29,634 matches
-
de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei, cântecul te însoțește în omenești petreceri, cadelniți de leagăn și dor. Cântecul legionar, eternă cuminecătură, urcă grele povârnișuri și te apropie de Dumnezeu. Cântecul legionar te eliberează din strâmtoarea grijilor, cetate inexpugnabilă cu ademeniri stelare, cu adâncuri trăite de strămoși, cu aprinse zări, tulnice care cheamă din adâncuri de genuni și glas de clopot care sună nebiruit. Cântecul legionar deșteaptă în suflet puteri mereu sporite, curaj și bărbăție, iubire de țară
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
simțămintele noastre își găseau mulțumire.” „Pe stânca neagră”, cântecul lui Ștefan cel Mare, a cărui melodie se spune că s-a păstrat din timpul lui, din generație în generație. Se spune că în sunetul acestei melodii intra Ștefan triumfător în cetatea sa de la Suceava acum 500 de ani. Când îl cântam, simțeam trăind acele vremuri de mărire și de glorie românească, ne afundam în cinci sute de ani de istorie și trăiam câteva clipe acolo în contact cu vechii soldați și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cearceafuri mari pe cari vor fi scoși martirii. Cearceafuri mari, albe ca sufletele celor răpuși. Primul martir e așezat pe cearceaf. Scos din groapă, e așezat pe lespedea mare... Ca pe un gigantic scut, precum eroii antici erau aduși în cetate de pe câmpul de luptă, șed acum trupurile martirilor. În jurul legionarilor, au venit familiile... Cine-i?... Cărei familii i se redă trupul fiului?... Haina este desfăcută. E o haină scurtă, din postav țărănesc. Dedesubt e haină vărgată, de închisoare. Urmează apoi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ascunse”) Aștern aceste rânduri ținând în suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași, cetatea Moldovei, cetatea marilor înfăptuiri, Marea Unire, iar din 1919 începutul mișcărilor naționale studențești care se vor extinde, rând pe rând, în toate centrele studențești din țară. Am fost îmbarcat din Pitești via Jilava. Era pe la jumătatea lunii iunie 1951. Nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aceste rânduri ținând în suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași, cetatea Moldovei, cetatea marilor înfăptuiri, Marea Unire, iar din 1919 începutul mișcărilor naționale studențești care se vor extinde, rând pe rând, în toate centrele studențești din țară. Am fost îmbarcat din Pitești via Jilava. Era pe la jumătatea lunii iunie 1951. Nu mai am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ofițer care a participat la războiul sfânt împotriva bolșevismului. Se face ziuă și se apropie deschiderea, numărătoarea de dimineață și despărțirea noastră era iminentă. O liniște dulce a învăluit inimile noastre toată noaptea, de parcă numai noi doi eram în acea „cetate”. Încheiem frumusețea acelor clipe cu o rugăciune pentru cei adormiți întru Domnul, pentru cei vii, pentru noi, chiar poate de adio. Și așa s a și întâmplat. După numărul de dimineață am fost despărțiți pentru totdeauna, căci pe traseul lungilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mulțime mare dintre ostașii Moldovei.” (Istoria Românilor de Floru, pag. 184 -185) S-au adus și s-a turnat apoi ȚĂRÂNA de la SARMISEGETUZA (scrisoare) Declarație: „Subsemnații atestăm că în ziua de 17 octombrie 1927 am vizitat săpăturile de la Costești ale cetății Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din camerele dezgropate și care a ars în cursul asediului, pentru care motiv bulgării de pământ sunt roșii, simbolizând sângele vărsat acolo din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
S-au adus și s-a turnat apoi ȚĂRÂNA de la SARMISEGETUZA (scrisoare) Declarație: „Subsemnații atestăm că în ziua de 17 octombrie 1927 am vizitat săpăturile de la Costești ale cetății Sarmisegetuza și am luat pământul de aici, din diferite părți ale cetății și am ales dintr-una din camerele dezgropate și care a ars în cursul asediului, pentru care motiv bulgării de pământ sunt roșii, simbolizând sângele vărsat acolo din belșug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal și căderea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu toți oștenii biruitori postiră trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de năvălire. Urmară apoi zile de veselie . (Istoria Românilor de Floru, pag. 181-182) ȚĂRÂNA de la SUCEAVA, CETATEA NEAMȚULUI, HOTIN și SOROCA S-a adus apoi țărână de la aceste patru cetăți și puncte de glorie ale românilor și s-a vărsat pe fața albă a mesei, deasupra țărânei celeilalte. După ce s-a citit și aici scrisoarea din partea legionarului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trei zile cu pâine și apă, așa cum se legaseră în zilele de năvălire. Urmară apoi zile de veselie . (Istoria Românilor de Floru, pag. 181-182) ȚĂRÂNA de la SUCEAVA, CETATEA NEAMȚULUI, HOTIN și SOROCA S-a adus apoi țărână de la aceste patru cetăți și puncte de glorie ale românilor și s-a vărsat pe fața albă a mesei, deasupra țărânei celeilalte. După ce s-a citit și aici scrisoarea din partea legionarului Budei care a adus țărâna cu propria mână. ȚĂRÂNA de pe locul unde Horia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a desfăcut apoi pachetul cu țărână de la Alba Iulia de către domnul învățător Iordache Popa, cu următoarele rânduri: „Acest pământ este udat cu sângele eroului Horia. Luat de pe locul așa zis „Cruci”, unde se desparte drumul Alba Iulia Paclișa, de pe șoseaua Cetate Gară. Aici a fost tras pe roată, de către unguri, Horia.” Alba Iulia, 28 octombrie 1927 Iordache Popa, învățător, com. Drâmbar, p.u. Alba Iulia ȚĂRÂNA de pe mormântul lui Avram Iancu S-a desfăcut pachetul trimis de Petru Popa, învățător, com.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ne sommes que porteurs de chant/Sous le noir terreau des cieux. "853 Dans son ouvrage Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Mariana Sora écrit à propos du leitmotiv des chanteurs lépreux icône du poète : Neintegrați în " cetate " prin funcționalizare și izgoniți din paradisul cunoașterii nemijlocite, poeții suferă în carne și în spirit durerea lumii : " toată durerea/ce-o simt, n-o simt în mine,/în inimă,/în piept,/ci-n picurii de ploaie care curg. " (Melancolie)854
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Quatrain) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 257) ; " Aucun mal n'est și profond/qu'il ne se mue en chant. " (Quatrain) (Poncet, 1996 : 194) ; L'adjectif " zăvorât " (" fermé à clé ") est traduit par " muré " : Pentru noi cerul e zăvorât, si zăvorâte sunt și cetățile. " " Pour nous le ciel est muré, murées leș cités. " (Noi, cântăreții leproși/Nous, leș chanteurs lépreux) (Ierunca, 1975 : 6) ; Le verbe " a umblă " (" se déplacer ") est traduit par " cheminer " : " lăsați-mă/să umblu mut printre voi " " laissez-moi/cheminer muet parmi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 85. 1472 Lucian Blaga, Peisaj transcendent (Paysage transcendant), în Laudă somnului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 43. 1473 Lucian Blaga, Lângă cetate (Près de la cité), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 25. 1474 Lucian Blaga, Ciocârlia (L'alouette), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
A. Urechia, autor de poezie patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
o notă distinctă, caracterizată prin impersonalitatea rece, deghizată într-o imagistică livrescă, barochizantă. SCRIERI: Exodul, București, 1967; Cenușa, București, 1969; Auguralia, București, 1972; Chagall, București, 1972; Piero della Francesca, București, 1974; Poeme, București, 1974; Futurismul, București, 1975; Averse, București, 1976; Cetatea ideală în viziunea Renașterii, București, 1978; Bellini, București, 1978; Stolul de argint, București, 1979; Retrageri, postfață Paul Dugneanu, București, 1982; Din toate părțile, București, 1984; Forma ca viziune, București, 1984; Paul Vasilescu, București, 1987. Traduceri: J. Ph. Minguet, Estetica rococoului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
de vedere al artelor plastice, cu saloanele rozacruceene ale lui Joséphin Péladan. În mod esențial, reperul principal rămâne unul literar și francez prin excluderea unor alte contexte. Pentru cultura română termenul de simbolism nu și-a dobândit deplin drept de cetate, deși îi revine meritul lui Theodor Enescu de a fi interogat serios acest fenomen cu privire la perioada formativă a creației lui Ștefan Luchian. Sub numele de Arta 1900 în România, Paul Constantin a identificat simbolismul ca fenomen proteic, incorporând modalități diferite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbol al unei umanități încarcerate plutește într-o noapte înstelată, printre aștri îndepărtați. Din acest întuneric cosmic se descifrează anamorfotic chipul unui sfinx, asociat simbolic misterului, dar și monstruozității. Dezlegarea enigmei de către Oedip conduce doar la o eliberare temporară a cetății, pentru ca în final să o predea împreună cu regele ei unor cumplite exacțiuni. Descifrarea misterului nu-i servește cu nimic lui Oedip, el rămâne exterior șaradei atât timp cât nu se poate sustrage propriului traseu destinal care-i condiționează fiecare mișcare. Umanitatea, așa cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
românească îl ocupă tablourile cu subiect religios. Figura cristică este capabilă să catalizeze un tip de sensibilitate care iradiază dincolo de subiectul testamentar sau veterotestamentar. Tudor Arghezi remarca tematizările simboliste de fior religios în pictura lui Nicolae Vermont: "Vermont este această cetate cenușie, cu drame creștine pe la răspântii, cu Isuși luminoși prin odăi de nori, cu sfinți Ștefani uciși cu pietre, cu răcnetele de părere de rău târzie ale lui Iuda"237. Iar Constantin Prodan releva același conformism tematic al unei sensibilități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Artistul exprimă necesitatea efortului uman în realizarea progresului spiritual, în pătrunderea legilor perfecte ale naturii. [...] Pictorul acordă o importanță deosebită luminii ca element simbolist (sursa principală se află în afara cadrului, domină scena și repartizează lumina în prim plan; surse secundare: cetatea și orizontul)249. Verona tratează simbolist temele de inspirație religioasă, precum cea din În codru sau Iisus și Samariteanca (Ulei pe lemn, 0,495 x 0,611 cm, inventar 2182, semnat în partea dreaptă brun jos), ilustrând întâlnirea dintre Samariteancă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu oferă o perspectivă luminoasă, lumea nu s-a schimbat în esența ei. Mesajul era același într-un roman-parabolă, ezoteric, precum Creanga de aur (1933) al lui Mihail Sadoveanu, unde experiența inițiatică a lui Kesarion Breb, preotul lui Zalmoxis în cetatea decadenței, Constantinopole, conduce la concluzia că noua religie n-a schimbat lumea. C. Săteanu, care realizează prima monografie Băncilă în 1930, simte această tensiune indusă și de titlul tabloului, încercând o explicație care să scoată tabloul din sfera unui pesimism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posibilitate de expiere a păcatului, prin propria suferință. Personajul care duce lira se face ecou al acestei suferințe, pe chipul femeii se poate descifra tristețea. Celelalte personaje alcătuiesc un grup al curioșilor, un zid uman care dublează zidurile propriu-zise ale cetății și care închide perspectiva pentru o mai bună focalizare a prim planului, dar și orice posibilitate de retragere a Salomeei din fața ororii pe care o reprezintă capul supliciatului. Un alt tablou intitulat Salomeea (ulei pe carton) reia datele scenei din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai mică plângere ce i s-arată, capul vinovatului se spânzură În poarta curții .... Și el nu apuca să putrezească, când alt cap Îi lua locul”. Ca să zădărnicească orice opoziție, chiar din primele zile a poruncit să umple cu lemne cetățile Moldovei și să le dea foc, pentru că „supt adăpostul zidurilor acestora, boierii urzeau comploturi și ațâțau revolte” Domnitorul era apărat de o „numeroasă gardă de lefecii albanezi, sârbi, unguri izgoniți pentru faptele lor rele...” Moțoc Îl susține strângând dările, năpăstuind
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de punct culminant. Spancioc și Stroici scăpați de furia Lăpușneanului, trebuie să facă dreptatea promisă atunci: „Spuneți celui care v-au trimis că ne vom vedea pân-a nu muri”. În virtutea finalității basmului, răul trebuie pedepsit. Bolnav și retras În cetatea Hotinului, singura scăpată de pârjol, Lăpușneanul este Îngrijorat de ceea ce-ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei doi tineri un viitor optimist, „buni patrioți“ ca să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
munte” de a fost atunci la Hanu Ancuței vremea petrecerilor și a poveștilor. De la han se vedea curgând apa Moldovei, iar la orizont, se Înălțau piscurile Învăluite de negurile munților. Așezat În calea drumeților, hanul impresiona prin Înfățișarea lui de cetate, cu ziduri groase și porți solide, adăpostind În interiorul lui oamenii, căruțele și vitele din calea hoților, creându-le astfel drumeților acea importantă senzație de siguranță. Hanul este caracterizat mai ales prin atmosfera plăcută, creată de gazdă, frumoasa hangită, Ancuța. La
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]