30,085 matches
-
adăugați nicio altă insulină în cartuș . Probleme cu stiloul injector ( pen- ul ) ? Citiți instrucțiunile de utilizare a stiloului injector ( pen- ului ) furnizate de către producător . Dacă stiloul injector ( pen- ul ) pentru insulină este defect sau nu funcționează corect ( datorită unor defecțiuni mecanice ) trebuie aruncat și trebuie utilizat un nou stilou injector ( pen ) pentru insulină . Dacă stiloul injector ( pen- ul ) pentru insulină nu funcționează bine , puteți extrage insulina din cartuș într- o seringă . De aceea , trebuie să aveți la îndemână seringi și ace
Ro_480 () [Corola-website/Science/291239_a_292568]
-
Nu adăugați nicio altă insulină în cartuș . - Nu amestecați insulina cu niciun alt medicament . Probleme cu OptiClik ? Citiți instrucțiunile de utilizare a stiloului injector ( pen- ului ) furnizate de către producător . Dacă OptiClik este defect sau nu funcționează corect ( datorită unor defecțiuni mecanice ) trebuie aruncat și trebuie utilizat un nou OptiClik . Dacă OptiClik nu funcționează bine , puteți extrage insulina din cartuș într- o seringă . De aceea , trebuie să aveți la îndemână seringi și ace pentru injecție . Cu toate acestea , folosiți numai seringi pentru
Ro_480 () [Corola-website/Science/291239_a_292568]
-
unei persoane și de voința de a crea o imagine istorică a cuiva, portretul are deseori o funcție imediată de reprezentare. Exprimă dorința de ubicuitate, în uzul politic și cel religios. În realitate, portretul nu este nicicând o simplă reproducere mecanică a trăsăturilor cuiva (asemenea unei măști de ceară modelată pe față sau după o oarecare imprimare fotografică), pentru a fi un portret însă, intră în joc sensibilitatea artistului, care interpretează trăsăturile modelului fie după gusturile sale, fie conform curentului artistic
Portret () [Corola-website/Science/317006_a_318335]
-
În Sistemul Internațional unitatea sa este newtonul pe metru, dar în cgs unitatea sa este dina pe cm. O dină/cm corespunde la 0,001 N/m. O definiție echivalentă pentru coeficientul de tensiune superficială, utilă în termodinamică, este lucrul mecanic efectuat pe unitatea de suprafață. Astfel, pentru a crește aria suprafeței libere a unei mase de lichid cu o cantitate, "ΔA", este necesară o cantitate de lucru mecanic "formula 3ΔA". Acest lucru mecanic se transformă în energie potențială. Cum sistemele mecanice
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
definiție echivalentă pentru coeficientul de tensiune superficială, utilă în termodinamică, este lucrul mecanic efectuat pe unitatea de suprafață. Astfel, pentru a crește aria suprafeței libere a unei mase de lichid cu o cantitate, "ΔA", este necesară o cantitate de lucru mecanic "formula 3ΔA". Acest lucru mecanic se transformă în energie potențială. Cum sistemele mecanice izolate încearcă să găsească o stare de energie potențială minimă, potrivit principiului minimei acțiuni, o picătură liberă de lichid preia în mod natural o formă sferică, formă de
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
mecanic efectuat pe unitatea de suprafață. Astfel, pentru a crește aria suprafeței libere a unei mase de lichid cu o cantitate, "ΔA", este necesară o cantitate de lucru mecanic "formula 3ΔA". Acest lucru mecanic se transformă în energie potențială. Cum sistemele mecanice izolate încearcă să găsească o stare de energie potențială minimă, potrivit principiului minimei acțiuni, o picătură liberă de lichid preia în mod natural o formă sferică, formă de suprafață minimă pentru un volum dat. Pentru deducerea relației corecte dintre energia
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
distanță ΔS sub acțiunea unei forțe externe "F". Procesul de întindere a membranei este unul cvasistatic, de aceea, această forță este permanent în echilibru cu rezultanta forțelor de tensiune superficială care se opun deplasării spre dreapta. În aceste condiții, lucrul mecanic efectuat de către forța F împotriva forțelor de tensiune superficială este formula 5. Conform relației de definiție a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
superficială care se opun deplasării spre dreapta. În aceste condiții, lucrul mecanic efectuat de către forța F împotriva forțelor de tensiune superficială este formula 5. Conform relației de definiție a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
forțelor de tensiune superficială este formula 5. Conform relației de definiție a forței de tensiune superficială formula 1; din aceste două relații rezultă expresia lucrului mecanic corespunzător creșterii ariei membranei: Produsul formula 8 este egală cu variația "ΔA" a ariei membranei astfel încât: Lucrul mecanic efectuat asupra membranei contribuie la creșterea energiei potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
potențiale a membranei, adică formula 10, de unde Relație din care se scrie o a doua definiție pentru coeficientul de tensiune superficială: Energia potențială E este fracțiunea din energia internă a membranei care pe parcursul unei transformări izoterme poate fi transformat în lucru mecanic. În termodinamică această parte a energiei se numește energie liberă (generalizat: potențialul Gibbs). Ultima relație dă definiția fizică a coeficientului formula 12, și anume: coeficientul de tensiune superficială este numeric egal cu variația energiei libere a membranei superficiale raportat la variația
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
se atenuează sau se amplifică, și cât de rapid crește ea depinde de numărul său de undă (o măsură a numărului de maxime și minime pe centimetru) și de raza jetului cilindric inițial. După cum s-a arătat mai sus, lucrul mecanic elementar necesar creșterii unei suprafețe cu un element de arie formula 59 este formula 60. Deci la temperatură și presiune constantă, coeficientul de tensiune superficială este egală cu energia liberă Gibbs pe aria suprafeței: unde formula 62 este energia liberă Gibbs și formula 63
Tensiune superficială () [Corola-website/Science/317039_a_318368]
-
genitală normală și sunt considerate nonpatogenice. Între 60% și 80% din populația sexual activă prezintă la nivelul mucoaselor genitale aceste bacterii. Totuși, "în anumite condiții" de scădere a imunității, supraîncărcare emoțională, malnutriție, medicamente imunosupresoare, anticoncepționale, hiperestrogenie, comportament sexual exacerbat, manevre mecanice, aceste mycoplasme devin patogene provocând infecții urinare, uretrita nespecifica (non-gonococică și non-chlamydiană), boala inflamatorie pelvină. Condițiile și mediul care acestea provoacă patogenitatea sunt încă în studiu, precum și rolul acestora în infertilitate, naștere prematură, pneumonie neo-natala. Există studii care dovedesc că
Ureaplasma urealyticum () [Corola-website/Science/317129_a_318458]
-
precădere în minele de sare, pe plantațiile agricole de mare întindere, ca servitori casnici, pentru înzestrarea armatei. Sunt remarcabile automatele construite de frații Banū Mūsă, numeroasele mașini hidraulice descrise de Al-Jazari într-o lucrarea a sa, "Cartea cunoștințelor despre dispozitive mecanice În domeniul militar, arabii au dezvoltat tehnica descoperită de chinezi privind realizarea prafului de pușcă devenind inovatori în domeniul armelor de foc. Este remarcabil tratatul despre armuri al lui Al-Tarsusi, în care sunt descrise numeroase tipuri de mașini de război
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
confecționării lentilelor. Alte invenții și inovații atribuite inginerilor și savanților islamici: camera obscură, cafeaua, săpunul, pasta de dinți, șamponul, distilarea, lichefierea, cristalizarea, purificarea, oxidarea, evaporarea, filtrarea, distilarea alcoolului, acidul uric, acidul azotic, alambicul, arborele cotit, robinetul, pompa cu pistoane, ceasul mecanic (acționat cu apă sau cu greutăți), lacătul cu cifru, bisturiul, forcepsul, ața chirurgicală (catgut), moara de vânt, inocularea, vaccinarea împotriva variolei, stiloul, metode de decodificare a mesajelor cifrate, pictura pe sticlă, sticla de cuarț, covorul persan, astrolabul sferic. Toate acestea
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
este abordată și de Al-Biruni, un alt precursor al lui Newton, dar în ceea ce privește legile mișcării, legi descoperite și studiate și de Alhazen și Avicenna. Alți mari fizicieni islamici: Al Baghdadi (a dedus înaintea lui Newton Principiul al II-lea al mecanicii), Ibn Bajjah (principiul acțiunii și reacțiunii). Frații Banū Mūsă (Ja'far Muhammad ibn Mūsă ibn Shăkir), Alhazen și Al-Khazini sunt precursori ai lui Newton în domeniul legii gravitației. Arabii traduc celebrul tratat „De Materia Medica” al lui Dioscoride și aduc
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
majore în toate domeniile științei și tehnicii. În activitățile cotidiene, dintre toate legile de conservare, această lege are cea mai însemnată implicare practică. Motivul primordial al acestei implicații constă în aceea că societatea este direct dependentă de efectuarea de lucru mecanic, definit într-o primă aproximație ca produsul dintre forță și deplasre, ceea ce se relizează prin consum de energie. Toate activitățile, începând cu viața de zi cu zi a oamenilor până la cele mai complexe procese industriale sau ale schimbului informațional, de
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
inițială și finală: ΔU = U - U. Variația energiei interne a unui sistem termodinamic, ΔU, la trecerea acestuia dintr-o stare inițială dată într-o stare finală, este egală cu suma dintre schimbul de căldură cu mediul exterior, Q, și lucrul mecanic al forțelor exterioare care acționează asupra sistemului: ΔU = Q + L. Conservarea energiei în mecanică este exprimată de regulă pentru sisteme pur mecanice, adică pentru sisteme supuse unor procese ce nu implică fenomene termice sau radiative, în particular, pentru punctul material
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
într-o stare finală, este egală cu suma dintre schimbul de căldură cu mediul exterior, Q, și lucrul mecanic al forțelor exterioare care acționează asupra sistemului: ΔU = Q + L. Conservarea energiei în mecanică este exprimată de regulă pentru sisteme pur mecanice, adică pentru sisteme supuse unor procese ce nu implică fenomene termice sau radiative, în particular, pentru punctul material sau sistemul de puncte materiale supuse legăturilor scleronome . Modelul dinamic pentru descrierea unor clase largi de procese mecanice care nu prezintă aspecte
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
regulă pentru sisteme pur mecanice, adică pentru sisteme supuse unor procese ce nu implică fenomene termice sau radiative, în particular, pentru punctul material sau sistemul de puncte materiale supuse legăturilor scleronome . Modelul dinamic pentru descrierea unor clase largi de procese mecanice care nu prezintă aspecte disipative este cel al unor sisteme supuse unui câmp de forțe conservative. În cazul mecanicii clasice, legea conservării energiei mecanice se enunță sub forma: O forță conservativă, prin definiție, este dependentă doar de distanța dintre corpul
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
particular, pentru punctul material sau sistemul de puncte materiale supuse legăturilor scleronome . Modelul dinamic pentru descrierea unor clase largi de procese mecanice care nu prezintă aspecte disipative este cel al unor sisteme supuse unui câmp de forțe conservative. În cazul mecanicii clasice, legea conservării energiei mecanice se enunță sub forma: O forță conservativă, prin definiție, este dependentă doar de distanța dintre corpul studiat și un alt corp din vecinătatea lui. Lucrul mecanic al unei forțe conservative este independent de forma traiectoriei
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
sistemul de puncte materiale supuse legăturilor scleronome . Modelul dinamic pentru descrierea unor clase largi de procese mecanice care nu prezintă aspecte disipative este cel al unor sisteme supuse unui câmp de forțe conservative. În cazul mecanicii clasice, legea conservării energiei mecanice se enunță sub forma: O forță conservativă, prin definiție, este dependentă doar de distanța dintre corpul studiat și un alt corp din vecinătatea lui. Lucrul mecanic al unei forțe conservative este independent de forma traiectoriei, el fiind funcție doar de
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
sisteme supuse unui câmp de forțe conservative. În cazul mecanicii clasice, legea conservării energiei mecanice se enunță sub forma: O forță conservativă, prin definiție, este dependentă doar de distanța dintre corpul studiat și un alt corp din vecinătatea lui. Lucrul mecanic al unei forțe conservative este independent de forma traiectoriei, el fiind funcție doar de poziția punctelor între care are loc deplasarea. Legea conservării energiei mecanice nu se respectă decât în cazul sistemelor conservative. Când caracteristicile mișcării sunt determinate de alte
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
dependentă doar de distanța dintre corpul studiat și un alt corp din vecinătatea lui. Lucrul mecanic al unei forțe conservative este independent de forma traiectoriei, el fiind funcție doar de poziția punctelor între care are loc deplasarea. Legea conservării energiei mecanice nu se respectă decât în cazul sistemelor conservative. Când caracteristicile mișcării sunt determinate de alte tipuri de forțe, se vorbește despre legea conservării energiei în sens general, incluzându-se și efectele disipative, radiative etc. Forțele conservative (câmpul vectorial al forțelor
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
de aplicație al forței (poziția în care se calculează forța), față de originea sistemului de referință (ales convențional în punctul de potențial nul). În mecanica teoretică se demonstrează că relația dintre forța conservativă și potențialul său este dată de formula: Lucrul mecanic este definit prin integrala temporală a produsului scalar dintre vectorul forță formula 3 și vectorul viteză formula 4, integrarea se face între limitele t și t, adică momentele de timp corespunzătoare pozițiilor inițială și finală. Integrandul reprezintă valoarea negativă a derivatei temporale
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și cel al tobei, Cântecul pentru fruntași în muncă, Paleta Bucureștiului, Paleta dragostei, Spre o viață mai bună etc. Un alt spectacol de revistă montat de Teatrul „Constantin Tănase” a
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]