295,847 matches
-
care s-a născut monografii istorice de referință: "Gorjul istoric și pitoresc", "Mănăstirea Tismana", "Polovragi, "Istoria Târgu-Jiului", "Documente romano-salve referitoare la județul Gorj" ș.a, primele premiate de Academia Română. Pe linie muzeistica a depus multă stăruința în adunarea materialului de pe cuprinsul Gorjului pe care l-a parcurs în lung și în lat împreună cu inginerul Aurel Diaconovici, șeful Serviciului Tehnic al Județului Gorj, reușind cu sprijinul acestuia și al altor colaboratori să înființeze Muzeul Județean Gorj, al cărui director a fost și
Alexandru Ștefulescu () [Corola-website/Science/314341_a_315670]
-
este similară din punct de vedere al intrigii cu o povestire mai veche a lui Clarke, " Fantastica întâlnire din zori". O rasă extraterestră ancestrală și necunoscută folosește un dispozitiv de forma unui monolit cristalin gigantic pentru a investiga lumile de pe cuprinsul galaxiei și, acolo unde este posibil, încurajează dezvoltarea vieții inteligente. Cartea prezintă apariția unui asemenea monolit în Africa de acum 3 milioane de ani, unde inspiră un grup flămând de strămoși hominizi ai omenirii să învețe cum să folosească unelte
2001: O odisee spațială (roman) () [Corola-website/Science/314448_a_315777]
-
din "dreptul germanic", care stabilea compensațiile financiare pentru atingerile la persoană. Moneda este atât de populară încât este bătută inclusiv de regii ostrogoți chiar în perioada războaielor lor cu Iustinian, moneda purtând efigia împăratului. În tezaure se găsește pe tot cuprinsul Imperiului roman (orient și occident) precum și în zone din afară - Iran, peninsula Scandinavă (ca urmare a plății mercenarilor vikingi care constituiau garda imperială de la Constantinopol) și chiar mai departe pe drumul mătăsii către China. Solidi emiși de împărații romani din
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
ale cărui fundații pe piloni au necesitat intervenția scafandrilor români. 1904: sunt încheiate lucrările de construcție ale portului Constanța la care de asemenea un aport important l-au avut și scafandrii români 1911: se publică în România "Manualul Scafandrierului" . În cuprinsul manualului se puteau găsi reguli și metode de scufundare ale scafandrului cu cască la fluviu până la adâncimea de 12 m, precum și descrierea unor accidente care ar putea surveni pe timpul scufundării. Manualul prezenta pentru prima dată, planșe cu mijloacele și procedeele
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Banatului timișan ("Serbische Wojwodina und Temescher Banat") și ziarul apărea sub conducerea lui Andreas Blatt. Primul proprietar al ziarului a fost poetul, scriitorul și jurnalistul Karl Nikolaus Hirschfeld. La origine, ziarul avea și funcția de buletin oficial, o parte a cuprinsului fiind rezervată pentru anunțuri și știri oficiale, restul cuprindea corespondențe din străinătate și articole politice, economice și sociale. Deși a fost înființat ca organ al puterii Imperiului Austro-Ungar, ziarul a supraviețuit destrămării acestuia. Ziarul avea ca subtitlu "Organ deutschen Denkens
Temesvarer Zeitung () [Corola-website/Science/313879_a_315208]
-
mai mulți ani, fără ca soarta lui definitivă să se întrezărească. În Franța, procesul de centralizare progresase în vremea lui Filip al II-lea August. Nobilii turbulenți fuseseră reduși la tăcere, din nou ordonanțele regale aveau putere de lege pe tot cuprinsul regatului. O cruciadă care ar fi îndepărtat nobilimea de țară o perioadă mai îndelungată ar fi consolidat politica regală de pace în interior și ar fi făcut din rege exponentul dorinței maselor care începuseră să se organizeze în confrerii ale
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
universități. Un complex de clădiri de pe Trantor, care au scăpat distrugerii, oferă spațiul necesar desfășurării activității tehnicienilor și analiștilor, constituind și destinația rapoartelor trimise de agenții răspândiți prin galaxie, folosite pentru a revizui Planul Seldon. Agenții erau recrutați de pe tot cuprinsul galaxiei, fiind pregătiți timp de mulți ani pentru a deveni statisticieni sau ucenici ai Vorbitorilor. Recenzorul Groff Conklin a descris "" ca "o joacă adultă și pe deplin satisfăcătoare a imaginației științifice". P. Schuyler Miller a considerat-o a fi "reușită
A doua Fundație () [Corola-website/Science/314886_a_316215]
-
1919‑1921; 1950‑1989) - cu mici excepții; ex. 8‑9 / 1952 sau 5, 6, 7, 8 / 2015. Motivele sunt necunoscute în general. Secțiunile revistei demonstrează o metamorfozare muzicală, într‑un "crescendo" favorabil segmentului cultural: în 1916 și între 1919‑1925, cuprinsul are doar două secțiuni: "generală" (articole, analize, eseuri, creații etc.) și "particulară" (critici, cronici, jurnale etc.). Alături de expuneri, studii și compoziții semnate de personalități culturale marcante, uzual, la final, apare o rubrică a „Mișcării muzicale” în țară și străinătate, unde
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
nr. 100/1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 29 septembrie 2004, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: "(3) Instituțiile și autoritățile române competente au obligația să acorde de îndată sprijinul autorității centrale române prin transmiterea datelor deținute de către acestea potrivit competen��elor, ca urmare a solicitărilor formulate în aplicarea prezentei legi." 2. Articolul 3 se modifică și
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
autoritățile române competente au obligația să acorde de îndată sprijinul autorității centrale române prin transmiterea datelor deținute de către acestea potrivit competen��elor, ca urmare a solicitărilor formulate în aplicarea prezentei legi." 2. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 3. - În cazul în care persoana fizică, instituția sau organismul interesat ori autoritatea centrală a statului parte la Convenție adresează cererea-tip autorității centrale române, aceasta verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. 2 din Convenție și, după
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
a actelor doveditoare. În cazul în care cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 4 din Convenție, autoritatea centrală română va restitui cererea." 3. După articolul 3 se introduc două noi articole, articolele 3^1 și 3^2, cu următorul cuprins: "Art. 3^1. - Persoana fizică, instituția sau organismul interesat a cărui cerere îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (2) din Convenție beneficiază de asistență judiciară gratuită în cadrul soluționării cererii de înapoiere, independent de starea sa materială. Prevederile art. 6
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
de la data încetării mandatului avocatului desemnat potrivit alin. (2), acesta va restitui autorității centrale române întreaga documentație înaintată potrivit alin. (1), precum și actele instanței, comunicate cu prilejul instrumentării cererii de înapoiere." ... 4. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 5. - Prevederile art. 3^1 și 3^2 nu exclud posibilitatea ca persoana fizică, instituția sau organismul interesat să sesizeze instanța competentă, fie personal, fie prin intermediul unui avocat ales. În cazul în care reprezentarea se face prin avocat ales
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
actele doveditoare transmise de autoritățile competente ale statului solicitant. Autoritatea centrală română va exercita în continuare celelalte atribuții care îi revin potrivit art. 7 din Convenție." 5. După articolul 5 se introduce un nou articol, articolul 5^1, cu următorul cuprins: "Art. 5^1. - Refuzul autorității centrale române de a accepta instrumentarea cererii de înapoiere, potrivit art. 27 din Convenție, nu împiedică persoana fizică, instituția sau organismul interesat să se adreseze direct instanței judecătorești competente." 6. La articolul 6, alineatul (1
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
române de a accepta instrumentarea cererii de înapoiere, potrivit art. 27 din Convenție, nu împiedică persoana fizică, instituția sau organismul interesat să se adreseze direct instanței judecătorești competente." 6. La articolul 6, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Cauzele având ca obiect soluționarea cererilor de înapoiere a unui copil aflat pe teritoriul României în condițiile art. 3 din Convenție se soluționează de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților." 7. La
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
pe teritoriul României în condițiile art. 3 din Convenție se soluționează de urgență și cu precădere, cu citarea în termen scurt a părților." 7. La articolul 6, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (3)-(6), cu următorul cuprins: "(3) Soluționarea cererii se va face în contradictoriu cu persoana despre care se susține că a deplasat sau a reținut minorul în România. (4) Întâmpinarea nu este obligatorie. ... (5) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de două săptămâni
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
potrivit prevederilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare." ... 8. Articolul 7 se abrogă. 9. La articolul 8, alineatul (2) se abrogă. 10. La articolul 9, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 9. - (1) În fața instanței, părțile pot prezenta orice documente și informări legate de cauză. Actele care emană de la autoritățile publice competente ale statului solicitant sunt valabile în fața instanței fără vreo altă legalizare sau formalitate similară, potrivit art. 23 din
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
de la autoritățile publice competente ale statului solicitant sunt valabile în fața instanței fără vreo altă legalizare sau formalitate similară, potrivit art. 23 din Convenție." 11. La articolul 9, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) Instanța de judecată va proceda la soluționarea cauzei cu celeritate. În acest sens, instanța va administra proba cu înscrisuri și, în măsura în care acest mijloc de probă nu este suficient sau împrejurările cauzei o cer, pot fi administrate alte probe
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
sens, instanța va administra proba cu înscrisuri și, în măsura în care acest mijloc de probă nu este suficient sau împrejurările cauzei o cer, pot fi administrate alte probe." 12. După articolul 9 se introduce un nou articol, articolul 9^1, cu următorul cuprins: "Art. 9^1. - Instanța poate coopera cu autoritățile statului în care copilul își avea reședința obișnuită, fie în mod direct, fie prin intermediul autorității centrale române." 13. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 10. - (1) Pe întreaga
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
articolul 9^1, cu următorul cuprins: "Art. 9^1. - Instanța poate coopera cu autoritățile statului în care copilul își avea reședința obișnuită, fie în mod direct, fie prin intermediul autorității centrale române." 13. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 10. - (1) Pe întreaga durată a procesului, instanța poate lua, prin încheiere nesupusă niciunei căi de atac, oricare dintre măsurile de protecție a copilului prevăzute de legislația în vigoare. (2) Dacă există motive care să justifice temerea că minorul
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
comunică autorității române care a emis pașaportul sau alt document de călătorie, după caz, Direcției Generale de Pașapoarte sau Inspectoratului General pentru Imigrări, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne." ... 14. La articolul 11, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Instanța va fixa, în cuprinsul hotărârii, un termen pentru executarea obligației de înapoiere a copilului, care nu va putea fi mai mare de două săptămâni de la comunicarea hotărârii. Termenul este fixat sub sancțiunea unei amenzi civile în favoarea statului român
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
pașaportul sau alt document de călătorie, după caz, Direcției Generale de Pașapoarte sau Inspectoratului General pentru Imigrări, din subordinea Ministerului Afacerilor Interne." ... 14. La articolul 11, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Instanța va fixa, în cuprinsul hotărârii, un termen pentru executarea obligației de înapoiere a copilului, care nu va putea fi mai mare de două săptămâni de la comunicarea hotărârii. Termenul este fixat sub sancțiunea unei amenzi civile în favoarea statului român, cuprinse între 2.500 lei și
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
de la comunicarea hotărârii. Termenul este fixat sub sancțiunea unei amenzi civile în favoarea statului român, cuprinse între 2.500 lei și 12.500 lei." 15. La articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) Odată cu pronunțarea hotărârii de înapoiere, instanța va putea dispune una dintre următoarele măsuri: a) predarea pașaportului minorului sau a documentului de călătorie, după caz, de către pârât părții reclamante; ... b) obligarea părintelui pârât de a-și da concursul pentru
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
pașaportului minorului sau a documentului de călătorie, după caz, de către pârât părții reclamante; ... b) obligarea părintelui pârât de a-și da concursul pentru eliberarea unui document de călătorie pe numele minorului ori suplinirea acordului său în acest sens. Totodată, în cuprinsul aceleiași hotărâri, instanța poate autoriza pe reclamant să preia minorul personal sau, după caz, prin reprezentant, în cazul refuzului de executare voluntară a obligației de înapoiere în termenul stabilit." ... 16. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art.
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
în cuprinsul aceleiași hotărâri, instanța poate autoriza pe reclamant să preia minorul personal sau, după caz, prin reprezentant, în cazul refuzului de executare voluntară a obligației de înapoiere în termenul stabilit." ... 16. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 12. - (1) Hotărârea primei instanțe prin care s-a dispus înapoierea minorului este executorie. (2) Pronunțarea hotărârii primei instanțe se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar redactarea hotărârii se face în cel mult 7 zile de la
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]
-
de recurs se face în cel mult 7 zile de la pronunțare. O copie a acesteia va fi comunicată, din oficiu, autorității centrale române, în termen de 48 de ore de la redactare." ... 17. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 13. - (1) Autoritatea centrală română, pe toată durata termenului stabilit de instanță, potrivit art. 11 alin. (2), va urmări dacă obligația de înapoiere a copilului este respectată de persoana obligată la aceasta. În acest scop, are dreptul de a
LEGE nr. 63 din 12 mai 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 369/2004 privind aplicarea Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 100/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265325_a_266654]