30,140 matches
-
face nimica, poate mai găsim alta... Tipătescu: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Alegător... Tipătescu: Nu... bețiv... vițios... păcătos. Zoe: Fănică!... Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești turmentat, ești băut... (Cațavencu râde.) Cetățeanul: Aș! Tipătescu: (cu dezgust) Uite, nenorocitule! Miroși cale d-o poștă... (îl împinge.) Cetățeanul: (șovăind) Ăsta este mirosul meu naturel... Tipătescu: Miroși a rom... Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz? Tipătescu: Ei! Pentru toate astea trebuie să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la buzunar!... Urlă târgul, domnule... Brânzovenescu: (trăgându-l de mânecă) Tache! Tache! Farfuridi: (smucindu-se) Ia lasă-mă-n pace, să mă răfuiesc odată cu domnul... Ce adică, noi nu știm, nu vedem, orbi suntem? D-ta ești candidatul prefectului... Cațavencu: (râzând) Eu sunt candidatul grupului tânăr, inteligent și independent... Onorabilul, venerabilul nostru prezident (îl caută cu ochii) unde e venerabilul prezident? Nu-l văz... -va proclama, pe cât știm, astă-seară pe candidatul comitetului dv. comitetul dv. ...Or, dacă voi avea onoarea ca să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
d-le prezident puicusorule... Tipătescu: Firește... Zoe: Mai e vorbă... Dandanache: Adineaori am sosit, era să trag la otel... dar birzarul... el stia de țe viu, mi-a arătat pe d. prefect. (arată pe Trahanache.) Zoe: (încet cătră Tipătescu, care râde) Și încă mai râzi, Fănică. Trahanache: Da, mă duceam pe la alegere să văz cum mergem... Nu-i vorba de mers, mergem strună... dar știi, de obicei, ca un cap ce sunt al partidului, trebuie să fiu acolo... danache: (strângându-i
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tipătescu: Firește... Zoe: Mai e vorbă... Dandanache: Adineaori am sosit, era să trag la otel... dar birzarul... el stia de țe viu, mi-a arătat pe d. prefect. (arată pe Trahanache.) Zoe: (încet cătră Tipătescu, care râde) Și încă mai râzi, Fănică. Trahanache: Da, mă duceam pe la alegere să văz cum mergem... Nu-i vorba de mers, mergem strună... dar știi, de obicei, ca un cap ce sunt al partidului, trebuie să fiu acolo... danache: (strângându-i mâna) Bine că te-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cărți... si când pleacă îsi uită pardesiul la mine... A doua zi, voi să-l îmbrac... gândeam că-i al meu... văz că nu-i al meu; îl caut prin buzunare si dau... peste țe te gândesti? Tipătescu: Peste? Dandanache: (râzând) Peste o scrisorică. Amândoi: O scrisorică. Dandanache: De amor... Amândoi: (mișcați) O scrisorică de amor? Dandanache: O scrisorică de amor cătră becherul meu, de la nevasta unui prietin, nu spui ține... persoană însemnată. Zoe: Ei și? Tipătescu: Ei? Dandanache: Ei, țe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
încet și țintă spre Cațavencu. La fiece pas al Zoii, Cațavencu se-ndoaie de încheieturi; când ea s-a apropiat bine, se oprește țapăn înaintea lui; el cade în genunchi.) SCENA IX Zoe, Cațavencu Cațavencu: Iartă-mă, iartă-mă... Zoe: (râzând) Scoală-te, ești bărbat, nu ți-e rușine! (cu ton aspru.) Scoală-te! Cațavencu: (sculându-se rușinat) Iartă-mă... Zoe: (cu dignitate) Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femei bună... am să ți-o dovedesc
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mă duc, și să vedeți dacă nu v-o plăcea... Sărut mânile... sărut mânile!... (iese repede zăpăcit prin fund.) SCENA X Zoe: (singură) E adevărat, ori visez? (șade pe un scaun, scoate scrisoarea, o citește, o sărută.) Fănică! (se scoală râzând, o mai citește, o mai sărută de mai multe ori și iar șade.) Fănică! (plâns nervos... după o pauză, se scoală zâmbind, se șterge la ochi și răsuflă tare.) A!... mi-a trecut... Fănică! (suie repede scările la dreapta și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
bună! (ciocnește cu ea: ea i strânge mâna din toată inima. Urale, ciocniri.) Cațavencu: (lui Tipătescu încet) Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv) Pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... Mai mult, sau mai puțin onești! (Tipătescu râde.) În sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru! (Urale, ciocniri.) Trahanache: (luând un pahar și trecând în mijloc foarte vesel) Ei, aveți puțintică răbdare!... Nu cunosc prefect eu! Eu n-am prefect! Eu am prietin! În sănătatea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Prin natura sa emoțional-afectivă de manifestare a bucuriei, râsul este forma de expresie care se opune plânsului. Pentru E. Goncourt, „râsul este sunetul spiritului”. El nu poate fi Înțeles decât plasat Într-un context social. Nimeni, nici un om normal nu râde de unul singur. Dacă este În societate și Începe să râdă de ce-și aduce aminte este considerat absolut discordant În raport cu atmosfera și circumstanțele În care se află. Râsul este Întotdeauna legat de un context exterior, prezent, față de care persoana
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de expresie care se opune plânsului. Pentru E. Goncourt, „râsul este sunetul spiritului”. El nu poate fi Înțeles decât plasat Într-un context social. Nimeni, nici un om normal nu râde de unul singur. Dacă este În societate și Începe să râdă de ce-și aduce aminte este considerat absolut discordant În raport cu atmosfera și circumstanțele În care se află. Râsul este Întotdeauna legat de un context exterior, prezent, față de care persoana Își exprimă În mod spontan starea de bucurie, de plăcere, de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se apucă și ele de băut bere. Cunosc foarte multe cazuri care, deși nu le plăcea, au băut, «las, că văd eu cum trec peste». Și după aia le auzeam cum spuneau că nu le place deloc, dar decât să râdă lumea de ele, să zică «ia uite-o și p-aia cum stă cumințică, îngeraș», nu știu ce, au ajuns să bea”. (adolescenta de gimnaziu, Mangalia). SHAPE \* MERGEFORMAT Surprinde, de asemenea, ponderea mai ridicată cu 10% a consumatorilor de alcool din mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
silnic mutism, i-am văzut apoi seara adormind rupți de oboseală, pentru a reîncepe în zorii zilei următoare corvoada plicticoasă din ajun. Țăranii culeg astăzi viile noastre cu același entuziasm cu care se taie sarea în ocne.[...] Belșugul nu mai rîde decît în casele puținilor bogați, și rîsul acesta sună falș, în mijlocul unui cadru sumbru de sărăcie generală”2). Bacovia a presimțit sfîrșitul fazei idilice din societatea romînească, efectul „pîclei” asupra sufletelor. „Furtună” în notele la Opere (1978), principala informație despre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de materialismul secolului, Vlahuță așază atomul la originea a tot ce există: „...Piatră, floare, astru, om/ Toateau izvorît, în noaptea vremilor, dintr-un atom” 7). înfiorat, cuprins de remușcare pentru atitudinile sale atee, Macedonski plasează în atom „sfintele mistere”: „Am rîs de sfintele mistere/ Ce sînt în fiecare atom.../ Iertare! Sînt ca orice om”8). Pasionată de fizică și de chimie, generația care urmează lui Eminescu și Macedonski mînuiește diferit cuvîntul „atom”: ca pe un element de vocabular tehnic sau ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scîrbit de lupte și de jale”, descoperă în ei un impuls pentru o atitudine în răspăr: „O , corbi siniștri, vă iubesc!” Pentru că - zice el mai departe - „în fracurile voastre negre/ De ciocli, aveți ceva de gală,/ Și-n croncănitul vostru rîde/ O ironie triumfală!”12). în epocă, însă, atunci cînd cineva se referă la corbi, dominant e sentimentul de teamă. Venirea lor dă emoția producerii unui eveniment implacabil. Asupra unor autori, între care Pincio și Tradem, corbii au un efect paralizant
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
perne de mătase, mobile într-un stil ciudat, dar toate artistice, - și-n fund o cameră într-un complet întuneric. - Uite! Mă împinse înăuntru, și aprinse o lampă. Văzui un catafalc, c-un pat în formă de coșciug. - Ietacul meu - rîse Haralamb. Recunoscui plăcerea macabră a poetului care scrisese poemul «Rămășagul», unde niște studenți se așezară pe mesele unei camere mortuare printre cadavre, ca să înspăimînte pe un coleg deal lor care se lăudase că va petrece noaptea acolo... Pe atunci toți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poem datat 1915, în care ironia e, cu premeditare, mai pregnantă decît compasiunea: „Spînzuratul vînăt din grădină/Plin de rouă și de frunze moi (în revistă: noi - n. m.)/ Senvîrtește-n axu-i de lumină/Fără frică de ninsori și ploi/ Și rîzînd cu ochii amîndoi.// Spînzuratul pînă-n dimineață/Pe același gînd s-a legănat,/Agățat de stele cu o ață/Ușurat de dragoste și viață/ Și simțindu-se neatîrnat.// Astfel făcu haz spre ziuă/ Ascultînd prin arborii vecini/ Păsările ce bat apa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gol.../ Și-i frig, și burează.// Amanții, mai bolnavi, mai triști,/ Pe drumuri fac gesturi ciudate -/ Iar frunze, de veșnicul somn,/ Cad grele, udate.// Eu stau, și mă duc, și mă-ntorc,/ Și-amanții profund mă-ntristează -/ îmi vine să rîd fără sens,/ Și-i frig, și burează”2). Aparent, enigma „amanților” e incomprehensibilă. Ce altceva i-a provocat să iasă din case pe-o așa vreme, dacă nu decorul dezolant, evocator de analogii cu moartea? Poetul nu e doar observatorul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dicitur. «-Femeia mea», se înțelege; fac o închinăciune, îi strîng mîna și exprim bucuria mea de a-i face cunoștință. Scena se întîmplă într-un restaurant, în primele zile ale sosirii mele în Paris. Observ însă că femeia romînului meu rîde prea mult și nu vorbește decît franțuzește. Va fi vreo franțușcă veselă. Atît mai bine pentru bărbatul său, student serios. La un punct, între discuțiile noastre, «femeia mea» îi dă o palmă bărbatului său -, se înțelege, de iubire -, de răsună
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
gradul de superstiție și obsesie! Sau, alteori, - nu numai comic, ci și absurd -, interpretată ca ofensă: un chestor băcăuan a pedepsit un sergent de stradă pentru că (versiunea sergentului) și-a șters nasul cu batista în fața sa. (Versiunea chestorului: pentru că a rîs.) Incidentul a fost comentat astfel în ziar: „Dacă agentul și-a șters nasul cu batista, nu numai că nu trebuia pedepsit, dar trebuia încurajat. Este unul din puținii oameni civilizați ai poliției, care ține la hygienă și la buna creștere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fost comentat astfel în ziar: „Dacă agentul și-a șters nasul cu batista, nu numai că nu trebuia pedepsit, dar trebuia încurajat. Este unul din puținii oameni civilizați ai poliției, care ține la hygienă și la buna creștere. Dacă a rîs, tot nu trebuia pedepsit, căci vina o poartă d. Chestor, care nu [se] poate impune unor oameni în puterea vîrstei”.15) în regulamentul de care am amintit ceva mai sus, termenul de igienă e echivalat și alternează cu expresia „perfectă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lucrurile pe care le știa despre poet. întrucît i-am lăudat casa și faptul de a fi pus pe frontispiciul ei strofa a doua din „Inscripție pe o ușe” de Tudor Arghezi, care începe cu versul „Cînd vii pășește slobod, rîzi și cîntă”, cît și grădina plină de flori, mi-a precizat că „supraviețuiește” în acel „colț de paradis” din octombrie 1928, carevasăzică de aproape cinci decenii, timp în care prin Scorțeni au trecut și au poposit numeroase „figuri reprezentative”: Nicolae
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că i-a mai solicitat poetului un scurt interviu, întrebîndu-l: „-Care a fost și este cel mai apropiat prieten al d-voastră, maestre? -Agatha. -Ce ați realizat mai de seamă în viață? -Poezia și căsătoria, a răspuns poetul. S-a rîs, s-a glumit și s-a servit un vin bun. Despre vin, Bacovia a spus, folosindu-se de o maximă, că «Vinul bun întărește inima omului», iar eu, folosindu-mă tot de o maximă, i-am spus «Nu băutorii de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
toată mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învîrtindu-și roatele cu cauciuc în neștire, îmi vin fel de fel de idei ...primejdioase...” 9) Bacovia a sesizat, de asemenea, formele unui astfel de belșug artificial, generator de discuții: „București... îți vine să rîzi... cu toate că îți vine să rîzi... [...] Pare că se află cam multe căruțe cu motor, ceea ce ne arată să sunt oameni bogați... Socialism... cluburi... pace... liniște...”10) Pentru a nu ne deruta, aceste rînduri din „Dintr-un text comun” trebuie citite
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asta elegantă, învîrtindu-și roatele cu cauciuc în neștire, îmi vin fel de fel de idei ...primejdioase...” 9) Bacovia a sesizat, de asemenea, formele unui astfel de belșug artificial, generator de discuții: „București... îți vine să rîzi... cu toate că îți vine să rîzi... [...] Pare că se află cam multe căruțe cu motor, ceea ce ne arată să sunt oameni bogați... Socialism... cluburi... pace... liniște...”10) Pentru a nu ne deruta, aceste rînduri din „Dintr-un text comun” trebuie citite împreună cu poemul „De iarnă” (în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
EPL, 1961, p. 144), însă geamătul bacovian, expresie a unei suferințe atroce, e mai profund decît cel din poemul autorului clasic. Acesta evocă încleștarea dintre vînt (barbar din nord) și „regele codru”: „Și codrul se-ndoaie;/ Și-l biruie vîntul,/ Rîzînd îl zugrumă/ Și-i rupe vestmîntul,/ Și părul i-l smulge/ Și-n văi îl aruncă”. (ib., p. 145) 9.Vieți paralele, Traducere de N.I. Barbu, Ed. Științifică, 1960, p. 82. 10. Ibidem, p. 83 ,,Am greșit colosal că m-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]