31,086 matches
-
și o lungime de circa 80 m. Bazinul de alimentare al lacului are o suprafață de 8,75 km2 - majoritatea din subbazinului pârâului Cuiejdel și restul din subbazinele pâraielor Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o deschidere de aproximativ 3 metri aflată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lac mai există patru lacuri mici cu suprafețe de câteva sute de m2 cantonate pe treptele
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
restul din subbazinele pâraielor Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o deschidere de aproximativ 3 metri aflată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lac mai există patru lacuri mici cu suprafețe de câteva sute de m2 cantonate pe treptele rezultate în urma alunecărilor. Ele sunt lipsite de altă alimentare decât cea meteorică și eventuală a unor mici izvoare. Aici s-a creat un microclimat specific
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
Glodu și ale afluenților mai mici de pe versanți. Scurgerea din cuveta lacului în albia Cuiejdelului se realizează printr-o deschidere de aproximativ 3 metri aflată la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lac mai există patru lacuri mici cu suprafețe de câteva sute de m2 cantonate pe treptele rezultate în urma alunecărilor. Ele sunt lipsite de altă alimentare decât cea meteorică și eventuală a unor mici izvoare. Aici s-a creat un microclimat specific și o vegetație caracteristică
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
m2 cantonate pe treptele rezultate în urma alunecărilor. Ele sunt lipsite de altă alimentare decât cea meteorică și eventuală a unor mici izvoare. Aici s-a creat un microclimat specific și o vegetație caracteristică mediului lacustru. Caracterele fizico-chimice și biologice încadrează lacul în clasa I de calitate a apei și categorie oligosaprobă, cu tendință spre mezotrofie. Climatic, zona aparține ținuturilor montane joase aflate la contactul cu culoarul depresionar Cracău - Bistrița, având o temperatura medie anuală este de 7,5- 8 grd C
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
poate accesa cu mașina pe DN15C până la Crăcăoani și ulterior la stânga pe valea Cracăului până la Magazia pe DC165 (Crăcăoani - Mitocul Bălan), de unde pe valea Cracăului Negru, se ajunge în satul Cracăul Negru și si de aici prin pădure pana la lac (aproximativ 40 km) Se mai poate ajunge combinat: Trei foișoare tip observator - din lemn amplasate pe câte un postament- străjuiesc câte un colț al lacului. Drumul care vine de la Crăcăoani, înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului. Începand din anul
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
Negru, se ajunge în satul Cracăul Negru și si de aici prin pădure pana la lac (aproximativ 40 km) Se mai poate ajunge combinat: Trei foișoare tip observator - din lemn amplasate pe câte un postament- străjuiesc câte un colț al lacului. Drumul care vine de la Crăcăoani, înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului. Începand din anul 2010, a fost demarat un proiect de amenajare a acestei arii ce vizează în primul rând modernizarea căilor de acces. Lacul s-a format în
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
pădure pana la lac (aproximativ 40 km) Se mai poate ajunge combinat: Trei foișoare tip observator - din lemn amplasate pe câte un postament- străjuiesc câte un colț al lacului. Drumul care vine de la Crăcăoani, înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului. Începand din anul 2010, a fost demarat un proiect de amenajare a acestei arii ce vizează în primul rând modernizarea căilor de acces. Lacul s-a format în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
câte un colț al lacului. Drumul care vine de la Crăcăoani, înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului. Începand din anul 2010, a fost demarat un proiect de amenajare a acestei arii ce vizează în primul rând modernizarea căilor de acces. Lacul s-a format în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel (afluent de stânga al râului Cuejdiu), prin surpări și alunecări succesive pe partea stângă a văii la baza Culmii Munticelu. Alunecarea s-a
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
0,5 și 1,5 km amonte de confluența cu Cuiejdiul pe o suprafață de 35 de hectare, grosimea depozitelor variind între 5 - 25 m și chiar mai mult în zona barajului. O a doua etapă importantă de formare a lacului a fost alunecarea din anul 1991, probabil cauzată de cutremurul din anul 1990 la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Cu această ocazie barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantități de apă
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
condus la noi alunecări de teren. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală, fenomenul putându-se activa din nou în condițiile în care defrișările continuă. Din cauza colmatării actual nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din țara - ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Roșu. Demersurile pentru protejarea zonei au fost începute din anul 2000, de către o echipă formată din 12 cercetători de la Laboratorul de Acvacultură și Ecologie Acvatică al Univeristății Alexandru
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
fi considerată de stabilizare totală, fenomenul putându-se activa din nou în condițiile în care defrișările continuă. Din cauza colmatării actual nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din țara - ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Roșu. Demersurile pentru protejarea zonei au fost începute din anul 2000, de către o echipă formată din 12 cercetători de la Laboratorul de Acvacultură și Ecologie Acvatică al Univeristății Alexandru I. Cuza din Iași alături de cei de la Muzeul de Științe ale Naturii
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
prevede nici o zonă tampon în jurul ariei protejate. Din acest motiv, ecosistemul nou format este amenințat de defrișările din zonele limitrofe. Eroziunea solului în zona drumului forestier și tăierile masive de arbori au dus la un grad mare de colmatare a lacului, într-un timp neașteptat de scurt.
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
oameni de știință care au stat 10...20 zile, iar în premieră una din echipe a fost formată numai din femei. Casa submarină Tektite II a fost proiectată și construită de General Electric. Laboratorul submers LS-1 a fost lansat în lacul Bicaz cu o echipă de scafandrii ai Stațiunii de cercetare de la Pângărați, Neamț, care au reușit o ședere de 30 zile la adâncimea de 10 m. Având un diametru de 2 m și lungime de 5 m poate acomoda până la
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
de cercetare de la Pângărați, Neamț, care au reușit o ședere de 30 zile la adâncimea de 10 m. Având un diametru de 2 m și lungime de 5 m poate acomoda până la 2 scafandri. Experimentul Necton 78 se lansează în lacul Bicaz, alcătuit din trei laboratoare submerse: „Limnos” aflat la un metru sub apă, „Salmös” la 10 m și „Argyroneta” imersat la 20 m. Laboratoarele erau cuplate în pemanență prin legătură TV. Laboratorul submers Lacustris '94 stabilește un record european, de
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
gherilă. Municipiul Narvik acoperă suprafețe întinse în afara hotarelor orașului propriu-zis. Printre alte localități încadrate în comună sunt Bjerkvik, Håkvik, Beisfjord și Skjomen. Partea estică, dinspre Suedia este dominată de munți și vârful Storsteinfjelet atinge 1.894 m înălțime. Mai sunt lacuri și văi, însă acestea sunt în mare parte deasupra liniei de vegetație. Orașul însuși este situat lângă partea interioară a adâncului Ofotfjord, dar chiar și aici munții, care se ridică brusc de la malurile fiordului albastru, ajung până la 1.700 m
Narvik () [Corola-website/Science/315441_a_316770]
-
departe în munți pe jos, drumeția fiind o activitate foarte populară în regiune. În apele din apropierea portului și din fiorduri zac epave de pe vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, o atracție veritabilă pentru scufundători. Pescuitul este practicat intens pe lacuri și fiorduri, o alternativă fiind râurile bogate în somon din Skjomen, Beisfjord și Bjerkvik. Festivalul de Iarnă (Vinterfestuka) se desfășoară în fiecare an, la începutul lui martie. Muzeul Ocupației din Narvik expune diferite obiecte din anii 1940-1945, printre care Crucea
Narvik () [Corola-website/Science/315441_a_316770]
-
130 m distantă. Colorările cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris în finalul activului din Zgurăști au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legătura dintre ele, dar și viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m.
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m.
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
administrată de Clubul Sfinx din Gârda de Sus. În 2011, Consiliul Local din Gârda de Sus a hotărât modernizarea amenajării peșterii cu scări și podețuri metalice. Cu acest prilej, Clubul Speologic Sfinx a blocat accesul la galeria superioară de dincolo de lacul periodic, tăind pe jumătate vechea scară de acces și turnând un zid de ciment la capătul acesteia, în scopul protejării faunei carstice (cu precădere cele două colonii de lilieci).
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
Situate la nord de lacul Scropoasa în Munții Bucegi, sunt printre cele mai strâmte, frumoase și spectaculoase chei de pe Valea Ialomiței și chiar din România. Se întind pe o lungime de pește 1,5 km, săpate în pereți de calcar. În anul 1970, pentru a
Cheile Orzei () [Corola-website/Science/317288_a_318617]
-
ținut în onoarea tatălui său. Simenon a scăpat de interogatoriul din Franța, iar în 1945 a plecat, împreună cu Tigy și Marc, în America de Nord. A petrecut câteva luni în Quebec, Canada, la nord de Montreal, în Domaine L'Esterel (Ste-Marguerite du Lac Masson). În această perioda a scris trei române (unul dintre acestea fiind "Trei dormitoare în Manhattan"). Boule nu a putut fi împreună cu familia din cauza vizei. În anii petrecuți în Statele Unite, Simenon a vizitat regulat New York-ul. Împreună cu familia a făcut
Georges Simenon () [Corola-website/Science/317290_a_318619]
-
alături de feldspați din grupa tectosilicaților. Zeoliții au structuri mult mai deschise și mai puțin dense decât alți silicați. Zeoliții sunt minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral. În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu apă sărată. Zeoliții naturali sunt reprezentați prin alumino silicați naturali de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu și se găsesc în natură mai ales în cavitațile rocilor vulcanice unde s-au format prin contactul lavei cu apa mării. Ei
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
medii geologice. Din punct de vedere economic, mai importante sunt boabele fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din deșert, în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la temperaturi joase. În România se găsesc depozite importante de zeoliți naturali în rocile vulcanice: natrolit, laumontit, analcim, meyolit, chabazit, stilbit, heulandit și gmelenit. În 1948 au fost
Zeolit () [Corola-website/Science/317312_a_318641]
-
închipuit că o arenă de distrugere în folclorul evreiesc. De aceea valea a fost socotita blestemata. iar Gheena a devenit curând un echivalent figurativ al Iadului. Și totuși, folclorul evreiesc sugerează că valea avea o poartă care ducea către un lac în flăcări. Termenul ebraic Gehinom a intrat ulterior și în limba idiș că numele figurativ al locului de purificare spirituală a morților păcătoși. După majoritatea surselor iudaice, perioada de purificare sau de pedeapsă ar fi limitată la numai 12 luni
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
de flăcările gheenei.." Noul Testament se referă și la Hades că la un loc distinct de Gheena. Spre deosebire de Gheena, Hades comunica nu foc sau pedeapsă, ci uitare. Viziunea lui Ioan în Apocalipsa 20:14 să descrie Hades ca fiind aruncat în Lacul de foc. Biblia regelui James al Angliei este unică traducere engleză aflat în uz, care traduce termenii Sheol, Hades, Tartarus și Gheena prin Hell (Iad). New Internațional Version, New Living Translation, New American Standard Bible folosește termenul „hell” (Iad) numai
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]