu
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
Radu Pavel Gheo care contraatacă: “Intrasem în cămpul muncii (de profesor) cu un slogan naividealist: Dacă tot mă plătesc prost, să fac treabă ca lumea. Așa, în ciuda sistemului! Raționamentul era copilăresc: la un salariu prăpădit toți se așteaptă să faci treabă de măntuială; așadar dacă o faci ca lumea refuzi logica sistemului și dovedești că ești altfel. Rămășițele teribilismului adolescentin...” Școala altfel nu e singura paradigmă interesantă. E plină teoria pedagogică. “Școala incluzivă”, “centrarea pe elev”, “metode activ participative”, “inserția pe
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
de la protoistoria românilor, romanul Vântul de miazănoapte (1987) proiectează o parabolă cu trimiteri la vremurile contemporane. Subiectul provine dintr-o succintă consemnare a istoricului latin Tacit despre un rege geto-trac dinainte de cucerirea romană, Oroles, care își obliga oștenii să îndeplinească treburile nevestelor și să doarmă la picioarele acestora, mobilizându-i astfel pentru victorie. În relatare, atribuită unui sclav, se îmbină simplitatea expunerii cu intensitatea dramatică. Castelul de papură (1991) reface o frescă a societății comuniste, sistem care depersonalizează individul și cultivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
HYPERLINK "dimprejun.il"dimprejurul dumitale cer cuvântul, s-ar zice că te și simți invizibil. Nu-ți dai seama de acea ușoară stânjeneală pe care o produce chipul dumitale absent, privirea dusă departe, poate la problemele scrisului dumitale, sau la treburile casei sau la excursia de duminica viitoare, sau la «zăpada din alți ani». Nu te supăra de mustrarea mea. Mi-am făcut-o și mie, mai mult. Dar lasă-mă să-ți spun, că de pildă, colectivul zis «de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru creația și munca celorlalți. Îți spui: Dacă nu vin cu, nu se face nimic». Și nu vii... Se muncește și dacă nu vii. Se muncește, se discută, se dezbat problemele care stau la baza operelor noastre. Trebuie să facă treaba asta cineva, și dacă n-o facem, cine s-o facă? (...). Gândește-te pentru cine scriem noi. Scriem pentru poporul nostru și el așteaptă să ajungem din urmă, în creația noastră, înaintarea sa năvalnică spre socialism. Pentru orice întârziere, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
asfințite a celor în «frac și joben», e un fapt de seamă (...). Schițele mai ample strânse sub titlul sugestiv Fără frac și joben (de Al. Duiliu Zamfirescu n.n.), își propun să treacă prin focul satirei o parte a personalului Departamentului Trebilor din Afară, pe unii dintre membrii corpului diplomatic român din țară și străinătate, a căror activitate și apartenență politică și socială îi încadrează perfect în eventualitatea «selecționării». Autorul (născut în 1894) a avut prilejul să-și cunoască îndeaproape «eroii». Apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]