30,622 matches
-
de Filologie a Universității bucureștene. Între 1962 și 1964 este secretar literar la Teatrul „Barbu Delavrancea” din București, apoi intră în presă: secretar general de redacție la revista „Amfiteatru” (1964-1972) și la ziarul „România liberă” (1972-1975), redactor-șef adjunct la „Magazin” (1975-1986), publicist comentator la „România liberă” (1986-1990). Debutează în 1951, cu poemul în proză Diminețile albastre, la suplimentul literar al ziarului „Ceahlăul” din Piatra Neamț. Va mai colabora la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Tomis” ș.a. În 1965 are loc premiera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
Petraș, „Orizontul rustic în literatura română”, ST, 1985, 10; Paul Dugneanu, „Orizontul rustic în literatura română”, LCF, 1985, 50; Radu G. Țeposu, „Orizontul rustic în literatura română”, FLC, 1986, 16; Valeriu Râpeanu, „Vis și reverie în literatura română”, „Curierul național. Magazin”, 1994, 9; Petraș, Panorama, 227-231; Teodor Vârgolici, „Îngeri, demoni și muieri”, ALA, 2002, 624; Roxana Olteanu-Roșu, „Zaharia Stancu sau Aventura memoriei”, „Meandre” (Alexandria), 2003, 1. T.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
cultural. Cel mai important oraș din partea spaniolă a Țării Bascilor este Bilbao, un oraș fondat în anul 1300, cu un potențial turistic important. Aici turiștii preferă mai ales vizitarea orașului vechi, cu străduțe înguste și clădiri medievale, cu monumente, taverne, magazine. Un număr impresionant de vizitatori înregistrează Muzeul Guggenheim, un muzeu de artă modernă deschis în anul 1997, care a atins 1 milion de vizitatori în anul 2007. Cunoscut pe întreg mapamondul mai ales pentru Festivalul San Fermin (de alergare a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
1969-1970). Din 1991 ocupă un post de conferențiar, fiind ulterior șef de catedră la Facultatea de Filosofie-Jurnalistică de la Universitatea „Spiru Haret” din București. Paralel cu activitatea publicistică la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „România liberă”, „Flacăra”, „Curierul național”, „Curierul național magazin” ș.a., a colaborat la multe emisiuni de radio și televiziune. A participat la colocvii și reuniuni științifice din țară și de peste hotare cu comunicări privind epoci ale culturii române și personalități ale vieții spirituale românești (Mihai Eminescu, George Enescu, N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289135_a_290464]
-
ale acestui război. La Timișoara, de exemplu, în 15-19 decembrie '89 "agenturile străine" ar fi pus la cale o lovitură de stat sub pretextul protejării pastorului reformat Laszlo Tokes. În mod concret, "grupuri sau comandouri înarmate au incendiat și jefuit magazine, au terorizat populația civilă, au atacat și maltratat ucigând de nenumărate ori tot ce era îmbrăcat în uniforma statului român, au încercat pătrunderea în unitățile militare și însușirea, reușită, de arme"151. În Transilvania, conform Comunicatului pentru stabilitatea armatei, publicat
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
interzise imensei majorități a românilor. și, la fel, ea a rămas până azi, fiindcă mizeria continuă. Să nu ne îmbătăm cu vorbe mari și goale ! Noi înșine, când ajungeam în Occident, intram în muzee și biblioteci, dar și în mari magazine. și pe bună dreptate. Îmi spun de o mie de ori, fiindcă eram silit s o fac. Fiindcă nu se poate face cultură în foame, în frig, în mizerie, fără un anumit confort și securitate materială. și într-o țară
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
contradictorie, furioasă și amenințătoare, ci doar una, într-adevăr, logică, ordonată, așezată și cuminte. Civilizată și constructivă, organizată și productivă, în care existența cotidiană să nu mai fie nici blestem, nici suferință, nici irosire de timp, energie și sănătate. Cu magazine pline, accesibile pentru toată lumea. și cu o administrație de stat care să nu te exaspereze niciodată prin haos, abuz, bun plac și mitocănie ! Ce plat, ce mediocru este totuși acest program pentru o Românie de la periferia Europei, unde legile ar
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acestea din urmă românii, mai ales, sunt deosebit de sensibili. Ei sunt atrași, în primul rând, de această Europă și nu de alta. Nu trebuie condamnați: după decenii de mizerie economică și lipsuri și de criză în continuare, cine nu dorește magazinele pline, o affluent society? Sigur, Europa nu este doar un gigantic supermarche. Dar aceasta este vitrina sa cea mai imediată și mai seducătoare pentru o populație care a stat decenii la cozi. Trebuie să dai dovadă de o mare ipocrizie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bacalii, blănarii, comercianții de vite, casapii (măcelarii) etc., proveneau în special din rândul românilor și armenilor, între ei existând numeroase legături de rudenie. În general, negustorii români își aduceau marfa de băcănie din Galați, iar cei armeni din Brașov. Singurul magazin cu produse de lux era cel deținut de Vasile Șandru zis Galantarul, care-și procura marfa de la Paris. Tot în această perioadă, românii, alături de unguri, dețineau majoritatea și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Avram, Avram Gutman, Iacob Bercovici, Moișe Klein și, ulterior, fiul său Buium Klein etc.ă, comerțul cu articole din fier (cel mai mare angrosist de fierărie din Moldova a fost băcăuanul Faiviș Kleină, comerțul cu cherestea etc. Lista, incompletă, cu magazinele deținute de aceștia este la fel de concludentă: 11 magazine de galanterie, 3 de încălțăminte, 2 de lenjerie, 5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de pielărie, 14 de fierărie, 8
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ulterior, fiul său Buium Klein etc.ă, comerțul cu articole din fier (cel mai mare angrosist de fierărie din Moldova a fost băcăuanul Faiviș Kleină, comerțul cu cherestea etc. Lista, incompletă, cu magazinele deținute de aceștia este la fel de concludentă: 11 magazine de galanterie, 3 de încălțăminte, 2 de lenjerie, 5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de pielărie, 14 de fierărie, 8 de sticlărie, 8 hotelieri, 128 cârciumari etc. Impresionează
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
insuficiente pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra vitalității domeniului și nerelevante în ceea ce privește dezvoltarea principalelor debușeuri. Singura certitudine, ce transpare din puținul informației, este legată de slaba prezență a etnicilor români, așa cum ne relevă datele de mai jos: magazine de coloniale (17) - Isac Herman, Baltar Iosef, Ițic Rendal, Natan Iațibsohn, Herțel Marcovici, Ștrul Zalman, I. Gutman, D. Bercovici, Dumitru Vasiliu, Ștefan Oltețanu, Radu Porumbaru, Iancu Andriescu, V. Groșaru, N. Teodorescu, Constantin Paloșanu, Alecu Gheorghiu, Dumitru Năstase; cafenele (3) - S.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Iosef, Ițic Rendal, Natan Iațibsohn, Herțel Marcovici, Ștrul Zalman, I. Gutman, D. Bercovici, Dumitru Vasiliu, Ștefan Oltețanu, Radu Porumbaru, Iancu Andriescu, V. Groșaru, N. Teodorescu, Constantin Paloșanu, Alecu Gheorghiu, Dumitru Năstase; cafenele (3) - S. Iacob, Ștrul Leibu Siegler, Lothar Loebel; magazine de mobilă (6) - Banc Moritz, Ițic Nuham David, L. Levensohn, Wolf Mitelman, B. Goldimberg, Zeilic Levensohn; depozite de vin (1) - Leon Glasman; magazine de „haine gata” (2) - H. Schwartz, A. Solomovici; magazine de galanterie (4) - Iacob Șnur, G. Hoeberg, I.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
N. Teodorescu, Constantin Paloșanu, Alecu Gheorghiu, Dumitru Năstase; cafenele (3) - S. Iacob, Ștrul Leibu Siegler, Lothar Loebel; magazine de mobilă (6) - Banc Moritz, Ițic Nuham David, L. Levensohn, Wolf Mitelman, B. Goldimberg, Zeilic Levensohn; depozite de vin (1) - Leon Glasman; magazine de „haine gata” (2) - H. Schwartz, A. Solomovici; magazine de galanterie (4) - Iacob Șnur, G. Hoeberg, I. Gutman, I. Bohman. O notă caracteristică a comerțului urban din vechiul Regat - ce s-a păstrat și în perioada interbelică - era dată de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
3) - S. Iacob, Ștrul Leibu Siegler, Lothar Loebel; magazine de mobilă (6) - Banc Moritz, Ițic Nuham David, L. Levensohn, Wolf Mitelman, B. Goldimberg, Zeilic Levensohn; depozite de vin (1) - Leon Glasman; magazine de „haine gata” (2) - H. Schwartz, A. Solomovici; magazine de galanterie (4) - Iacob Șnur, G. Hoeberg, I. Gutman, I. Bohman. O notă caracteristică a comerțului urban din vechiul Regat - ce s-a păstrat și în perioada interbelică - era dată de existența practicilor legate de comerțul ambulant. În Bacău, la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
gemuri etc. La mare căutare erau atât depozitele de fructe (Marcu Bercovici), de ou) (Simon Jaquesă sau de vinuri și spirt - Avram Adelstein, Iosif Balter, Bercu Bernstein, Gutman Avram, Ștrul Mendelovici, Naftalis Marcu, Nanu M. Isac, Leon Raisel - cât și magazinele armenești „Frații Calustian” sau „Frații Atamian”, în care se comercializau diferite sortimente de cafea - „Moca”, „Seilon”, „Martinica”, „Santos” - și ceaiurile „Mandarin”. Una dintre problemele cu care s-a confruntat Camera de Comerț și Industrie Bacău (1919) pe parcursul întregii perioade interbelice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Prefecturii, nici la cel al Ministerului de Interne. În aceste condiții, au prosperat proprietarii de cârciumi și de farmacii, ambele fiind exceptate de la obligațiile restrictive ale legii. După cum se afirmă și în documentul studiat, în zilele de duminică, în absența magazinelor deschise, o parte însemnată din „sătenii ce vin la oraș cu păsări, animale, lapte sau zarzavat, ca și muncitorii fabricilor din localitate, ce încasau salariile sâmbătă, înfundă cârciumile, care n-au văzut niciodată o perioadă de mai mare înflorire”. Micul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
B. Schild, brutăria „Sanitas” - ridicată ca o anexă a morii Filderman încă din anul 1920; coloniale (9) - Atamian Souren, Iosif și Finghel Ioină, frații Hirschenbein, Nathan Iosefsohn, Isac Lupu, Aron Kraiter, I. N. Marian (pe lângă acestea mai funcționau și alte magazine de coloniale precum cele deținute de Ștefan Oltețianu, Ciobanu Ana Gropper); comerțul cu cereale (26) - Iacob Bercovici, Solomon Bercovici, Solomon Braunstein, Leon Calmanovici, Dikman Haim, D. Natan, Schuller Estera, Leib Gutman, Iosif Gutman, Haberman Avram, Ilie Segal, Sion Avram, Ițic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oricât de modestă, era un semn de onorabilitate sau, în funcție de material, formă și, nu în ultimul rând, firmă, chiar de prestigiu. În Bacău, la mare căutare erau pălăriile confecționate în atelierele fraților Aroneanu sau cele care puteau fi cumpărate de la magazinul „Fintex” - Aron Grimberg. Se purtau melonul (sau gambetă), pălăriile moi, de fetru și, pe timp de vară, cantoniera de pai și panamaua din fibre vegetale elastice. Pentru un oraș ca Bacăul, prezența țilindrului (jobenulă era o raritate, gustată de locuitori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai adesea erau folosite ghetele chevreaux, box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi „asezonate” cu diferite articole de galanterie - gulere, manșete, cravate, batiste, mănuși, butoni, bretele etc. -, puse la dispoziția băcăuanilor de magazine precum „La Derby”, „La Carnaval”, „Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină și turnură. Se purta fusta cloș, ce atârna liberă până aproape de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
box sau toval, în vreme ce ghetele de lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi „asezonate” cu diferite articole de galanterie - gulere, manșete, cravate, batiste, mănuși, butoni, bretele etc. -, puse la dispoziția băcăuanilor de magazine precum „La Derby”, „La Carnaval”, „Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină și turnură. Se purta fusta cloș, ce atârna liberă până aproape de pământ, formând cute firești, fără intersectarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lac erau rezervate clientelei cu stare. Acestea puteau fi „asezonate” cu diferite articole de galanterie - gulere, manșete, cravate, batiste, mănuși, butoni, bretele etc. -, puse la dispoziția băcăuanilor de magazine precum „La Derby”, „La Carnaval”, „Magazinul Englez” - Blumenfeld & Gropper sau de „Magazinul General”, deținut de Haim Löbel. În ceea ce privește moda feminină, începutul secolului al XXlea despovărează ținutele doamnelor de crinolină și turnură. Se purta fusta cloș, ce atârna liberă până aproape de pământ, formând cute firești, fără intersectarea și orinentarea lor de către croitor. Bluzele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
revistele „Confection” (14 lei), „Façon Tailleur” (14 lei), „Les Grandes Mode” (14 lei), „Femme chic” (14 lei), „Elitte”, „Paris Elegant” (13 lei) sau „Grandes Mode Parisiene” (18 lei) , în care erau prezentate ultimele creații ale caselor de modă din Franța. Magazinele din Bacău puneau la dispoziția doritoarelor o gamă extrem de bogată de materiale pentru confecționarea hainelor. De la magazinul „Haim Löbel” se puteau achiziționa „voaluri, tobralco, olandă de mătase, crepe mongol, crepe de chine, lenajuri, imprimeuri garantate la spălat, ciorapi de mătasă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Elitte”, „Paris Elegant” (13 lei) sau „Grandes Mode Parisiene” (18 lei) , în care erau prezentate ultimele creații ale caselor de modă din Franța. Magazinele din Bacău puneau la dispoziția doritoarelor o gamă extrem de bogată de materiale pentru confecționarea hainelor. De la magazinul „Haim Löbel” se puteau achiziționa „voaluri, tobralco, olandă de mătase, crepe mongol, crepe de chine, lenajuri, imprimeuri garantate la spălat, ciorapi de mătasă mată” sau „mătăsuri, țesături moderne pepita și ecoseuri, pânzeturi simple și duble”. Pentru sezonul de primăvară-vară a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se puteau achiziționa „voaluri, tobralco, olandă de mătase, crepe mongol, crepe de chine, lenajuri, imprimeuri garantate la spălat, ciorapi de mătasă mată” sau „mătăsuri, țesături moderne pepita și ecoseuri, pânzeturi simple și duble”. Pentru sezonul de primăvară-vară a anului 1934, magazinul „Monna Lisa” punea în vânzare „asortimente bogate în stofe de damă, pentru pardesie, tailleur-uri, rochii, în cele mai variate și moderne țesături”, precum și mătăsuri „ultima creație”. Haine de gata, cizmulițe pentru doamne și domișoare, șoșoni și galoși marca Cislaved puteau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]