31,059 matches
-
de comunități și grupuri, în funcție de locul lor, de interacțiunea cu natura și de istoria lor și le dă un sentiment de identitate și de continuitate, constribuind astfel la promovarea respectului diversității culturale și a creativității umane”. Patrimoniul cultural imaterial - artele plastice, artele mecanice, artele interpretative - reprezintă una dintre sursele esențiale ale identității noastre etnoculturale. Raportarea culturii populare la cea a altor popoare și realizarea unor studii comparative ne va ajuta să ne privim critic propriul tezaur etnografic, deci să ne formăm
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
românesc, marcă a propriei identități etno-culturale. Târgul Creatorilor Populari din România își propune realizarea unui dialog direct, nemijlocit, între actanți (meșterii populari) și publicul vizitator ce se manifestă în spirit comunitar și interactiv (cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice) și încurajarea generației tinere de a cunoaște și proteja, de a-și însuși și perpetua tradiția culturală. Grupul țintă al acestei manifestări este foarte larg și diversificat: publicul larg, neavizat în ale artei populare, turiștii străini și români, elevii și
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Festivalul este conceput ca o manifestare spectaculară și interactivă, de prezentare scenică sau lucrativă, ecleziastică sau laică, printr-un dialog direct între actanți și publicul vizitator, exprimat în spirit comunitar și interactiv (povestind, cântând, dansând, exersând în cadrul atelierelor de arte plastice sau arte mecanice, gustând mâncăruri tradiționale etc.) împreună cu țăranii actanți, reprezentanți ai comunităților care își prezintă propriile tradiții. Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole și activități vivante, cu ateliere de creație „in vivo”, susținute de către creatorii
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Cei 350 de participanți-actanți asigură acoperirea celor șapte secțiuni tematice din programul Festivalului: Arte religioase (tradiții cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie și teatru popular), Arte muzicale (interpreți vocali și instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiționale (meșteșuguri artistice), Arte mecanice (creație tehnică tradițională) și Artă culinară (meniuri după rețete tradiționale). Marca identității actanților o constituie în primul rând portul popular, care trebuie să respecte originalitatea, specificitatea și valoarea costumului tradițional, propriu fiecărei comunități locale (se
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
populare tradiționale și promovarea lor în conștiința națională și universală ca elemente ale capacității superlative de creație în domeniul artei și artefactelor populare, toate expresive în planul configurării identității noastre etnoculturale. Structura Academiei Artelor Tradiționale din România cuprinde secțiile: Arte plastice (meșteșugari și artizani populari), Arte mecanice (meșteri constructori și artefactori de geniu în domeniile civilizației tehnice populare tradiționale), Arte ludice (coregrafi), Arte muzicale (rapsozi populari și interpreți instrumentali), Arte literare (poeți și naratori populari) și Arte culinare. În zilele de
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
David Sandved. Nerdrum a început școala în 1951 la școala Steiner (ale cărei pedagogie este bazată pe ideile antropozofice ale lui Rudolf Steiner), unde l-a avut pe Jens Bjørneboe ca profesor de desen. Când studia la "Institutul de Arte Plastice" din Oslo, a devenit tot mai dezamăgit de locul preponderent pe care îl avea arta modernă în planul de învățământ al institutului, și a început să învețe singur stilul de pictură neobaroc, imitându-i în special pe Caravaggio și Rembrandt
Odd Nerdrum () [Corola-website/Science/314950_a_316279]
-
fibre textile, sau și ca materiale termoizolante și fonoizolante. Ele constituie unul dintre cele mai importante materiale de construcție, fiind rezistent la variații de temperatură, îmbătrânirea materialelor și la substanțe chimice agresive. Fibrele de sticlă în amestec cu alte substanțe plastice măresc elasticitatea și rezistența mecanică a acestor materiale. Iscusința suflătorilor în atelierele de fabricare a sticlei din Turingia. Germania, era deja cunoscută prin secolul al XVIII-lea, prin producerea fibrelor subțiri de sticlă supranumite „părul îngerilor”. Pe atunci acesta era
Fibră de sticlă () [Corola-website/Science/314965_a_316294]
-
personal inconfundabil ne ofera acum o suită de obiecte, alt aspect al încordării sale cu metalul. Creațiile recente sînt situabile în descendentă suprarealist-dadaistă. La vremea lor, Man Ray, Marcel Duchamp, Kurt Schwiters, Max Ernst confecționaseră, recurgînd la asocieri polemice, obiecte plastice prin care proclamau „metafizica banalității” și elogiul deșeului. Deși fac și ele apel la valențele expresive ale deșeului, obiectele lui se abat însă de la linia inaugurată de promotorii amintitelor direcții prin intenționalitate și printr-o uvrajare atentă care aparține „penchant
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
specialitate; ... b) proba practică, relevantă pentru specializarea certificată. ... (2) Proba practică poate avea mai multe etape. ... (3) Probele examenului de certificare prevăzute la alin. (1) se pot desfășura în aceeași zi. ... Articolul 23 (1) La liceele de art��, specializările arte plastice/arte decorative/arhitectură/arte ambientale/design/conservare-restaurare bunuri culturale, structura probelor de examen este: ... - susținerea proiectului/lucrării de specialitate; - probă practică - realizarea unei secvențe din proiectul de specialitate. (2) La liceele de artă, specializarea muzică, structura probelor de examen este
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]
-
evaluare elaborat de profesorul îndrumător, se depune la secretariatul unității de învățământ, unde este înregistrat ... (6) După susținere, proiectul și referatul de evaluare se păstrează în arhiva unității de învățământ timp de 3 ani. ... Articolul 31 (1) La specializările arte plastice/arte decorative/arte ambientale/arhitectură/design, precum și la specializarea conservare-restaurare bunuri culturale, proiectele/lucrările de specialitate au două componente: un proiect practic, realizat de candidat sub îndrumarea profesorului coordonator, și o lucrare de specialitate, având structura precizată la art. 30
METODOLOGIE din 29 august 2014 (*actualizată*) de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării absolvenţilor învăţământului liceal, filiera vocaţională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265287_a_266616]
-
materiale reciclabile alcătuite din metale feroase și neferoase, aliajele acestora, zgură, cenușă și reziduuri industriale ce conțin metale sau aliajele lor; 3. livrarea de deșeuri de materiale reciclabile și materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă și sticlă; 4. livrarea materialelor prevăzute la pct. 1-3 după prelucrarea/transformarea acestora prin operațiuni de curățare, polizare, selecție, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri, inclusiv a lingourilor de metale neferoase pentru obținerea cărora s-au
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
cutii ce depășesc capacitatea de 3 litri, se consideră comercializare în vrac. ... (8) În cazul tutunului prelucrat, altele decât țigaretele, ambalajele individuale pe care sunt aplicate timbrele sunt pachete din carton sau celofanate ori cutii din diferite materiale - carton, lemn, plastic, metal -, în care sunt prezentate pentru vânzare aceste produse, respectiv țigări, țigări de foi, tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete. ... (8^1) În cazul produselor din tutun prelucrat, altele decât țigaretele, un timbru aplicat pe pachete din carton sau
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
produse, respectiv țigări, țigări de foi, tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete. ... (8^1) În cazul produselor din tutun prelucrat, altele decât țigaretele, un timbru aplicat pe pachete din carton sau celofanate ori cutii din diferite materiale - carton, lemn, plastic, metal - se consideră a fi deteriorat ca urmare a lipirii pe ambalaj devenind impropriu utilizării ulterioare datorită modificărilor survenite. ---------- Alin. (8^1) al pct. 116 din Normele metodologice de aplicare a art. 206^63 din Legea nr. 571/2003 privind
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
la subsol, la nivelul solului sau la orice înălțime deasupra solului; ... g) perete - element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din beton armat, din cărămidă arsa sau nearsă, din piatra, din lemn, din vălătuci, din sticla, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separa sau izolează încăperile/incintele unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul; ... h) suprafața secțiunii unui nivel - suprafața unui nivel, rezultată pe baza măsurătorilor pe conturul
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinată potrivit prevederilor: a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată; ... --------- Litera a) a pct. 173 din Normele metodologice de aplicare a art. 274 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost modificată de pct. 28 al lit. G a art. I din
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
ministrului culturii și cultelor și al ministrului finanțelor publice nr. 2.823/1.566/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice și privind perceperea, încasarea, utilizarea, evidența și controlul destinației sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, precum și procedura de solicitare și comunicare a opțiunilor titularilor de drepturi de autori sau ale titularilor de drepturi conexe dreptului de autori ori, după caz, ale moștenitorilor acestora, cu modificările și completările ulterioare. ... --------- Litera b
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
(n. 1 februarie 1938, Bogdănești - Vaslui - d. 3 august 2002 , București) a fost un pictor român. A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” în 1966, la clasa profesorului Corneliu Baba. În 1970 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În perioada 1983-2002 a fost profesor de pictură la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” din București, apoi lector la
Niculiță Secrieriu () [Corola-website/Science/318433_a_319762]
-
(n. 1 februarie 1938, Bogdănești - Vaslui - d. 3 august 2002 , București) a fost un pictor român. A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” în 1966, la clasa profesorului Corneliu Baba. În 1970 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În perioada 1983-2002 a fost profesor de pictură la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” din București, apoi lector la Universitatea de Arte, în perioada 1993-1995. În anii debutului a lucrat desene în peniță, schițe, și studii, mai
Niculiță Secrieriu () [Corola-website/Science/318433_a_319762]
-
pictor român. A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” în 1966, la clasa profesorului Corneliu Baba. În 1970 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În perioada 1983-2002 a fost profesor de pictură la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza” din București, apoi lector la Universitatea de Arte, în perioada 1993-1995. În anii debutului a lucrat desene în peniță, schițe, și studii, mai târziu acuare și guașe, iar la maturitate lucrări în ulei pe pânză, care oscilează între
Niculiță Secrieriu () [Corola-website/Science/318433_a_319762]
-
comentat însă că actorul Adrian Pintea era cel mai îndreptățit pentru a interpreta acest rol. Rolul Mădălinei este interpretat de Anca Nicola (cunoscută și ca Anca Szönyi sau Anca S. Thomas), sora actriței Julieta Szönyi. Acesta absolvise Facultatea de Artă Plastică, specializându-se în pictură monumentală, și lucra ca artist restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
de balet București, sub conducerea maestrului coregraf Cornel Patrichi. Rolul locotenentului Sultana Mihăilescu a fost interpretat de Anca Szönyi (cunoscută și ca Anca Nicola sau Anca S. Thomas), sora mai mică a actriței Julieta Szönyi. Acesta absolvise Facultatea de Artă Plastică, specializându-se în pictură monumentală, și lucra ca artist restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj
Viraj periculos () [Corola-website/Science/320457_a_321786]
-
Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983), "Misterele Bucureștilor" (1983), "Ziua Z" (1985) și "Ciuleandra" (1985), ultimele două fiind regizate tot de Sergiu Nicolaescu. În ciuda apariției în aceste filme, Anca Szönyi nu s-a considerat niciodată „o actriță adevărată”, ci doar artist plastic. Costumele au fost realizate de Gabriela Moldovan, proaspăt divorțată de primul soț, Adrian Bubă, și viitoarea soție a regizorului Sergiu Nicolaescu. Este singurul ei film în care semnează cu acest nume. Filmul "Viraj periculos" a fost vizionat de 3.291
Viraj periculos () [Corola-website/Science/320457_a_321786]
-
etajul doi, în fața Salonului Mare, sunt două picturi mari în ulei numite „Pictură” și „Muzică”. Sunt opere ale artistului Ryōhei Koiso. Pictura de pe tavan, numită „Al Șaptelea Cer” este operă a lui Shunichi Terada, profesor la Academia Națională de Arte Plastice din Tokio. A pictat-o în 1974 când palatul a fost restaurat. Numele salonului vine de la pictura de pe tavan, care arată o zeiță care mână un car de triumf cu soarele răsărind în spatele ei. Cele 16 coloane din jurul salonului sunt
Palatul Akasaka () [Corola-website/Science/320484_a_321813]
-
European Financial Services, o companie profilata pe activități de investment banking, asset management și consultanță financiară, care a generat o multitudine de investiții de succes (cca 6 miliarde euro) în diverse domenii (bănci și servicii financiare, imobiliar, industrie de mase plastice, educație, etc.), ceea ce a permis inițierea în 2009 a unui fond de private equity: "Romanian Equity Partner," urmat de "Business Capital for România Opportunity Fund", în care Erste Bank Austria a fost investitor ancoră. Este de remarcat faptul că Florin
Florin-Ion Pogonaru () [Corola-website/Science/320491_a_321820]
-
sud, despărțite de Reformațiune. Epoca a fost martora Marilor descoperiri geografice și științifice importante. Odată cu descoperirea tehnologiei tiparului a avut loc o răspândire a literaturii ca niciodată, din aceasta rezultând și noi genuri literare. Unii dintre cei mai mari artiști plastici ai omenirii au trăit în această epocă. Redescoperirea Antichității a făcut ca literatura clasică să devină accesibilă Europei, după ce fusese pierdută sau inaccesibilă timp de sute de ani, ceea ce a dat numele epocii, Renașterea. În anul 1488, epopeile homerice au
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]