30,054 matches
-
un front cât mai îngus posibil, care ar fi fost mai ușor de apărat, în opinia marinarilor. Admiralul Raeder dorea ca frontul să se întindă de la Dover la Eastbourne, amintind că tansporturile navale dintre Cherbourg/Le Havre și Dorset erau expuse atacurilor vaselor britanice cu bazele la Portsmouth și Plymouth. Generalul Halder a respins o asemenea propunere a marinei afirmând că „Din punctul de vedere al forțelor terestre eu o consider ca pe o sinucidere curată, eu aș putea să pun
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
aspirație, o aspirație nu doar a clădirii, ci a vieții în sine"” descrie Ionescu conceptul clădirii. Amplasată pe doar 125 de metri pătrați, clădirea este și un model de eficientizare a spațiului, Ionescu declarând că acești 125 de metri pătrați expun cât mii de metri utilizați de alte muzee, reducând astfel costurile cu întreținerea sau personalul, exponențial. Forma înclinată a acoperișului permite mai ușor colectarea și reciclarea apei de ploaie pe care clădirea o înmagazinează în rezervoare urmând mai apoi a
Muzeul Digital din Pecica () [Corola-website/Science/331219_a_332548]
-
este un muzeu județean din Lipova, amplasat în Str. Nicolae Bălcescu nr. 21. Muzeul este adăpostit într-un valoros castel din secolul al XIX-lea, monument istoric și de arhitectură - Castelul Misici - și a aparținut omului politic Sever Bocu. Este expusă colecția de artă Eleonora Costescu și Vasile Varga, alcătuită din pictură românească modernă, pictură din școlile italiană, flamandă, engleză, franceză, maghiară, piese de artă decorativă (argintărie, porțelan, sticlă, mobilier). Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea muzeului este monument
Muzeul Orășenesc Lipova () [Corola-website/Science/331317_a_332646]
-
reorganizată în 1982; Secția etnografică a județului Argeș (1963) - reorganizată în 1991 și Muzeul pomiculturii și viticulturii - în aer liber (1966). Conacul Goleștilor, construit în 1640, este monument istoric și a fost restaurat în perioada 1942 - 1943. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorială: mobilier de epocă, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, artă decorativă, carte. Secția în aer liber cuprinde arhitectură și tehnică populară, instalații viticole și pomicole. Muzeul pomiculturii și viticulturii este organizat pe trei sectoare complementare. Cel
Muzeul Viticulturii și Pomiculturii () [Corola-website/Science/331318_a_332647]
-
universale. În cele două încăperi ocupate de Zulnia Iorga și de cei doi copii ai săi, Nicolae și George, este prezentată o reconstituire de epocă. Celelalte două încăperi sunt afectate unei expoziții foto - documentare și unei săli multifuncționale unde sunt expuse primele ediții ale operei lui Nicolae Iorga. În prima dintre acestea este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită din carte curentă achiziționată în ultimii ani. Salonul familiei redă un interior, datând din ultimele decenii ale secolului trecut, aparținând unei familii cu
Casa Memorială „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331323_a_332652]
-
toamna anului 1952 se amenajează spațiul de la parterul imobilului pentru a adăposti întreaga colecție, dar ocuparea spațiului de către Ministerul Finanțelor îi obligă pe organizatori să cedeze piesele Academiei Române, unde au rămas până în preajma inaugurării muzeului, la 3 mai 1997. Sunt expuse seriile numismatice emise de Banca Națională a României, alte piese de importanță majoră, însemne bancare, precum și o galerie de portrete ale guvernatorilor băncii. Monument istoric - Palatul Băncii Naționale a României - a fost construit între 12 iulie 1884 și iunie 1890. Autorii proiectului: arh Cassien Bernard și
Muzeul Băncii Naționale a României () [Corola-website/Science/331327_a_332656]
-
și înalte din calcar. Amenajările muzeistice adăpostesc colecții de mărfuri de pe corăbii, găsite în magaziile edificiului: ancore, lingouri, greutăți, amfore cu vopsele și rășini, statuete, colecții de opaițe, placaje de marmură, mozaic policrom, capete de pilastru. În fostele magazii sunt expuse monumentele epigrafice descoperite în diferite centre din Dobrogea.
Edificiul Roman cu Mozaic () [Corola-website/Science/331332_a_332661]
-
Someșan. Pe fațada nordică a casei este montată o placă de marmură cu următorul text: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI DIN ROMANUL ION, MARELE SCRIITOR LIVIU REBREANU”. Sunt expuse biroul de lucru, fotografii de familie, alte obiecte aparținând prozatorului, ediții din opera lui Liviu Rebreanu (1885 - 1944), apărute în țară și străinătate. Muzeul este organizat din trei camere, în prima încăpere sunt expuse obiecte legate de începuturile activității sale
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” () [Corola-website/Science/331321_a_332650]
-
activității sale de scriitor și dramaturg (reviste, manuale întocmite de Rebreanu). În următoarea încăpere exponatele ne introduc în lumea romanului "Pădurea Spânzuraților": pot fi văzute bucăți din spânzurătoare, porthartul avut de fratele scriitorului în momentul arestării. În ultima încăpere sunt expuse documente care relevă tradiția familiei legată de scris. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost reconstituită pe locul casei părintești din Prislop.
Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” () [Corola-website/Science/331321_a_332650]
-
Urania, amenajat în 1907 în clădirea Teatrului Vechi; filme pe celuloid realizate la Arad în 1913 (Nunta pe Strada Mare; Răzbunarea lui Napoleon); pianul la care a concertat Franz Liszt la Arad (1846) și donat de către compozitor Conservatorium-ului (pianul este expus în foaierul Palatului Cultural). Colecția se află într-un depozit amenajat în incinta clădirii de pe str. Gh. Popa de Teiuș nr. 2 ? 4. Construită în 1909 ca sediu administrativ, ea a fost transformată, în 1984, în sediul secției de artă
Colecția de Istorie a Teatrului, Muzicii și Cinematografului „Iosif Sârbuțquot; () [Corola-website/Science/331316_a_332645]
-
desene și acuarele, înfățișând peisaje din călătoriile sale în străinătate și din Viforâta, Aninoasa și Târgoviște. În expoziție pot fi admirate și studiate câteva lucrări timpurii precum „Piață la Assuan”, dar și peisaje în care se simte influența grigoresciană. Sunt expuse de asemenea o serie de lucrări ce ilustrează, în stilul său și gama cromatică specifică, florile sale preferate - cârciumăresele - descoperite la un florar de origine germană Gardon de pe Strada Mihai Bravu, flori cu care umpluse într-o perioadă și grădina
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
cadă de baie din lemn, un termometru pentru măsurat temperatura apei și o clepsidră cu care se înregistra durata unei băi, folosite odinioară de turiștii veniți la Pucioasa să-și trateze afecțiunile reumatismale. Într-o altă sală de la parter sunt expuse obiecte de etnografie, începând cu obiectele din lemn de uz caznic (linguri, blide, donicioare, piuă cu pisălog) până la cele utilizate în industria casnică textilă (darac, piepteni, furci de tors) și de prelucrare a lemnului (bardă, topor, rindea). Alături de piesele din
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
prezentarea primelor trei publicații cu caracter regulat: Curierul Românesc (1829), editat de Ion Heliade Rădulescu, Albina Românească (1829), a lui Gheorghe Asachi, și Gazeta de Transilvania, tipărită de George Barițiu. Un interes deosebit din partea vizitatorilor îl stârnesc și celelalte obiecte expuse în muzeu: ornamentele tipografice, inelele sigiliare, xilogravurile, valoroasele legături de carte și tiparnița din secolul al XVIII-lea, piesa de rezistență a expoziției. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având .
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
întregime în 1932, apoi în 1971 și în 1991. A fost reconstituita de arhitectul Iulius Doppelreiter după o fotografie publicată la începutul secolului XX. Este casa în care s-a născut Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției din 1821 și unde sunt expuse copii de documente privind viața și activitatea lui Tudor Vladimirescu, piese de interior de epocă (obiecte de uz casnic), fotografii și cărți. Monument de arhitectură populară () construit în secolul al XIX-lea, restaurat în întregime în 1932, apoi în 1971
Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” () [Corola-website/Science/331347_a_332676]
-
La 15 mai 1972 s-a deschis muzeul în forma actuală, având două secții: istorie și științele naturii, cu un acvariu în care sunt prezentate specii de pești dunăreni. Ulterior au mai fost create secțiile de etnografie și de artă. Expune piese din domeniile: științele naturii (faună și floră, acvariu pentru fauna dunăreană și pești exotici), istorie - documente, arheologie (incluzând un lapidariu din epoca romană), numismatică, etnografie (port, ceramică, țesături din zonă), artă plastică românească (opere de Luchian, Petrașcu, Pallady, Tonitza
Muzeul Regiunii Porților de Fier () [Corola-website/Science/331356_a_332685]
-
ocupă actuala clădire. Muzeul a avut drept colaboratori, printre alții pe: Vladimir și Hortensia Dumitrescu, Radu și Ecaterina Vulpe, Silvia Marinescu-Bîlcu, Alexandru Vulpe. Clădirea muzeului este monument de arhitectură (1912 - 1913). A fost sediu al Prefecturii și Tribunalului județean. Sunt expuse bogate colecții de arheologie, dintre care remarcăm: Hora de la Frumușica, Gânditorul de la Târpești, vas cu colonete, descoperit la Izvoare, tezaurul de vase din aur de la Rădeni, tezaurul de vase din argint de la Muscelul de Sus, județul Iași. Clădirea muzeului este
Complexul Muzeal Județean Neamț () [Corola-website/Science/331361_a_332690]
-
este un muzeu județean din Piatra-Neamț, amplasat în Piața Libertății nr. 1. Înfățișează aspecte ale locuinței țărănești tradiționale de pe Valea Bistriței, costumul popular românesc din zonă, principalele meșteșuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, țesutul, cojocăritul etc.). Dintre piesele expuse de referință sunt: mobilierul masiv (laițele, masa, patul), soba, bogatele țesături de lână (păretare, scoarțe, culmea de deasupra patului pe care stau hainele de sărbătoare). Baza colecției se constituie din anii ’60, însă numai după decenii mai târziu unitatea devine
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
bază calendarul popular, structura expoziției a permis punerea în valoare a principalelor ocupații dar și a marilor sărbătorii de peste an, elementul de noutate constând în marcarea unor elemente de viața spirituală, pentru introducerea vizitatorului în universul credinței țăranului. Obiectele sunt expuse fie în ipostaza lor reală, urmărind o reconstituire cât mai aproape de adevăr, fie punând accentul pe frumusețea lor dată de simplitate sau de compoziții ornamentale. Tabloul satului e completat cu fotografii document, realizate în perioada interbelică de marele iubitor al
Muzeul de Etnografie din Piatra-Neamț () [Corola-website/Science/331360_a_332689]
-
este clepsidra (ceasul cu apă) realizată de Charles Rayner în anul 1654 la Londra. Muzeul atrage numeroși vizitatori atât prin varietatea tipologică, complexitatea mecanismelor dar mai ales prin spectaculozitatea și diversitatea stilurilor artistice ale pieselor. În ambianța spațiului muzeal sunt expuse splendide pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. În același context
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
pendule de mobilier sau de podea, cu cabinete de mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. În același context sunt expuse și ceasuri de șeminee cu postamentele surmontate de personaje mitologice sau scene idilice, pendulele portic, unele dintre acestea prevăzute cu mecanisme muzicale. Menționăm o astfel de piesă realizată în Austria la începutul secolului al XIX-lea, cu mecanism muzical în
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
unor comunități restrânse, specialiștii care au lucrat la deschiderea muzeului au folosit din abundență piese de mobilier (lăzi de zestre) și textile de casă, încercând în acest fel să reproducă cât mai fidel interiorul unei locuințe tradiționale. Lăzile de zestre expuse în sălile muzeului sunt ornamentate. Atenția de care s-a bucurat se datorează în primul rând faptului că, lada destinată fetei de măritat este principala mobilă, ce o va însoți în noul ei cămin. Pentru Valea Teleajenului e caracteristică compoziția
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
Monumentelor Istorice, Prim Ministru, Președinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Culturala a Tuturor Romanilor; sala a doua, ne întâmpină cu costumul de academician pe care Nicolae Iorga l-a purtat la ședințele solemne ale Academiei Romane; într-una din vitrine sunt expuse fotografii și documente ce imortalizează secvențe ale vizitei din 1930 in S.U.A. Nicolae Iorga este surprins de obiectivul aparatului de fotografiat în mijlocul românilor din S.U.A. Pășind cu emoție, vizitatorul va descoperi în fiece loc, puțin câte puțin, din ființa profesorului
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
permanente sunt dispuse cronologic, dezvăluind vizitatorilor anii de viețuire neîntreruptă pe aceste locuri, care se întind de-a lungul văii Oltului, la poalele Carpaților. Expoziția permanentă se deschide cu mărturii arheologice din epoca paleolitică, neolitică și din cea a bronzului expuse într-o realizare grafică modernă. Din perioada cuceririi romane în expoziție atrag atenția siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnița, castrul roman Arutela - Căciulata și tezaurul de monede imperiale din argint care a fost descoperit la Pădurețu (Băbeni). Perioada de afirmare
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
din unele exponate reprezentând în original și în facsimil documente din secolul al XVIII-lea. În expoziție se găsesc, de asemenea, obiecte de artă din secolele XVI - XVII, realizate la Brașov sau provenind din comerțul de tranzit care au fost expuse în două interioare: unul țărănesc și unul boieresc. Contribuția vâlcenilor la revoluția de la 1821 și 1848, la făurirea statului modern și la războiul de independență din 1877 este pusă în valoare cu ajutorul exponatelor concrete: documente, cromolitografii și arme. Prin expunerea
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]