32,577 matches
-
ți-o dau, din vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... unadouă-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea? Cetățeanul: Nu striga (sughite) că amețesc!... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vorbă-n vorbă, tura-vura, ne-am abătut pe la o țuică... unadouă-trei... pe urmă dă-i cu bere, dă-i cu vin, dă-i cu vin, dă-i cu bere... A făcut cinste d. Nae... l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea? Cetățeanul: Nu striga (sughite) că amețesc!... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da. Zoe: și Tipătescu: S-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ei! Nu face nimica, poate mai găsim alta... Tipătescu: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Alegător... Tipătescu: Nu... bețiv... vițios... păcătos. Zoe: Fănică!... Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești turmentat, ești băut... (Cațavencu râde.) Cetățeanul: Aș! Tipătescu: (cu dezgust) Uite, nenorocitule! Miroși cale d-o poștă... (îl împinge.) Cetățeanul: (șovăind) Ăsta este mirosul meu naturel... Tipătescu: Miroși a rom... Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz? Tipătescu: Ei! Pentru toate astea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
mă-ntrerupeți, dați-mi voie... Trahanache: (cătră partea unde e Popescu) Stimabile, nuntrerupeți... Farfuridi: După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt. (bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar începe o poveste.) La anul unamie-opt-sute două zeci-și-unu... fix... (Rumoare și protestări în grupul lui Cațavencu: A! A! A!) Popescu: Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit. (rumoare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
soarbe și se resignează) Ajungem dar la chestiunea reviziunii Constituțiunii și Legii Electorale... Toți: (cu satisfacție) A! Așa da! Trahanache: (asemenea) A! (clopoțel.) Ei! Acu aveți puțintică răbdare... (cătră Farfuridi.) Scurt, stimabile, scurt, dacă mă iubești: dorința adunării. Farfuridi: (asudă, bea și se șterge mereu cu basmaua) Mă rog, dați-mi voie! Știți care este opinia mea în privința revizuirii? Toată sala: Nu!... Să vedem!... Spune! Cațavencu: (batjocoritor) Să vedem opinia lui d. Farfuridi. (Trahanache clopoțește.) Farfuridi: (asudă mereu și se emoționează
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-mi voie (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu. Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo și aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete și sâsâituri în grupului lui Cațavencu. Clopoțelul lui Trahanache de abia se mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tace. Se împart pahare de șampanie fruntașilor. -Tipătescu, Zoe, Trahanache, Dandanache sunt în stânga.) Farfuridi: (luând un pahar de șampanie) În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc și beau.) Dandanache: (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână) În sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism si mi-au acordat... (nu nemerește) asta... cum să zic de!... Zi-i pe nume de!... A! Sufradzele lor; eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și cu cătușe. La izolare primeai două zile la rând, de două ori pe zi, câte o cană de apă caldă cu sare... și a treia zi primeai rația de deținut. Deci, din șapte zile, aveai patru zile când nu beai decât apă. Asta era hrana... Cum erau celulele la Gherla? Erau două tipuri de celule. Gherla avea două celulare: Zarca, era vorba de cetatea veche, care era mai grea decât partea unde eram eu..., și celularul nou. Acesta avea În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și poate că nici o sărbătoare nu avea atâta fast cât avea ziua de Sfântul Nicolae. Tata Își serba cu sfințenie ziua. Cât eram la țară, veneau din Împrejurimi, protipendada localităților, pentru că la tata se tăiau purcei, se tăiau miei, se bea țuică de Pitești... După ce am pierdut tot de acolo și am ajuns În Constanța, săraci ca toți ceilalți, ziua de Sfântul Nicolae nu mai era chiar la fel... Veneau mai puțini, sigur că da, se Împuținaseră, dar ziua totuși se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu m-a executat. Tot timpul am mers pe: „Nu, nu știu.” Acolo În Securitate era un deținut politic, Vătășelu, care avea 15 ani de Închisoare și i-am spus: „De ce ești slab?”. „Păi, de o lună de zile nu beau decât apă. Criminalii ăștia nu știu ce au cu noi”... I-am spus: „Mănâncă ce-ți dă, că o să mori, că mațele au 36 de metri, o’ să se lipească și le dăm satisfacție la criminali”. Și În ’59 am auzit că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ați gândit să faceți o organizație? În 1957, Între noi, puștii, am Înființat un cenaclu literar. Și ne Întruneam când la mine, când Într-o cofetărie unde aveam noi un prieten, cofetar, și acolo stăteam de vorbă, la o șuetă, beam cafele și discutam literatură... Și de aicea s-a pornit ideea să facem o organizație anticomunistă... Și Încet, Încet ne-am strâns. Și În afară de cenaclu s-a făcut organizația, care nu mai avea nimic literar În treaba asta... Pot să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se Îndurau ei, caldă... La prânz n-aveai nimic și seara tot așa, Îți mai dădea câte un castron cu cafea și iară o bucată de turtoi. Și asta era totul. Apă aveai, că Îți dădea Într-un vas să bei acolo. Și tot timpul trebuia să te plimbi, că n-aveai ce să faci, că de stat nu puteai să stai mult pe tineta aia, că avea o margine subțire, și dacă stăteai prea mult Îți amorțeau picioarele. Și șapte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nemaipomenit. Aicea erau oameni care aveau regim și În primul rând le dădea lapte mai mult, dar nu mai puteau să mănânce. Și erau conștienți că sunt contagioși și spuneau: „Puștiule, asta este sticla și castronul meu din care am băut, ăsta e castronul tău. Îl bei când vrei”. Și eu făceam tratamente și, ca un purcel, hop, Înghițeam vreo două, trei castroane de lapte și mă duceam la treabă. Ajutam la chirurgie, dădeam ustensile la mână, că le Învățasem Încet-Încet
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
regim și În primul rând le dădea lapte mai mult, dar nu mai puteau să mănânce. Și erau conștienți că sunt contagioși și spuneau: „Puștiule, asta este sticla și castronul meu din care am băut, ăsta e castronul tău. Îl bei când vrei”. Și eu făceam tratamente și, ca un purcel, hop, Înghițeam vreo două, trei castroane de lapte și mă duceam la treabă. Ajutam la chirurgie, dădeam ustensile la mână, că le Învățasem Încet-Încet, și seara stăteam la discuții cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la hepatici... Îți dai seama, că puteai să iei hepatită oricând? Dar nu s-a Întâmplat... La viața de acolo, pot să spun, erai oricând expus să te Îmbolnăvești... Erau situații când ți-era sete și n-aveai de unde să bei, că nu veniseră ăștia cu putinile de apă, și trebuia să bei apă din lac. Și erau mormoloci, broaște, șerpi, tot ce vrei... Dădeai apa așa la o parte și erai bucuros că ai găsit-o... Și uite, că nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu s-a Întâmplat... La viața de acolo, pot să spun, erai oricând expus să te Îmbolnăvești... Erau situații când ți-era sete și n-aveai de unde să bei, că nu veniseră ăștia cu putinile de apă, și trebuia să bei apă din lac. Și erau mormoloci, broaște, șerpi, tot ce vrei... Dădeai apa așa la o parte și erai bucuros că ai găsit-o... Și uite, că nu ne-am Îmbolnăvit... Au fost cazuri, dar la alte colonii, la Luciu-Giurgeni
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vorbă așa. Ne scotea la o fermă zootehnică din apropiere, unde mai mult stăteam lungiți la soare pe grămezi de lucernă, și angajații civili ne aduceau lapte. Și unii, săracii, după ce au fost Întotdeauna reținuți cu mâncarea În penitenciare, au băut castroane Întregi de lapte proaspăt de la vacă, autentic, și bineînțeles că i-a apucat o diaree... Eu le-am spus: „Mă, băieți, nu beți, mă! Jumătate de castron sau un sfert! Știe fiecare cum Își are stomacul și e păcat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne aduceau lapte. Și unii, săracii, după ce au fost Întotdeauna reținuți cu mâncarea În penitenciare, au băut castroane Întregi de lapte proaspăt de la vacă, autentic, și bineînțeles că i-a apucat o diaree... Eu le-am spus: „Mă, băieți, nu beți, mă! Jumătate de castron sau un sfert! Știe fiecare cum Își are stomacul și e păcat de Dumnezeu, că stăm cu pantalonii În vine”... Și mulți au căpătat o indigestie din asta... Dar a trecut, că nu era o boală
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nici un geam, numai gratiile, nu foc, nu nimic, și era un ger... Noi slabi, amărâți, nu haine, nu nimic... Dezbrăcați așa... Cum era mâncarea? La Aiud, când venea mâncarea, aveam niște castroane groase de șamot, din pământ, și dacă nu beai ciorba aia repede o sugea ca vata... La Sibiu ne dădea mălai, turtoi... și atât era de mare porția, cât două cutii de chibrite una peste alta. La mămăligă era un pic mai mare porția... Pâinea era pătrată, de-aia
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
deportat.” Făceau reproșuri... Și când o ajuns la o mătușă de-a mea, În fața curții, unul din ei a zis că i-e sete. I-a băgat În curte, a scos o găleată de apă și i-o obligat să beie apă peste cât are nevoie omul, numa’ așa... Și după ce au fost aduși la Sighet, despre Ferdi nu s-a mai auzit nimic, iar de Nagy Karoly știu că după un timp a fost găsit mort pe malul Izei, legat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bate..., da’ nu l-o bătut nici pe el, numa’ pe mine m-o bătut. Mai țineți minte cum Îl chema pe acel comandant? Nu. L-am căutat pe urmă, după ce-am venit acasă, și aș fi vrut să beau o cafea cu el, da’ nici Rusu n-o știut... Da’ țin minte c-avea un semn, o cicatrice... Era sergent-major sau plutioner, nu știu ce grad avea. L-am bănuit pe unu’, da’ cred că i-o fi fost frică... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era apă de băut sau de spălat haine, era o mizerie... Era mâncare slabă, iarnă, frig... Dacă nu era frig, era un noroi crunt, că se-ntâmpla de mai venea câte un vânt mai cald și mai topea zăpada... Și beam apă din copită de cal sau, cum mergeau camioanele pe șantier, din șanțurile făcute de roți... Și te duceai acolo, căutai un loc mai bun și căutai apă de băut. Da’ nu se-mbolnăveau oamenii... Și-acolo am făcut grevă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cam toți să facem treaba mare numa’ dimineața... Păi, acolo nu făceam În fiecare zi, făceam la două sau la trei săptămâni și când făceam... făceam ca și caprele... Vai de capul nostru! Că dacă n-ai avut după ce să bei apă? Păi, dacă nu bei apă, stomacu’ o asimilat... Și dă Dumnezeu de făc niște hemoroizi de toată bucuria... Că trebuia să forțezi, că de n-ai forțat... n-o ieșit. Vai, vai, vai, ce durere! Când am fost În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mare numa’ dimineața... Păi, acolo nu făceam În fiecare zi, făceam la două sau la trei săptămâni și când făceam... făceam ca și caprele... Vai de capul nostru! Că dacă n-ai avut după ce să bei apă? Păi, dacă nu bei apă, stomacu’ o asimilat... Și dă Dumnezeu de făc niște hemoroizi de toată bucuria... Că trebuia să forțezi, că de n-ai forțat... n-o ieșit. Vai, vai, vai, ce durere! Când am fost În camera aia mare, acolo nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de n-ai forțat... n-o ieșit. Vai, vai, vai, ce durere! Când am fost În camera aia mare, acolo nu era rău, că era w.c. turcesc și era și apă. Dar pe conductă venea apă sărată... Dar cine o băut apa aia? Și nici n-am avut după ce să bem apă... Și ne da o cană din asta smălțuită, de cinci kilograme, de apă bună... Vă băteau la Gherla? Acolo o fost o catastrofă... Dacă te-o prins cu ceva
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]