30,120 matches
-
ca trăsătură caracteristică (și defect principal) fixația asupra unor cifre rigide și arbitrare, dictând productivitatea În funcție de sectoare și bunuri. Planul Monnet se mulțumea să furnizeze guvernului o strategie și pârghii economice pentru atingerea anumitor obiective. Pentru acea vreme, era un demers profund original. În Cehoslovacia, o Comisie Centrală de Planificare cu trăsături și aspirații similare a fost creată În iunie 1946, pentru a ghida și coordona importantul sector public naționalizat de președintele Beneš În 1945. În anul de dinaintea loviturii de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
explicase Roosevelt la Yalta, Statele Unite aveau În vedere o ocupație a Germaniei (deci o prezență În Europa) de cel mult doi ani. Truman era supus acestor presiuni. Sistarea bruscă a ajutorului militar pentru aliați (programul Lend-Lease) făcea parte dintr-un demers mai amplu de reducere a angajamentelor economice și militare În Europa. Între 1945 și 1947, bugetul apărării americane a fost redus cu cinci șesimi. La sfârșitul războiului, Statele Unite aveau În Europa 97 de divizii de infanterie gata de luptă; la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și autoritarism la „democrația populară” comunistă a fost scurtă și simplă. Întorsătura istoriei nu este chiar atât de surprinzătoare. Mai mult, În România, Polonia sau Ungaria, Întoarcerea la politica și oamenii de stat antebelici nu reprezenta o alternativă reală la demersul comuniștilor, cel puțin până după 1949, când dimensiunile reale ale terorii sovietice s-au făcut simțite. La urma urmei, Întreba cu ipocrizie liderul comunist francez Jacques Duclos În cotidianul L’Humanité din 1 iulie 1948, nu era Uniunea Sovietică cea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deși Vestul nu avea de unde să știe acest lucru). Stalin nu voia să se lupte pentru Berlin 8. Prin urmare, când blocada a eșuat, liderul sovietic a schimbat tactica. La 31 ianuarie 1949, a propus oficial ridicarea blocadei În schimbul amânării demersurilor pentru un stat vest-german. Aliații occidentali nici nu se gândeau să facă o asemenea concesie, dar au acceptat să convoace o Întâlnire pentru a discuta situația: La 12 mai, Uniunea Sovietică a ridicat blocada În schimbul unei simple conferințe a miniștrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unei Germanii demilitarizate sub control sovietic (caz În care Moscova i-ar fi abandonat fără să clipească pe clienții est-germani cu Republica lor Democrată cu tot). Dacă era ceva ce rușii nu voiau, era o Germanie de Vest remilitarizată. Scopul demersurilor sovietice nu era să ajungă la un acord cu puterile occidentale În privința reunificării, ci să prevină iminenta reînarmare a Germaniei. Din cauza războiului din Coreea, americanii vorbeau deja despre această posibilitate, la numai cinci ani după Înfrângerea lui Hitler. Administrația Truman
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
abordare nouă a spinoasei „chestiuni a Sudului”. În august 1950, parlamentul italian a Înființat Cassa per il Mezzogiorno, un Fond al Sudului, cu scopul de a canaliza bogăția națională spre Sudul sărăcit. Nu era În sine o idee nouă: primele demersuri de la Roma pentru a atenua sărăcia și deznădejdea Sudului au fost Întreprinse la Începutul secolului XX de guvernele reformiste ale lui Giovanni Giolitti. Dar eforturile anterioare nu se soldaseră cu succese și singura soluție pentru necazurile italienilor din sud rămânea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
inutilă. Italienii au avut o reacție tipică pentru mulți alți membri ai Comunității: În 1990, Italia a adoptat noi legi ce reflectau clauzele Actului Unic European, cerând tuturor companiilor de stat să aplice principiul competiției deschise și libere În toate demersurile lor - cu excepția acelor firme și Întreprinderi În care monopolul de stat era „vital pentru misiunea lor”, clauză suficient de vagă și interpretabilă pentru a-i permite guvernului să se adapteze la normele europene și În același timp să răspundă presiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o parte, fiindcă anticipau impactul său economic restrictiv, pe de altă parte, din cauza rezonanței sale simbolice pentru niște națiuni care ezitau să cedeze simbolurile suveranității unor agenții transnaționale; iar În cazul Marii Britanii, și deoarece (ca de atâtea ori În trecut) demersurile pentru crearea Uniunii erau privite cu neîncredere, ca un nou pas către superstatul european 3. Desigur, Tratatul de la Maastricht a făcut mult caz de „subsidiaritate” (un soi de brici al lui Occam pentru eurocrați), afirmând că „Uniunea nu va acționa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aș menționa formula lucidității pline de Înțelegere prin care autorul pune În evidență subiectele abordate. Tony Judt a fost mereu un eurosceptic. Necrezând prea mult În proiectul unei Europe Unite, el continuă să vadă și acum inconvenientele unui astfel de demers. E vorba, În principal, de inexistența unei viziuni perfect articulate. Așa cum s-a văzut cu ocazia votării Constituției UE, prea puțini cetățeni europeni sunt realmente dornici să renunțe la privilegii personale sau de grup În numele unei entități abstracte, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
privește țările de dincolo de Cortina de Fier drept „rudele sărace” ale Occidentului. Dimpotrivă, ele au parte de o prezentare echitabilă, fiind văzute drept parte legitimă și vie a proceselor istorice ale ultimilor 60 de ani. Deducem de aici că În demersul său a prevalat țintirea directă a Adevărului, și nu scrutarea printre gene a ideologiei și nici emfaza Înecată În concepte și speculații meschine a atâtor academici occidentali pentru care lumea se oprește la nivelul propriilor obsesii nombriliste. Așezat sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lumea se oprește la nivelul propriilor obsesii nombriliste. Așezat sub semnul unei fraze a lui Thomas Mann, din Muntele vrăjit, despre impenetrabilitatea trecutului, care ni se Înfățișează cu atât mai inaccesibil, mai „legendar” cu cât e mai apropiat de noi, demersul lui Tony Judt nu e nici pe departe un „discurs Îndrăgostit”: pentru el, Europa constituie un obiect de studiu, iar iluziile și sentimentalismele nu trebuie să se intercaleze Între autor și cititor. Încă din primele rânduri, sunt aduse În discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sinteze privind una sau alta din marile teme abordate. Efortul constant al lui Tony Judt e de a-și „blinda” propriile ipoteze, interpretări ori sugestii cu un material documentar pe cât de vast, pe atât de necesar pentru a-și credibiliza demersurile. Inițial, lucrarea s-a dorit istoria celor câteva decenii de la Încheierea celui de-al doilea război mondial până la căderea comunismului. Proiectul a suferit Însă nenumărate modificări și amplificări, tocmai datorită direcțiilor neașteptate luate de istoria europeană În perioada așa-numitei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anul 1953 aducea clasamentul vinurilor graves; anii 1955, 1958 și 1959, clasamentul vinurilor saint-émilion; în timp ce apartenența lui château mouton-rothschild la categoria "Premiers Crus" s-a stabilit în cele din urmă în 1973. Aceste ierarhii vinicole care își aveau originea în demersurile autorităților din cadrul breslei, fiind deci "private și lipsite de valori juridice"62, au fost cu toate acestea, recunoscute prin intermediul articolului 284 din Codul vinului care autorizează utilizarea pe etichete a cuvintelor "cru classé" "atunci când este vorba de vinul de Bordeaux
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fie se creează produse pe bază de vin (vinuri ușoare sau cu un conținut scăzut de alcool, cocktail-uri sau amestecuri de vinuri), fie se concep vinuri stricto sensu, adică înțelese în accepția lor juridică (vinuri numite "biologice", de exemplu). Demersul acestei inovații conține trei faze: mai întâi este definit noul produs (perioada conceptuală); apoi se investește într-o instalație care este cu atât mai scumpă cu cât materialul este mai specializat; pe urmă, vânzarea este susținută prin organizarea unei distribuții
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
secolul al XIII-lea de către "negustorii apei" din Paris, descendenți ai navigatorilor din Luteția. 16 Inițiere vine de la cuvântul initium, ceea ce înseamnă în latină "începutul". A iniția un om, înseamnă, în sens mistic, a declanșa în el un fel de demers inițial, punct de plecare al unui itinerariu interior. 17 Dr Papus, Ce que doit savoir un maître maçon, Paris, Librairie générale et internationale Gustave Ficker, 1910, p. 70. 18 Termenul de "barbar" este astăzi injurios. Pentru greci, barbar semnifica doar
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
eseistic, chiar de popularizare, folosind însă cu rigoare izvoarele, V. alcătuiește câteva biografii ale unor personalități. Începutul îl face cu o contribuție privitoare la rolul lui Onisifor Ghibu în reorganizarea învățământului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea. Demersurilor acestuia în domeniul educației și al instrucției le atribuie o substanță iluministă, în programul de reformă pedagogică al lui Ghibu fiind accentuată dimensiunea formatoare a învățământului. În acest context este pusă în valoare contribuția lui la istoria cărților de școală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
Ce se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță (1974), abordarea fenomenului artistic contemporan din perspectiva unei gândiri marxiste eliberate de dogmatism. Necesitatea reexaminării conceptelor estetice tradiționale (techne, ars, mimesis), în vederea stabilirii „locului și rolului artei în societate”, conduce demersul interogativ, pe urmele lui Freud, Marcuse, Fromm sau Adorno, spre cele mai importante probleme ale relației dintre artă și societatea industrială: problema kitsch-ului, politizarea mesajului estetic, raportul dintre normal și patologic în artă, rolul pieței în impunerea valorii estetice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
Citind sau trăind literatura (1976) vine după cinci ani de la marea cotitură din viața autorului: intrarea în redacția revistei „Vatra”. Ceea ce contează acum nu mai e (cel puțin vizibil) persoana autorului, ci forța verdictului său, laolaltă cu anvergura socială a demersului: „Actualizarea criticii înseamnă impunerea unui program, a unei acțiuni de dirijare a conștiinței publicului, de conștientizare a zonelor de urgență, nu tematică, ci ontică. Critica literară trebuie să militeze și pentru realism, și pentru o literatură angajată, definind termenii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
potrivită. Magda Jeanrenaud cîte d'autres versions en roumain qui résultent d'un mauvais travail d'interprétation : [...] une démarche comme celle que vous soulignez ne peut que renforcer, dans l'opinion publique des Quinze [...] un sentiment d'hostilité. [...] un asemenea demers nu poate decât să consolideze sentimentul de ostilitate la adresa țărilor candidate în cadrul opiniilor publice europene. Le traducteur fait précéder le nom " sentiment " par un article défini, ce qui représente une interprétation erronée, parce que l'idée d'hostilité est renforcée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
à part ? ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 14, no. 1, 1969, p. 5-21, consulté le 14 février 2011, URL : http://www.erudit.org/revue/meta/1969/v14/n1/004570ar.pdf. VLADU, Daniela, " Traducerea de poezie un demers infam de seducător ", consulté le 18 novembre 2011, URL : http://www.usb.md/limbaj context/volcop/4/vladu.pdf. WOLTON, Dominique, " La traduction, passeport pour accéder à l'autre ", în Traduction et mondialisation, coordonné par Michaël Oustinoff, CNRS Éditions, Paris, 2011
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Iser, L'acte de lecture. Théorie de l'effet esthétique, traduit de l'allemand par Evelyne Sznycer, Pierre Mardaga, Liège/Bruxelles, 1985, p. 55. C'est nous qui soulignons. 445 V. en ce sens Daniela Vladu, " Traducerea de poezie un demers infam de seducător ", consulté le 18 novembre 2011, URL : http://www.usb.md/limbaj context/volcop/4/vladu.pdf. S'appuyant sur un poème de Goethe, l'auteur expose să conception sur l'aspect pragmatique du texte poétique, analysant l'intention
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sine”<footnote Kant, Immanuel, Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972, p. 52. footnote>. Pornind, deci, de la această premisă cu valoare paradigmatică<footnote Prin ,,paradigmă” înțelegem o teză (și un set de teze corelate) fundamentală care stă la baza unui demers teoretic. footnote>, lucrarea va avea ca obiectiv nu numai, și nu în primul rând, să arate cum să tratăm oamenii în diferitele tipuri de instituții, ci cum să înțelegem modul în care oamenii gândesc, doresc, simt, acționează, fiecare separat și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în general, al celor organizaționale în particular, reprezintă o cerință primordială pe care managementul resurselor umane trebuie s-o ia în considerare. Studiul comportamentelor organizaționale reprezintă o componentă a corpului de elaborate teoretico-metodologice care se constituie drept premisă a unui demers bine elaborat și apt a fi folosit cu eficiență în practica managerială. Dar, funcționarea instituțiilor (organizațiilor) se proiectează și realizează în vederea unor activități vizând mediul exterior acestora, cu deosebire satisfacerea unor cerințe ale oamenilor care dau sens acestui mediu. Ne
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
totodată, la evaluarea acesteia (în procesele de diagnoză)<footnote Diagnoza se referă la un tip de analiză evaluativă, în care o situație concretă, particulară este apreciată pe baza unui model dezirabil și accesibil luat ca țintă de acțiune, obiectiv al demersului. footnote>. Modelele folosite în managementul resurselor umane „reprezintă forme mai mult sau mai puțin simplificate ale funcțiilor sau activităților managementului resurselor umane, care permit înțelegerea sau cunoașterea, mai mult sau mai puțin aprofundată, a conținutului acestuia”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care pun accentul pe „calculul științific”, lipsit de dimensiunea umană. În locul interesului preponderent acordat eficienței, modelele se ocupă de adecvarea individului la locul de muncă, studiindu-se aspectele raționale, aspiraționale, managementul resurselor umane căpătând un aspect previzional. C) Anii 1990 Demersul managementului resurselor umane se structurează tot mai mult pe aspectele previzionale, recrutarea se corelează de procesele de formare a oamenilor în vederea evitării incertitudinilor, apărând termenul de „angajabilitate”. Managementul previzional al eficienței competențelor (MPEC) poate fi definit ca un demers de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]