29,634 matches
-
lui Mihai Eminescu”, suntem Îndreptățiți să afirmăm, fără teama de a fi catalogați drept mari admiratori subiectivi ai cărturarului, Într-o vreme când se Întocmesc dosare personale, că „ape vor seca... și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate...” până când literatura româna va mai naște un prozator, un critic și istoric literar de dimensiunea lui. Desigur, un scriitor aparține epocii În care s-a afirmat, dar În cazul lui G. Călinescu, patina timpului nu lucrează În defavoarea lui. Nu e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este un „scriitor total”. Lui G. Călinescu i se potrivește afirmația din finalul monografiei „Viața lui Mihai Eminescu”, potrivit căreia existența marelui poet este o excepție: „ape vor seca În albie și peste locul Îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer În depărtări, până când acest pământ să-și strângă tote sevele și să le ridice În țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale.” Eugen Simion afirmă despre subiectul acestui stidiu: „G.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a monologului interior, Împletită cu influența biblică În conturarea personajului atribuie dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină să propovăduiască În cetatea Ninive, cuvântul Domnului, Întrucât păcatele celor de acolo ajunseseră până la cer. După ce acceptă misiunea, Iona se răzgândește, se ascunde pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește pentru nesupunere, trimițând un vânt ceresc, provoacând o furtună pe mare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a trilogiei este setea fără limite de absolut a omului. Pentru aceasta era necesar apelul la mitologie. Izvorul de inspirație al dramei Îl constituie o fabulă biblică, mitul lui Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat de Dumnezeu de a merge În cetatea Ninive pentru a propăvădui cuvântul sfânt, unei lumi ale cărei păcate ajunseseră până la cer. Iona primește misiunea, dar Între timp se răzgândește, se ascunde pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește pentru nesupunere și trimite un vânt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Poliție ( Bat. 5 Jandarmi ( Comand. 2 și 3 Terit. ( Comand. Milit. Chișinău ( spre Insp. Jand. Iași, Galați și Chișinău ( executare Insp. Pol. Iași, Galați și Chișinău ( Prefecturile Buzău, R. Sărat, Brăila, ( Covurlui, Putna, Fălciu, Vaslui, ( Tecuci, Totova, Orhei, Lăpușna, ( Tighina, Cetatea Albă, Ismail și Cahul ( Guvernământul Gl. al Basarabiei (spre știință) SECRET Nr. 208.727 din 4.VIII.1941 ARMATA IV-a către Nota pe verso Cu onoare se fac cunoscut următoarele: Domnul Comandant de Căpetenie al Armatei cu Ordinul Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
IV-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Bir. 2 Oficiul Poștal Militar Nr. 5 Comunicat: M.U. imediat în subord. ( Inspect. Jand. Chișinău ( Insp. Poliție Chișinău și Galați ( pentru Comand. Milit. Chișinău ( executare Prefecturile: Lăpușna, Orhei, Tighina, ( Ismail, Cahul și Cetatea Albă ( Nr. 208.846 din 4.VIII.1941 ARMATA IV-a către Cu onoare se aduc la cunoștință următoarele norme în privința românilor basarabeni prizonieri sau luați de ruși și a evreilor din Basarabia, rugându-vă să binevoiți a da urgente
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fac parte din ucrainenii originari din Bucovina care s'au înrolat în legiunea ucrainiană din Galiția, îndată după desrobirea Bucovinei au fost arestați și trecuți peste frontieră. III. DIVERSE. Într'o cameră din curtea unei mori din Comuna Berezina, Județul Cetatea Albă, au fost găsiți doi soldați morți și doi în agonie. Ei făceau parte din Regimentul 4 Artilerie Grea și veniseră pentru a se îmbarca în tren. Se fac cercetări pentru a stabili cauzele. IV. DE LA ODESSA. Pe baza dispozițiunilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
act de Comand. Militar ? Raportul cerut va constitui un element de apreciere pentru subsemnatul din punct de vedere al technicei juridice și chiar ca o lucrare juridică după care veți fi notat. PREȘEDINTELE CURȚII MARȚIALE ODESSA Colonel Magistrat, ss. P. Cetate 1184 Conform cu originalul Colonel Magistrat, ss. indescifrabil CNSAS, fond Penal, dosar nr. P 7373 (Titus Bărdescu și alții), volumul I, f. 330. Documentul nr. 310 COPIE OFIȚER SUPERIOR MAGISTRAT din CURTEA MARȚIALĂ ODESSA. No. 41 Anul 1942 Luna Sept. 1
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ștefan, 463 Călinescu, Vasile M., 602 Căluș, I, 897 Cârlea, Ilarie, 371 Ceahlău, (indicativ), 237 Ceaușu, Harș Leig, 502 Cepleanu, Constantin, 581, 651, 652, 653 Cernătescu, Constantin, 126, 127, 130, 139 Cercavschi, Emanuel, 545, 549, 563, 818 Cernescu, N., 585 Cetate Popescu, Petre, 645 Chapuisat, Edouard, 91, 764 Chioveanu, Constantin, 240 Chirciu, Ioan, 118, 200 Chiriac, Gheorghe, 578 Chirilovici, Constantin, 22, 54, 130, 131, 159 Chirnoagă, Platon, 411, 477 Ciobanu, Tudor, 7 Ciobotaru, Ștefan, 126 Ciobotaru, Virginia, 126 Ciocan, Ioan, 133
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
alcătuiesc osatura temporală a istoriei face ca orice sistem de mapare a trecutului să fie posibil. În aceste condiții, nu trebuie să ne mire decizia lui A.T. Laurian (1853) de a folosi sistemul cronologic "ab Urbe condita" "de la fondarea Cetății", a Romei. Originea istoriei poporului român este plasată tocmai în 753 î.e.n., anul mitic al întemeierii Romei (1 a. R.). În concepția corifeului școlii latiniste, istoria românilor se confundăcu istoria Romei, astfel că cele două popoare, alături de istoriile lor aferente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A. Urechia (1863) debutează cu schițele biografice ale lui Romulus și Remus (p. 7). Iar încă din 1838, într-un manual de geografie, Pitariu V. Popescu-Scriban lansa afirmația că românii îl au "de părinte pre Romulus și de mumă pre cetatea Roma, iară de colonizatoriu aice pre marele Traian" (Popescu-Scriban, 1838, p. 19). Chiar și după ce excesele latiniste se vor fi estompat în deceniile următoare, ideea originii romane a poporului român își va găsi continuarea în persoana lui Traian, care din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a fost mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
represintat, în mod maĭ covârsitor și maĭ vetemător, prin Evreĭ (jidanĭ)" (Melidon, 1874, p. 120). Dacă în privința apartenenței confesionale și a opiunilor religioase, Melidon promovează o atitudine tolerantă, lucrurile se schimbă dramatic atunci când vine vorba de limba română ("paladiumul saŭ cetatea cea maĭ tare a Românismuluĭ") și loialitatea națională: " Daca dar nu trebue să obligăm pe nimenĭ să se facă din catolic ortodocs, saŭ din mosaic (ovreiŭ) crescin, avem însă dreptul și datoria de a obliga și a îngriji ca să îmvețiă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
epocii de derogare de la acest ideal, și să mențină latinitatea neștirbită a românilor: "Națiunea Românéscă adecă némul nostru al Românilor s-a început pe la anul 100 dupe nașterea luĭ Christos, când atuncĭ stremoșiĭ noștri aŭ venit pentru prima óră de la cetatea Roma" (Melidon, 1876, p. 10). Din axioma originii latine, Melidon derivă concluzia exaltată a supremației românești: "Romaniĭ strĕmoșiĭ noștri, aŭ fost némul cel maĭ mare și maĭ ales din tótă lumea, și, prin urmare, noĭ Româniĭ de astăzĭ putem a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aprige și disperate lupte pentru existență a poporului român. Nota tragică domină întreg trecutul nostru" (ibidem, p. 20). Pe sub retorica critică sub introduse, contrabandistic, aceleași clișee mitizante care constituiau moneda curentă a romanticilor exaltați de misiunea lor patriotică: "Romanii din cetatea lui Traian erau destinați să devină prin firea lucrurilor și forța împrejurărilor apărătorii în primele rânduri ale civilizației apusene" (ibidem, p. 21). Criticismul proclamat cu emfază trecea pe plan secund pentru a permite exprimarea unor idei auto-glorificante ale românității ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub aspect stilistic, genul literar în care este relatată narativa istorică a românilor sugerează o poetică belică. Metafore impregnate cu o puternică semantică războinică, cum ar fi spre exemplu înțelegerea istoriei ca un "câmp de luptă", a Carpaților ca o "cetate asediată", a realizărilor intelectuale ca înaintări pe "frontul" culturii etc., sunt folosite ca instrumente expresive predilecte pentru a da sens trecutului românesc. Toată această retorică războinică slăbește puternic în intensitate, pe măsură ce discursul despre trecut se regrupează pe coordonatele definite de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analyse des manuels; la mémoire et le renforcement de l'État-nation. În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau substitut al acestuia) și unul de tip verbal (verb, adjectiv sau interjecție), exprimând caracteristici ale elementelor determinate. Exemple: Spre a fi singur d a nu fi izbit în spate de români, el trimise un trup de oaste de cuprinde cetatea Brăilei. (N. Bălcescu, op. cit., p. 95) Am văzut niște oameni rămași cum erau cu douăzeci de ani în urmă. Dar deodat-un punct se mișcă... cel dintâi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine tatăl (M.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și folosi legile materiei, posibilitatea rațiunii umane de a dezvălui cele mai ascunse aspecte ale lumii înconjurătoare. În acest cadru nu putem eluda, evident, contribuția României la cercetarea contemporană a Cosmosului. Celor ce nu au călcat încă pragul acestei veritabile „Cetăți a stelelor”, ce le puteți, așadar, oferi? Pe lângă vizitarea expoziției permanente, programul pentru public include o suită de expoziții temporare, spectacole de planetariu, în special pentru grupurile organizate, expuneri pe bază de proiecții de diapozitive (multe dintre ele cu totul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acționa pentru lărgirea ariei de activitate a Observatorului la nivelul întregului județ și chiar în județele vecine, prin expoziții itinerante, susținerea de acțiuni pe bază de diapozitive comentate și, poate, chiar a unor instrumente portabile pentru observații. Vrem ca această „Cetate a stelelor” să devină o prezență activă, vie, în viața spirituală a locuitorilor acestor meleaguri moldovene, un factor cât mai eficient în munca de lărgire a orizontului de cunoaștere a maselor. GEORGE APOSTU: Bacăul are nevoie de un ansamblu de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
idei cu alte cenacluri, s-au publicat primele plachete colective, s-a editat revista „Jurnalul literar” (la început ca pagină organizată în cotidianul regional, apoi ca publicație autonomă, în 4 ori 8 pagini), s-a lansat recitalul liric „Poetul în Cetate”. În alți trei ani, cenaclul s-a extins la profilul literarartistic. Aceste trepte pregătitoare au făcut posibile inaugurarea, în 1969, a unui colocviu de anvergură, dialogul cultural anual „Zilele Culturii Călinesciene” și permanentizarea lui în cele patruzeci de ediții de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că nu v-ați rup definitiv de meleagurile natale. Cu ce gânduri întâmpinați împlinirea celor 90 de ani? În primul rând cu satisfacția că în cei 60 de ani trăiți în Bacău - vorba din popor - „n-am făcut umbră pământului (cetății lui Alecsandri și Bacovia) degeaba”. Ca dascăl de limba și literatura română și ca lector universitar la Institutul Pedagogic, galonat cu toate gradele din învățământ - inclusiv cu titlul de „Profesor emerit” (1969) și Diploma de excelență (2002) - sunt conștient că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un astfel de nume. Antroponimul, o raritate, se întâlnește încă din timpul stăpânirii romane în Dacia, când, într-o inscripție, după moda de atunci, „un Cocceius Severus închină o piatră lui Cocceius UMBRIANUS, tatăl său, decurion, augur și pontifice al cetății Porolissum în provincia Dacia”. Vor fi existat și alte antroponime identice, rămase și răspândite în spațiul supus procesului romanizării, cum a fost cazul și cu zona noastră, unele păstrându-se până destul de târziu, căci antroponimul respectiv se întâlnește, în formă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
indică pe teritoriul de astăzi al comunei Umbrărești și alte drumuri decât cele existente. Cel mai vechi drum sigur cunoscut în zonă, practicat pe timpul dacilor și al stăpânirii romane, era situat pe cursul inferior al Siretului și făcea legătura între cetatea Barboși și Poiana (Piroboridava), urca spre nord-vest și trecea pasul Oituzului în Transilvania. Istoricii remarcă unanim că drumul acesta avea „o importanță deosebită, deoarece reprezenta artera cea mai scurtă dintre Dobrogea și Dacia”. Numeroasele fragmente ceramice provenite de la vasele de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asculta de această mănăstire” (Bistrița). În 1437 martie 12, Ilie voievod dă slugii și boierului său, Ion Țolici, „Văratecul lui Giurgiu [...] ca să-și întemeieze sat. Și alt judecător să nu aibă pe nimeni niciodată, în veci, numai să asculte de cetatea noastră, de Neamț”. Ștefan cel Mare întărește pe data de 27 noiembrie 1460 slugii sale credincioase, pan Ivul Voinescu, „ocina sa și satul Voineștii și cu mănăstirea să-i fie de la noi uric și cu tot venitul, oricât ascultă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]