30,120 matches
-
1990 Demersul managementului resurselor umane se structurează tot mai mult pe aspectele previzionale, recrutarea se corelează de procesele de formare a oamenilor în vederea evitării incertitudinilor, apărând termenul de „angajabilitate”. Managementul previzional al eficienței competențelor (MPEC) poate fi definit ca un demers de inginerie a resurselor umane, care constă în a concepe, realiza și a controla politicile și practicile vizând reducerea în mod anticipat a diferențelor dintre necesitățile și resursele întreprinderii, printr-un plan cantitativ (efecte), cât și calitativ (competențe)<footnote Ibidem
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
acestea asupra oamenilor sunt ireversibile. Ceea ce a dus la bune rezultate în cazul unei organizații poate să genereze efecte contrare, în alte contexte, pentru alte organizații. Fiecare organizație trebuie să-și elaboreze o strategie proprie de acțiune, pe baza unui demers bine elaborat teoretico metodologic, a unei temeinice cunoașteri a situației proprii și a unor opțiuni (alegeri) axate pe valorile pe care dorește a le satisface. Strategiile în managementul resurselor umane iau în considerare, așa cum vom vedea, specificul comportamentului uman (capitolul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de metodologie în analiza realităților sociale, Editura Universitară, București, 2009, paragraful 1.4. footnote>. După Gustave Berger (cel care este considerat a fi inițiatorul analizei prospective) prospectarea constă în „a judeca ceea ce suntem astăzi pornind de la construcția viitorului, în loc să facem demersul invers, care este demersul curent și care constă în a decide viitorul după ceea ce suntem astăzi. Pentru a fi eficientă, analiza perspectivă se axează pe cinci condiții fundamentale: a vedea în viitor, a avea o imagine globală, a analiza în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
realităților sociale, Editura Universitară, București, 2009, paragraful 1.4. footnote>. După Gustave Berger (cel care este considerat a fi inițiatorul analizei prospective) prospectarea constă în „a judeca ceea ce suntem astăzi pornind de la construcția viitorului, în loc să facem demersul invers, care este demersul curent și care constă în a decide viitorul după ceea ce suntem astăzi. Pentru a fi eficientă, analiza perspectivă se axează pe cinci condiții fundamentale: a vedea în viitor, a avea o imagine globală, a analiza în profunzime, a asuma riscul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ansamblul său) nu se învață ca și când ar consta din adevăruri bine elaborate și probate, esențialul constând în a „aplica” exact cele ce se cer a se aplica. Să ne obișnuim cu teza esențială conform căreia, managementul resurselor umane este un demers în care experiențele acumulate și formularea de expresii teoretice se cer a fi luate doar ca un „candidat la adevăr”, ca un posibil răspuns pe lângă altele posibile (chiar încă neformulate). Nu există o singură viziune asupra „posturilor” în managementul resurselor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sarcina lor”<footnote Taylor, Frederick W., La direction des ateliers, (a se vedea Jaeger, Christine, „La gestion des espaces de travail”, Reseaux, no. 69, CNET, Paris, 1995, p. 17). footnote>. Așadar, va trebui să privim cele care urmează ca un demers condus de presupoziții și atașamente teoretice la anumite tipuri de soluții, și nu ca soluții unice, inerente, bune prin ele însele. Ne vom întreba ce valoare teoretică și practică au cele ce urmează? Ca și în alte domenii ale managementului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care tulbură, fac loc simbolismului în pictură. Și acolo unde este privilegiat excesul ornamental, temele unei erotici neconvenționale, un senzualism marcat și prin stil sau exacerbarea unor états d'âme precum angoasa și anxietatea se insinuează și o dimensiune decadentă. Demersul criticului privitor la trădarea convențiilor naturaliste prin insinuarea unei dimensiuni simboliste sau decadente poate fi extins și în pictura simboliștilor central și sud-est europeni, un caz interesant reprezentându-l pictorul polonez Jacek Malczewski. Tablourile sale de o precizie naturalistă se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o estetică a fragmentului, o emancipare a unității în detrimentul întregului, a detaliului în raport cu ansamblul. John Reed sugerează că această imagine de ansamblu constituie doar un efect de interpretare, ea nu există ca atare, ci se formează mental ca urmare a demersului hermeneutic. Prin urmare, nu avem de-a face cu un stil propriu-zis, precum Secesionismul, Art Nouveau, Modern Style, Stile Floreale, Lilien Still etc., ci cu o strategie de construcție-deconstrucție. Picturile devin "embodiments of "texts""35, pe cale de consecință, pictura se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o incertă medievalitate fără un cadru de referință precis, încât chiar și armura pe care o poartă regele este rezultatul imaginației pictorului. "Rezultatul este un lucru extraordinar -, un ciudat, organic, proto-art nouveau [...]92. Tabloul lui Burne-Jones se refuză unei demers pedagogic, unei moralități, pictorul preferând chipurile litificate, aproape inexpresive, sau a căror expresivitate este redusă la minim. Toate aceste chipuri au în comun o enigmatică tristețe colorată de reflexivitate, de meditație, de un rapel către propria interioritate, refuzând orice contingență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în spiritul modernității opinia lui Bachelin că disocierea dintre artele majore, pictura, sculptura etc. și artele minore, artele decorative, industriale, este caducă. În acest sens, în articolul său, "Tinerimea artistică", publicat în 16 martie 1903 în revista Sămănătorul, criticul elogiază demersul unei bune părți a artiștilor Tinerimii de a face loc artelor decorative în preocupările lor artistice: era vorba de a doua expoziție pe care societatea o organiza. Într-adevăr, membrii cercului, partizani ai marei mișcări artistice din restul Europei, s-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
totul e de făcut"163. Arta populară trebuie folosită doar ca "fond de inspirație", noul stil ar rezulta dintr-o "transformare a motivelor vechi, fără a altera caracterul esențial, o prefacere a acestora prin gustul artistic de azi"164. De la demersul teoretic, Baltazar trece la unul practic, al unor proiecte pe care le are în vedere, printre care cel mai interesant este cel al cortinei Teatrului Național. Interesul pentru realizarea cortinei la Teatrul Național era mai vechi și descoperim într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
19FS22, inventar 915501, 1922), Ludwig van Beethoven (ronde- bosse în bronz, 48 x 32 x 24 cm, semnat, datat lateral dreapta cu monograma FS 1930, inventar 915502), de care-l apropie originea sa germană. Nota simbolistă devine sesizabilă printr-un demers comparatistic vizând două sculpturi având-o ca model pe Cecilia Cuțescu-Storck, Cecilia Cuțescu Storck (sculptură adosată în marmură, 50 x 38 x 30 cm, nesemnat, nedatat, inventar 915146, 1909) și Cecilia Cuțescu Storck (ronde-bosse în bronz, 39 x 15,5
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
etapei anterioare. Într-adevăr, criza se va declanșa în 1901, când Luchian aproape paralizează. Critici mai puțin intrasigenți precum Valentin Ciucă și Paul Constantin încearcă să creeze o punte între etapa influenței simbolisto-decadente și cea care-i urmează. Bazându-și demersul pe estetica receptării a lui Jauss, Valentin Ciucă este cel care corelează atitudinea dandy a pictorului, adoptată la începutul carierei sale, cu maniera Art Nouveau, pe baza unui acord perfect între un anumit stil de viață și operă, ca un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constituie numitorul comun al majorității secesionismelor europene, minirevoluții artistice care configurează profilul unei arte moderne proteice, este eclectismul lor, dublat de antiacademismul manifest al celor care li se alătură corelat cu atitudinea antiestablishment. În genere, mișcările secesioniste nu își fundamentează demersul pe un set de reguli există și excepții așa cum nu consacră un anumit stil, o anumită viziune, o anumită direcție. Ceea ce nu exclude tensiunile inerente în interiorul diverselor grupări artistice. Simbolismul constituie doar o direcție fără o amprentă stilistică determinată, asumând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
21 aprilie 1907, societatea dobândește personalitate juridică și se alege un nou comitet, în care intră, alături de Gheorghe Petrașcu, Oscar Spaethe, Kimon Loghi și colecționarul Anastase Simu, precum și Alexandru Davilla, care joacă un rol cultural esențial pentru mișcarea artistică. După demersuri insistente, artiștii obțin localul Panoramei, unde, în aprilie 1910, deschid a noua expoziție care confirmă eclectismul mișcării, asociind de o manieră armonică tradiția picturii academice relevabile în arta portretului la G.D. Mirea și Eustațiu Stoenescu cu cosmopolitismul "tinerilor", recognoscibil chiar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști și a noilor direcții din arta europeană. Din acest punct de vedere, reiterând demersul maiorescian din "O cercetare critică asupra poeziei române", Bacalbașa propune temporar suspendarea unor impenitente judecăți critice, ca de altfel și suspendarea reticenței față de elementele novatoare în arta plastică, tocmai pentru a încuraja afirmarea plenară a artiștilor români. Un proces de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu lipsit de necesare virtuți, corespunzător viziunii secesioniste klimtiene a unui democratism estetic. În articolul "Pictori streini", Ion Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) adâncește perspectiva lui Ion C. Bacalbașa, relevând un alt proiect de anvergură pe care revista și-l propune. Iarăși, demersul este similar cu cel al altor reviste care însoțesc secesionismele în Europa, secession-ul vienez cu Ver sacrum, al simboliștilor belgieni cu La Jeune Belgique, a mir iskusstnicilor ruși cu Mir Iskusstva (Lumea artei) etc., și care reprezintă o reacție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să pătrundă influențele artistice cele mai diverse, fără o filtrare a lor prealabilă și 2.) a formării unei arte românești cu propriile mărci identitare și popularizarea ei în Occident. Deși nu are aceeași anvergură teoretică și capacitate de a sistematiza, demersul lui Alexandru Bogdan-Pitești prezintă certe afinități cu teoretizările lovinesciene ulterioare privitoare la sincronismul cultural. Celebrul mecena vrea să facă din Ileana o revistă de circulație internațională, socotită pe bună dreptate "cea mai artistică publicație ce a apărut vreodată la noi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizat însă, și colecția s-a risipit. Alexandru Bogdan-Pitești insistă asupra faptului că revista va prelua opere de artă moderne și astfel se va înscrie în circuitul curentelor culturale europene și, prin aceasta, în contextul modernității. În același timp, acest demers va fi individualizat prin publicarea unor lucrări în unicat, destinate numai revistei românești. Nu ne-am mulțumit cu atâta. Am vrut ca într-o revistă română să apară alături cu numele artiștilor noștri și numele artiștilor celebri din lumea întreagă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ea însăși, pe care fiește cine să poată repauza ochii și gândirea de oboselele și urâțeniile vieții ambiante. Să fie acestă revistă și o operă de vulgarizare, să facă pe artiștii noștri cunoscuți de publicul mare[...]"501. Prin urmare, demersul lui Alexandru Bogdan-Pitești vizează și formarea unei elite artistice pe lângă un gust artistic prin popularizarea unor pictori români cvasinecunoscuți în acea perioadă, majoritatea la începutul carierei lor. În acest sens, fiecare număr se deschide cu trei rubrici nominative, cei care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tot ce conține aceasta, fiecare "cameră" deschizând un alt capitol de roman à tiroirs: Vestibul, Salle à manger, Petit salon, Grand salon, Escalier, Cabinet de travail, Cabinet de toilette, Chambre à coucher, Cabinet de l'Extrême-Orient, Boudoir, Second étage, Jardin. Demersul romanesc s-a transformat, în parte, într-unul muzeal; fiecare obiect beneficiază de atenția custodelui-narator, însă acesta nu este doar clasificat precum în cabinetele de curiozități ordonate enciclopedic, în vogă între 1540 și 1740563, ci și calificat estetic. Valoarea sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
p. 101. 142 Vezi Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Editura Curtea Veche, București, 2011. 143 Ibidem, p. 214. 144 Al. Tzigara-Samurcaș, op. cit., p. 216. 145 Ibidem, p. 217. 146 vezi o analiză pertinentă a demersului critic al lui L. Bachelin și la Ioana Vlasiu, "Réflexions sur les arts décoratifs et la décoration en Roumanie au début du XXe siècle", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XLIII, București, 2007, p. 49
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sociale ale spațiului În care performează și să acționeze resorturile psihologice potrivite pentru a câștiga Încrederea și recunoașterea publică. Provocările globalizării și integrarea schimbării sunt prezente și În industria de confecții, ramură asupra căreia ne orientăm cu precădere În acest demers teoretic investigativ. Antonela Curteza (2003, 10) subliniază tendința domeniului de a deveni global, adaptabil unor piețe internaționale, furnizor de calitate și originalitate. A operaționaliza calitatea de către fiecare producător din industria de textile și confecții Înseamnă a investiga exigențele și expectanțele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de referință, clasă socială, subcultură, cultură. Demersul investigativ teoretic pe care Îl elaborăm Își propune să analizeze categoriile-de factori psihologici și sociologici În contextul stilului de viață pe care consumatorul Îl dezvoltă. O limită a acestor concepții este abordarea problematicii din perspectiva comportamentului și stimulului. Din perspectiva
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind În mare măsură dobândite, atitudinile se formează sub incidența valorilor spre care se orientează societatea. Tranziția la economia de piață, proces anevoios, traversat de români, a influențat și demersul formării atitudinilor noi, cerute de fenomenele cu care s-au confruntat și se confruntă la nivel social, economic, politic etc. Aceste fenomene au dus implicit la schimbarea unor atitudini existente Înainte În comportamentul consumatorului și la apariția unor atitudini noi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]