30,120 matches
-
copiilor. De aceea între familie și școală trebuie să existe o permanentă colaborare care se poate realiza prin vizite reciproce, ședințe și lectorate cu părinții. Un parteneriat familie-școală este relația cea mai profitabilă pentru toți cei ce participă la acest demers. Parteneriatul va fi eficient dacă fiecare parte va reține că același subiect este copilul nostru și școlarul nostru. Cadrele didactice află cum este fiecare copil, în ce mod ajunge mai repede la succes, ce îl interesează și-l pasionează, iar
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, Iași, 2001, p. 67-68. </ref>3, a fost aceea care s-a străduit să Împace lucrurile și să-i convingă pe români să renunțe temporar la ideea prințului străin În favoarea realizării Unirii Principatelor. Demersurile țării lui Napoleon al III-lea nu i-a Împiedicat pe români să adopte În Adunările ad-hoc cunoscutul program unionist, unde prințul străin și Unirea Într-un stat cu numele de România erau considerate condiții sine qua non. Așa după cum
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
a adăugat neputința de a pune În aplicare, pe cale parlamentar-legislativă, o serie de reforme (În domeniul rural și electoral mai cu seamă) care să contribuie la modernizarea structurilor statului român. Opoziția adunărilor cu o compoziție majoritar conservatoare făcea ca orice demers În această direcție să eșueze. Din aceste cauze, Al. I. Cuza, folosind prerogativele pe care Convenția din 7/19 august i le acorda, a acționat În vederea soluționării a două chestiuni, care În fond urmăreau același scop final. Pe plan intern
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
acordată ca o favoare făcută unui om, era evident caracterul ei provizoriu ce putea da naștere la serioase complicații după dispariția acestuia. Primul care a reacționat Împotriva restrângerii Unirii pe durata vieții sale a fost Însuși domnitorul, Într-unul dintre demersurile adresate Porții, Al. I. Cuza susținând că „se osândește guvernul meu și țara Întreagă la tristul rol de a trăi de azi pe mâine, fără a putea Întreprinde ceva definitiv și stătător și se răpește autoritatea ce izvorăște din credință
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
a) menținerea Unirii Principatelor realizată În virtutea autonomiei țării și având o durată perpetuă și un caracter irevocabil, nelegată de persoana fostului domnitor și b) aducerea pe tronul țării ca monarh constituțional a unui principe străin care să Întemeieze monarhia ereditară. Demersurile făcute și, mai ales, plebiscitul organizat Între 2/14-8/20 aprilie 1866, prin care, cu o majoritate covârșitoare, cetățenii Principatelor Unite s-au pronunțat pentru aducerea lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, n-au influențat decizia reprezentanților puterilor garante, Întruniți la Paris
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
lui Adam Mickiewicz și ale lui Henryk Sienkiewicz) și a celei române în Polonia (de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu), contribuția specialiștilor polonezi și români la promovarea reciprocă a valorilor ori ecourile literare ale relațiilor istorice ș.a., toate dau măsura demersului întreprins de P. Implicarea afectivă, sesizabilă aici, atenuează uscăciunea enunțului factologic, realizând conturarea opiniei, fie ea critică sau admirativă. Următoarea carte, Studii polono-române (1994), are o alcătuire mozaicată, care trădează aceeași îngemănare între vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
a fi în conformitate cu cerințele pregătirii studenților la medicină, pentru examenele de fiziologie și nu numai, pentru a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ cu tratatele de consacrate care le sunt destinate. In acest demers am pornit tocmai de la necesitatea unui astfel de material didactic, util pentru trecerea studenților de la prelegerile și lucrările practice pe care le oferim la un studiu mai aprofundat, la nivel de tratate, monografii, articole din reviste de specialitate. Textul nostru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
recunoaște divinități. Între paleolitic și neolitic, se pare că omul a personificat ființele supraumane și a creat, În acest fel, „zeii”. Acesta este al doilea „mare sistem” despre care trebuie discutat. Pentru a-l ilustra, este bine să reluăm amplele demersuri făcute În acest sens, Începând cu cele mai recente studii ale specialistei În arheologie, M. Gimbutas (1982; 1989), care, aproape singură, Începând din anii ’60, a construit și susținut teoria acestui sistem. Trebuie introdus un nou nume, civilizația „Europei arhaice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
special, până într-acolo încât atenția acordată nașterii poemului - „stare de grație” a spiritului creator - devine, alături de iubire, una dintre constantele întregii sale opere. Ca și romanticii, de cealaltă parte, L. este pătruns de conștiința unei misiuni sacre, ceea ce conferă demersului său o tentă profund etică: trecând conștient peste faptul că lirica modernă și-a asumat demult divorțul dintre artă și morală, reafirmă convingerea după care „o artă poate deveni mare numai atunci când ea este morală”. În spirit byronian, are loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
literară „Drum” care, în 1967, devine organul de presă al Asociației pentru Literatura și Cultura Românească în America. În 1953, la Madrid, P. dă publicității o interesantă antologie, Carte de cântece românești, în care accentuează rolul instructiv și formativ al demersului, acela de a pune „în mâna fraților din America și a tuturor refugiaților români de pe toate continentele” nu altceva decât o culegere „de imuri naționale, de cântece patriotice, de romanțe, de cântece populare, de doine, colinde și plugușoare”. Poetul, întărit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
cea narativă, ce se lăsa întrevăzută pe alocuri chiar în versuri. Este o proză de evocare prin excelență, în care filonul liric se descătușează deseori din chingile acțiunii propriu-zise, autorul preferând o relatare și o descripție statică a întâmplărilor narate. Demersul epic amintește de tipul de proză al începuturilor lui Eusebiu Camilar sau Mircea Streinul, cu aceeași stăruitoare preocupare pentru reînvierea tipologiilor specifice satului bucovinean, într-o succesiune de tablouri ce caută să ilustreze trecerea și petrecerea vieții în spațiul carpatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Mihai UNGUREANU Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferințe individuale și preferințe sociale Ediția a doua Mulțumiri Orice persoană care întreprinde un demers lung și complicat de cercetare devine îndatorată, în diferite moduri, unui număr semnificativ de oameni. Este și cazul meu, și al acestei lucrări. Când am început studierea Teoriei Alegerii Sociale, porneam cu o serie de handicapuri. Era vorba despre un
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bunăstare socială (FBS - o funcție care are în domeniul său numai informații despre preferințele minimal-raționale ale indivizilor, iar în codomeniu are, de asemenea, relații de preferință socială minimal-raționale<footnote Fiind o introducere, nu voi defini, încă, foarte clar, termenii. Acest demers va fi întreprins în prima parte a cărții. Să notăm totuși că prin minimal-raționalitate am în vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Chiclana, Luque (2004), Dimitrov (2004), Z. Xu (2005), Georgescu (2005a), (2005b), (2005c), (2006), (2007). Deși lucrările anterior citate nu epuizează câtuși de puțin cercetarea întreprinsă în cadrul paradigmei, ele sunt reprezentative pentru aceasta și, pe baza lor, se poate întreprinde un demers de delimitare și definire a acesteia. Este ceea ce voi face în secțiunea următoare. 1.5. Arii de cercetare și instrumente Definind paradigma în sens larg, în (1973), Fishburn considera că Teoria Alegerii Sociale privește relația dintre indivizi, preferințe, și alegerea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a sistemelor electorale. Pe baza asumpțiilor făcute, se poate genera explicația modului în care o anumită regulă de decizie socială funcționează sau predicția în privința modului în care acesta va funcționa. Din anterioarele se poate observa că, în dimensiunea lui științifică, demersul este unul a priorist. Cea de-a doua idee, extrasă din clasificările lui Fishburn, Sen și Seabright, asupra căreia voi insista, se referă la mulțimea de informație relevantă în cercetare. Aceasta este, pornind de la lucrarea lui Arrow din 1951, cea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de ordin întâi și ordin secund. Cu aceste informații și instrumente se emit fie judecăți despre consistența unor valori, reguli de decizie etc. (dimensiunea metateoretică), fie despre modul în care vor funcționa reguli de decizie, sisteme electorale etc. (dimensiunea științifică). Demersul din această lucrare face parte din prima categorie. 1.6. „Cine e cine” în Teoria Alegerii Sociale În această secțiune urmăresc să lămuresc trei probleme: în primul rând „cine lucrează în cadrul Teoriei Alegerii Sociale?”, în al doilea rând, „de ce ar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
au preferințe libertariene minimal-raționale pe A. Prin aciclicitate și completitudinea relației sale de preferință, fiecare individ generează o mulțime de alegere (individuală) nevidă. Trebuie verificat acum dacă este generată o mulțime de alegere socială nevidă. Pentru a reuși în acest demers, trebuie determinate, prin L, toate decisivitățile indivizilor. Cazul 2: Presupunem că există doi indivizi ,i j și două dimensiuni cu trei strategii de fiecare individ. Voi recurge la următorul tabel pentru a fi mai ușor de urmărit raționamentul. Ne interesează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea ori pentru a enunța un concept sau o teorie exprimă întotdeauna un număr finit de informații. Acest demers de simplificare, de eliminare a informației, caracterizează și teoriile filosofice și științifice. La rându-i, Teoria Alegerii Sociale presupune un set finit de informații relevante - preferințele ca proxy pentru utilitate. Corelativ, anumite informații sunt considerate irelevante și nu sunt admise
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe panta descendentă a întregii prese românești, servituțile ideologice devenind din ce in ce mai presante. Renunțând la subtitlul care a consacrat-o („Revista lunară de cultură cinematografică”) și devenind - inca de pe frontispiciu - „revista a Consiliului Culturii și Educației Socialiste”, C. și-a limitat demersurile culturale, făcând tot mai multe concesii spiritului paralizant al „epocii de aur”. Chiar și în aceste condiții revista (în al carei colectiv de conducere au intrat Mircea Alexandrescu - redactor-șef adjunct și Rodica Lipatti - secretar general de redacție) a apelat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
consacrare afectivă, iar prostul, un rătăcitor îndrăgostit de rătăcirea lui. Pentru că este o eroare consacrată afectiv, bazată pe iubirea mea de mine, prostia se sustrage criticii permanente a intelectului și tocmai de aceea ea devine și rămâne prostie. Opțiunea mea, demersul meu sunt eronate, dar, pentru că sunt ale mele, ele sunt din capul locului investite afectiv și acceptate ca atare. Eu nu mă recunosc decât în mine și în tot ce îmi aparține și deci (și cu atât mai mult) în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
erau condamnate primele călătorii planetare, unde necunoscutul devenea reper al cunoașterii, de vreme ce reperul însuși se confunda cu limita necunoscută? Dar ne putem oare totodată imagina cât de stimulativă pentru spirit era această situație, în care limita trebuia cucerită printr-un demers indirect, care se confunda cu dinamismul străbaterii, traversării, ba chiar al depășirii spațiului cuprins între limite, de vreme ce, prin însăși mărimea și necuprinderea lui, acesta era resimțit ca obstacol? Existența unui obstacol care desparte de limita vizată a putut crea cazul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de funcționare al Unului Originar (das Ur-Eine). Cu alte cuvinte, el reprezintă însăși norma de comportament a Demiurgului. Dar de ce ajunge Unul Originar să se comporte apolinic? Sau, în termenii Genezei, de ce creează Dumnezeu Lumea? De unde setea lui de formă? Demersul lui Nietzsche este, în expresia sa, de factură filozofic-culturală, însă în miezul ei explicația întâlnește, dacă nu chiar conceptul psihiatric, cel puțin acea abnormal size pe care o are în vedere orice psihologie a creației. În Nașterea tragediei, starea originară
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
judecarea celor mai importanți prizonieri, era compusă din judecători și avocați care fuseseră ei Înșiși fasciști; la fel și personalul Curții Extraordinare cu Juri, instanță creată special pentru a-i pedepsi pe angajații mărunți ai regimului colaboraționist. În aceste condiții, demersurile judiciare nu puteau stârni populației un prea mare respect. Cum era de așteptat, rezultatele nu au mulțumit pe nimeni. Până În februarie 1946, au fost anchetați 394.000 de angajați guvernamentali, dintre care numai 1.580 au fost concediați. Majoritatea celor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu s-au putut angaja În supradimensionatul sector de stat până spre sfârșitul anilor ’70. Procesele și epurările din Grecia au fost așadar flagrant politizate. Dar, Într-un sens, la fel erau și procedurile mai convenționale din vestul Europei. Orice demers judiciar care e consecința directă a unui război sau a unui conflict politic este politic. La procesele lui Pierre Laval sau Philippe Pétain În Franța, ori la cel al șefului poliției italiene, Pietro Caruso, atmosfera nu era deloc cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la moarte erau frecvente pe atunci și nu provocau proteste: războiul devalorizase viața În asemenea măsură, Încât ele păreau mai puțin șocante - și mai justificate - decât În condiții obișnuite. Lucrul mai supărător - și care În unele locuri a discreditat complet demersul punitiv - era inconsecvența vădită a verdictelor, pe lângă faptul că multe erau pronunțate de curți și jurați cu un trecut cel puțin dubios. Cei mai afectați au fost scriitorii și jurnaliștii, fiindcă lăsaseră În urmă dovezi scrise ale simpatiilor din timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]