294,938 matches
-
De asemenea, se dădea expresie formală influenței france. De asemenea, dacă în mod tradițional Benevento producea și utiliza monezi din aur, din monetăria a început să bată monede de argint, similare celor emise în Regatul francilor. În același sens, documentele emise la curtea beneventină au început să fie datate în funcție de anii de domnie ai lui Carol, iar moneda și actele includeau, alături de numele lui Arechis, și pe cel al regelui francilor, demonstrând autoritatea politică a francilor. Totuși, Eginhard supraestimează succesul lui
Arechis al II-lea de Benevento () [Corola-website/Science/324792_a_326121]
-
că aceste meleaguri au aparținut comunei de la Plescărița până în Valea Scoruș. Satul era așezat pe această moșie și boierii despre care e vorba în Hrisov erau din Râca. Primul document în care apare numele satului de <Râca> este un hrisov emis de cancelaria lui Radu Mihnea-Voievod la 14 iulie 1615 ( reprodus în anexe) din care reiese că localitatea era vestită în vinărit și aparținea ca sat mânăstiresc, dăruit Mitropoliei de Târgoviște. La data de 10 august 1685, Mitropolia de Târgoviște scria
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
și măsuri este scăzută, arareori acestea având efect real. Pe de altă parte, există o asimetrie în aceste încercări de reglementare: jurnaliștii sunt mai puțin protejați decât sunt considerați a fi ei înșiși o amenințare. În măsură în care statul emite măsuri brutale uneori, greoaie, ineficiente și deseori conjuncturale, etica autoimpusă de comunitatea mediatică este la rându-i laxă, generală, lipsită de profunzime și adesea ignorată. Motivele pentru care statul reacționează în acest fel sunt cunoscute și intuibile, câtăvreme reprezentanții lui
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
Codurile conțin de obicei interdicții și sancțiuni și deloc recompense, iar sancțiunile sunt de ordin moral sau disciplinar, niciodată sancțiuni penale. Instanțele obișnuite de judecată nu intervin în mod obișnuit în deciziile interne și respectă dreptul corpului profesional de a emite judecăți calificate în cazuri penale. Dreptul de jurisdicție al corpurilor respectiv se exercită exclusiv asupra culpelor deontologice, iar în anumite cazuri instanțele ordinare pot dispune anularea lor, dacă au fost încălcate norme ale dreptului comun, cum ar fi dreptul la
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
dreptul a anula decizii ale instanțelor profesionale. Legiferarea în materie deontologică se face este de două feluri: internă și ordinară sau comună. Primul se referă la codurile autoimpuse, iar în al doilea caz este vorba de coduri sau prescripții deontologice emise de sistemele legale comune. Codurile autoimpuse au menirea de a creea cadrul profesional pentru libera exercitare a profesiunii de jurnalist, dar și de a proteja societatea împotriva abuzului generat de aceste libertăți. În general, acestea sunt adaptate specificului activității, sunt
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
au caracter obligatoriu, fiind mai degrabă declarații de intenții. Tendința de astăzi este însă de a se prefera reglementările deontologice autoimpuse. În aproape toate țările cu o presă liberă există organizații profesionale sau sindicale ale ziariștilor și editorilor, care au emis coduri proprii pentru membrii asociației lor. În România periodei postcomuniste, dezbaterea deontologică a fost greu sau imposibil de realizat. În condițiile istorice date, interesul mediilor profesionale se concentra mai ales asupra apărării libertății și independenței presei și mai puțin asupra
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
de noul duce al Bavariei Henric al III-lea "cel Tânăr". În funcție de evoluția evenimentelor, marca de Verona s-a aflat sub un control riguros al ducilor de Carintia sau dimpotrivă, manifesta largi tendințe autonome. Astfel, în anul 975, a fost emisă o chartă comunală în orașul Verona, ocazie cu care împăratul Otto al II-lea a conferit Veronei puterile unui marchizat. Din acel moment, orașul Verona, ca și alte orașe ale mărcii au evoluat către comune independente, iar titlul de Markgraf
Marca de Verona () [Corola-website/Science/324831_a_326160]
-
Pe hărți mai vechi localitatea se numește Babă Visa. A doua versiune susține că numele vine de la unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazul, pe nume Ka Vișan. Prima atestare documentara a Vișinei apare în ianuarie 1576. În anul 1614 se emite un document de răscumpărare a satului Hanurile în care sunt menționați că vecini în vest, megieșii vișineni. În hrisovul vremii se întâlnește termenul de “Vișina Seaca” folosit de Mitropolitul Țării Românești, Neofit, care anula hotărârea diaconului Radu de la Vișina Seaca
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
să pună mâna pe satele moșnenilor (oameni liberi). Din aceste documente reiese că satul Vișina a fost înaintea lui Mihai Viteazul un sat de oameni liberi. Denumirea de Vișina Seaca sau Vișina de câmp este întâlnită și într-un act emis de Tribunalul Județului Vlașca cu nr. 8999 din 1875 prin care erau autorizați frații Rosti să facă hotarele moșiei Vișina cu grupurile numite: Oboranii de Sus, Oboranii de Jos, Rusească și Chezăreasca, Oboranii de Siliște. În această carte de stabilire
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
Neapole și fără a avea neapărat aprobarea imperială. Acest lucru s-a repetat în 821, însă ducele numit a fost alungat din Napoli, în locul său populația preferându-l pe Ștefan al III-lea. Acesta a fost primul duce care a emis monede cu inițialele sale proprii, iar nu cu cele ale împăratului din Bizanț. El nu era legat în niciun fel de Imperiul de la Constantinopol.
Ștefan al III-lea de Neapole () [Corola-website/Science/324846_a_326175]
-
o politică expansionistă, Aistulf a trebuie să reorganizeze armata, prin includerea tuturor grupurilor etnice din regat. Într-o primă fază, Aistulf a obținut câteva succese remarcabile, culminând cu cucerirea Ravennei în (751). Aici, rezidând în palatul fostului exarh bizantin și emițând monede în stilul bizantin, regele și-a prezentat programul politic: strângerea laolaltă sub puterea sa a tuturor romanilor până atunci supuși ai împăratului bizantin, fără a-i uni în mod necesar cu longobarzii. Teritoriul exarhatului nu era omolog celorlalte posesiuni
Regatul Longobard () [Corola-website/Science/324818_a_326147]
-
Pe parcursul domniei sale, episcopii de Lucca au pierdut treptat controlul asupra guvernării municipale, care a revenit conților. Începând de prin 770, conții de Lucca primiseră sarcina de a apăra coastele Toscanei și Corsicii. În februarie 825, la Marengo, Lothar I a emis o "Capitula de expeditione corsicana", în vederea apărării insulei. În 828, Bonifaciu a primit titlurile de "prefectus" și "tutela" asupra insulei Corsica de la Lothar, ca și legația papală din partea episcopului de Luni. În iulie și august 828, el a condus o
Bonifaciu al II-lea de Toscana () [Corola-website/Science/324849_a_326178]
-
i-a venit în ajutor și a surprins într-o ambuscadă trupele lui Landulf, la La Cava. În anul următor, Gisulf s-a aliat cu Landulf și a asediat orașul Nola din Ducatul de Neapole. În octombrie 953, el a emis o diplomă prin care erau favorizați episcopii de Napoli, însă politica diplomatică lipsită de scrupule a vecinilor săi se pare că nu i-a fost favorabilă. În orice caz, cândva în jurul anului 955, el a fost numit "patrikios" de către Marianus
Gisulf I de Salerno () [Corola-website/Science/324858_a_326187]
-
au ridicat nivelul de trai, iar bavarezii nu s-au opus modificărilor care au dus la desființarea propriului ducat. Încorporarea în statul franc, datorată și influenței Bisericii, rezultă cu claritate din faptul că împăratul nu a considerat de cuviință să emită mai mult de două acte care să se refere exclusiv la chestiunile Bavariei. În secolul următor, istoria Bavariei se întrepătrunde cu cea a Imperiul carolingian. Ca urmare a partiției de la 817, Bavaria devine parte a componentă a posesiunilor regelui francilor
Ducatul de Bavaria () [Corola-website/Science/326005_a_327334]
-
expediția a eșuat. În 920, succesorul lui Conrad I pe tronul Germaniei, Henric I "Păsărarul" din dinastia ottonilor, l-a recunoscut pe Arnulf "cel Pleșuv", confirmându-i și dreptul de a numi episcopi, de a bate monedă și de a emite legi. Un conflict cu puterea centrală a izbucnit avându-i ca protagoniști pe fiul și totodată succesorul lui Arnulf Eberhard și fiul lui Henric "Păsărarul", Otto "cel Mare". Eberhard s-a dovedit mai puțin norocos decât tatăl său, încât a
Ducatul de Bavaria () [Corola-website/Science/326005_a_327334]
-
de rege. După o scurtă revenire a vechii dinastii a Luitpoldingilor, prin Henric al III-lea "cel Tânăr", Henric al II-lea "cel Certăreț" a revenit în 985 în fruntea ducatului, dovedindu-se un conducător capabil să restabilească ordinea internă, emițând legi importante și luând măsuri de reformare a mănăstirilor. Fiul și succesorul său, ales ulterior rege al Germaniei ca Henric al II-lea în anul 1002, a acordat Bavaria în 1004 cumnatului său, Henric din dinastia de Luxemburg. La moartea
Ducatul de Bavaria () [Corola-website/Science/326005_a_327334]
-
(Emit Records) a fost o casă de discuri Britanică, stabilită în Nottingham, ce era specializată în ambient electronic. Casa de discuri a avut doua perioade de activitate, din 1994 până în 1998, iar apoi după o perioadă de faliment, s-a restabilit
Em:t Records () [Corola-website/Science/326049_a_327378]
-
sideband, în sensul că adresa și magistralele de date sunt separate astfel încât întregul pachet nu trebuie să fie citit pentru a obtine informațiile de adresare. Acest lucru se face prin adăugarea opt extra 8-bit bus care permite controlerului grafic să emite noi cereri AGP și comenzi în același timp cu alte date care curg prin liniile principale de 32 adresa/date (AD). Această duce la îmbunătățierea generală a debitului de date AGP. În plus, pentru a încărca o textura, o placă
Accelerated Graphics Port () [Corola-website/Science/326050_a_327379]
-
și a capacității industriale.» (Dennis Meadows Limitele Creșterii, 1972) La acea vreme, Clubul de la Roma era constituit ca un grup informal alcătuit din șase persoane, neavând o existență corporativă. Grupul era format din: La 17 septembrie 1973 acest grup a emis un proiect cu numele „Regionalized and Adaptive Model of the Global World System” în care prezenta planul lor pentru a împărți țările lumii în zece regiuni socio-economice care mai apoi să fie conduse de către un singur guvern global. Regiunile socio-economice
Clubul de la Roma () [Corola-website/Science/326105_a_327434]
-
de timpuriu. Astfel există dovezi despre adoptarea scrierii chirilice și a limbii slavone, apoi a limbii latine în feudalismul timpuriu, iar la începutul sec. al XIV- lea există dovezi de utilizare a limbii române în școli. Scrisoarea papală de indulgență emisă în 15 decembrie 1399 de către Bonifacio al IX-lea ne dovedește existența unei obști românești ortodoxe, capabilă să reziste în fața presiunilor de catolicizare. Acest document confirmă existența unei școli în Scheii Brașovului cu un secol înainte de prima sa atestare documentară
Colegiul Național Economic „Andrei Bârseanu” () [Corola-website/Science/326127_a_327456]
-
Personalul medical calificat înregistrează o valoare redusă (1 - 4 medici pe comună). Principalele activități sunt cele legate de pescuitul recreativ și cel sportiv. Vizitarea se poate face doar dupa achitarea unei taxe, iar pentru pescuit trebuie să existe un permis emis de Asociația Pescarilor Sportivi. Au fost montate pe teritoriul parcului observatoare ornitologice între municipiul Galați și Complexul Mata - Rădeanu. Turiștii au astfel posibilitatea de a urmări păsările care cuibăresc, migrează sau se hranesc în teritoriu în următoarele puncte: Lacul Brateș
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
secolul XVI. Arealul în care se află este cuprins între 45,25-45,45 grd. latitudine nordică și 26,20-26,55 de grade longitudine estică. Primele mențiuni privind existența complexelor rupestre se află în documente ce datează de la jumătatea secolului XVI, emise de către cancelariile voievozilor Țării Românești - cu începere de la Radu de la Afumați și Mihnea Turcitul. În vara anului 1871 Alexandru Odobescu a avut ideea lansării unui "„Chestionar Arheologic”", pe care l-a trimis spre completare primăriilor din Vechiul Regat. Ca urmare
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
politici în 1831, iar Grecia s-a afundat într-un război civil. Funcția de guvernator a fost preluată de fratele omului politic, Augustinos, care a fost silit să demisioneze după numai șase luni. A Cincea Adunare Națională de la Nauplion a emis un proiect nou de constituție, iar „Puterile Protectoare” (Regatul Unit, Franța și Imperiul Rus) au obligat Grecia să accepte forma de guvernare monarhică prin rezoluția Conferinței de la Londra. Prințul bavarez Otto a devenit noul rege al Greciei independente. În vreme ce Metternich
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
grecii au hotărât să-și autoproclame independența. Forțele liberale din Europa Occidentală au primit cu mare satisfacție declarația de independență elenă, pe care o considera prima schimbare după conservatorul Congres de la Viena. Grecii au convocat o adunare constituantă, care a emis o lege fundamentală provizorie și a lansat următorul manifest prin care își explicau opțiunea pentru independență. Alexandru Ipsilanti a fost ales șeful Filiki Eteria în aprilie 1820 și a preluat sarcina planificării insurecției elene. Ipsilanti visa să mobilizeze întreaga populație
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
pe 22 februarie, facându-și intrarea în Principatele Dunărene . Pentru a-i încuraja pe creștinii români să se alăture Eteriei, el a anunțat că are sprijinul Marilor Puteri, în principal al Rusiei. La două zile după intrarea în Moldova, Ipsilanti a emis o proclamație prin care îi chema pe greci și pe restul creștinilor să se ridice la luptă împotriva otomanilor . Mihai Șutzu, domnitorul Moldovei, membru al Eteriei, și-a pus garda la dispoziția lui Ipsilanti. Între timp, Patriarhul Grigorios al V
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]