30,140 matches
-
spuneți!" Această expresie poate fi folosită în două feluri: j" manieră umoristică sau ca o cursă pentru o dispută, într-un context nostim, cel ce folosește expresia așteaptă răspunsul "spuneți" și de îndată ce a terminat de povestit, interlocutorii au datoria să râdă. în provocarea unei dispute sau a unei certe sună cam așa: BOB: Sue este o fată atât de amabilă, atât de deschisă! (Face un compliment unei terțe persoane. ) SALLY: Aș putea să spun și eu câte ceva despre asta. (Cursă. ) BOB
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pe-aia cu... " este un clișeu utilizat de cei care nu au talentul de-a spune bancuri. El reclamă tot un răspuns-clișeu - " Nu", și îl somează pe interlocutor să nu arate că ar cunoaște bancul și să se pregătească să râdă la poantă. Bancurile spuse fără acest prolog uzat sunt mult mai apreciate. Comicii profesioniști, ca Dave Allen ori Johnny Garson, nu utilizează niciodată asemenea prologuri. Mulți oratori publici folosesc expresia: "Asta-mi aduce aminte de povestea cu", care are aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
în fața tabloului, i-a pus întâmplător a doua oară aceeași întrebare. Al doilea răspuns a sunat astfel: Ca să vă spun drept, nu cred că Picasso a avut prea multe lucruri noi de împărtășit în ultimele douăzeci și cinci de minute". Amândoi au râs, apoi Alan i-a mărturisit că încearcă această formulă de pornire a unei discuții pentru o nouă carte de a sa, așa că până la urmă au discutat despre carte. ) La coadă la cinema: "Ce ați auzit despre acest film?" Ce v-
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ultima ședință a fundației? Mă cheamă Allan. Cum ați ajuns membru al acestei fundații?" Dacă trecem pe lângă cineva care se plimbă în timp ce noi alergăm pe alee sau de-a lungul țărmului. "Ne luăm la întrecere?" (Cealaltă persoană, de obicei, va râde. Putem râde și noi, apoi să ne oprim și să continuăm cu o remarcă. Chiar dacă nu obținem nici un răspuns, aceasta este singura formulă de început, după care imediat putem pleca. ) La jogging: Ce fel de pantofi de alergare purtați? De ce
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a fundației? Mă cheamă Allan. Cum ați ajuns membru al acestei fundații?" Dacă trecem pe lângă cineva care se plimbă în timp ce noi alergăm pe alee sau de-a lungul țărmului. "Ne luăm la întrecere?" (Cealaltă persoană, de obicei, va râde. Putem râde și noi, apoi să ne oprim și să continuăm cu o remarcă. Chiar dacă nu obținem nici un răspuns, aceasta este singura formulă de început, după care imediat putem pleca. ) La jogging: Ce fel de pantofi de alergare purtați? De ce ați ales
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
știri. Mă străduiesc din răsputeri să urmăresc firul conversației, dar, după o vreme, parcă ne-am fi spus tot ce era de spus - parcă am scormoni prin praf după subiectul ăla de conversație! Atunci ne zgâim una la alta și râdem. Uneori e o situație cam jenantă, în cele din urmă, una din noi pretextează ceva și pleacă". Experiența acestei femei e comună - și de prisos. Nu există nici un motiv serios pentru ca ea sau altcineva să nu găsească cuvinte pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
distantă cu ei. Cam ca doamna Portnoy din Plângerea familiei Portnoy de Philip Roth: "Alex? Alex? Oare am un fiu pe care-l cheamă Alex? A, da, aveam unul, dar n-am nici o veste de la el de ani de zile". (Râde) Și ce am obținut prin toate astea - nimic: mă sună mai rar decât oricând. Cred că a venit timpul să schimb placa. ANGELA: Ajut la supravegherea unui grup. de fetițe și destul de des facem excursii în împrejurimi. Fetele vin tot
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
spunem ce dorim sau, uneori, chiar să-l lăudăm anticipat, așa cum a procedat Melissa pentru a schimba felul în care soțul ei îi făcea masaj pe spate. MELISSA: Când soțul meu apăsa prea tare sau mă masa cum nu trebuie (râde) - vreau să spun cu prea multă forță - rezistam cât puteam și pe urmă strigam furioasă: Termină o dată!" El devenea ca gheața și aceasta-i strica toată dispoziția. Apoi am încercat metoda pozitivă, spunându-i lucruri de genul: "Tare bine ar
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
învins. Care e secretul tău?" Un agent comercial care telefonează unui posibil client pentru a-i cere o întâlnire poate folosi liniștit acest tip de compliment, care chiar dacă este o exagerare, e totuși compliment și îl face pe client să râdă. Prin aceasta CUM SĂ PRIMIM COMPLIMENTELE Atunci când începem să facem altora tot mai multe complimente, vom începe să primim și noi tot mai multe. Dacă vrem ca aceste schimburi pozitive să continue, este foarte important să-l ajutăm pe cel
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
face această mică favoare. GEN: Ai dreptate, Stan, nu. (Acceptă adevărul. ) Dialogul 2 GARY: Salut, Bill. Ce faci? (Deschidere rituală. ) BILL: Excelent Tu? (Deschidere rituală. ) GARY: Bine. Și ce mai face Rolls-ul tău? (Zâmbește. ) BILL: O, și el e excelent (Râde). GARY: Ascultă, Bill, îmi vin niște rude cu avionul diseară din statul vecin. BILL: Este o veste bună! GARY: Și dacă m-aș duce să-i iau în Rolls Royce-ul tău, mamă, ce impresie aș face! BILL: Sunt sigur că
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ți-am restituit-o, întotdeauna, în cea mai bună stare? Ultima dată chiar am spălat-o și am lustruit-o și i-am făcut plinul înainte de a o aduce. Ba am mai și aspirat covorașele și am golit scrumierele. BILL: (Râde) Sigur că ai făcut treabă bună că ai avut grijă de mașina mea și ești binevenită s-o iei și altădată. Dar diseară vreau să ies eu cu ea. (Acceptă adevărul, se destăinuie, apoi urmează tehnica "discului stricat". ) GARY: Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
teoria bahtiniană a carnavalescului. Categoria aceasta, aplicată operei comice a scriitorului român, e însă preluată întrucâtva restrictiv, deoarece neglijează caracteristica de bază a râsului carnavalesc care, în accepția lui Bahtin, se definește prin ambivalență (îl cuprinde și pe cel care râde și este interpretat ca regenerator), absentă la Caragiale. Așa cum îl preia A., carnavalescul se reduce la grotesc și caricatural. Mai pertinente se dovedesc celelalte interpretări: drumul inițiatic în opera lui Mihail Sadoveanu, prin prisma căruia criticul reabilitează (ca scrieri importante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
unui individ la diferite ore ale zilei. Același nivel de zgomot într-o clasă poate fi perceput ca un zgomot de fond normal în cursul zilei și poate părea un zgomot "violent" la sfârșitul zilei! Să relativizăm așadar și să râdem puțin în cartea asta prea serioasă întorcându-ne pentru o clipă la frumosul roman al socializării juvenile care este Războiul bumbilor, de Louis Pergaud, situat la sfârșitul secolului al XIX-lea în două sate rivale din Franche-Compté. Școlarii din Longeverne
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Și atunci/ pasărea cu clonț de rubin/ ne va privi clămpănind furioasă,/ ghearele ei se vor crispa pe o cracă roșie,/ aripile ei se vor chirci/ va fi apucată de convulsii/ și noi o vom privi zvârcolindu-se,/ și vom râde de ea,/ și vom putea socoti/ abia atunci/ că am răzbunat măcar în parte/ moartea căprioarei cu nările înfiorate...” (Cântec de lebădă din revista „Ramuri”, nr.3, 1983). CAPITOLUL I Receptarea critică a operei lui Nicolae Labiș de-a lungul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
noi, pentru această temă, fie că este vorba de proverbe, zicători și expresii idiomatice sau simple replici ale persoanelor și personajelor din scrierile lui Ion Creangă. * VOL. I SOACRA CU TREI NURORI ( Poveste ) p. 5, r. 16 18 : „și-i râdea inima babei de bucurie când gândea numai cât de fericită are să fie, ajutată de feciori și mângăiată de viitoarele nurori” speranța de a trăi mai ușor și mai bine a viitoarei soacre, dar nu fără nuanțe ironice regăsite în asocierile
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
13 : „omul lui Dumnezeu, cu năravul dracului” - ideea, cu substrat evident religios, potrivit căreia omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini ce vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cu substrat evident religios, potrivit căreia omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini ce vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele ce conferă superioritate; p. 39, r. 12 13
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se prindeau pe vremea aceea flăcăii la oaste...” stagiul militar era mai mult decât o obligație, era mai degrabă un supliciu, de care fugeau toți tinerii, din această cauză trebuiau prinși cu vicleșug; p. 158, r. 18 19 : „De plăcinte râde gura, de vărzare, și mai tare” uneori oamenii se comportă ca niște „robi ai pântecelui”, gândind doar la mâncare și la cât mai variate specialități gastronomice; r. 39 : „tot îs mai aproape dinții decât părinții” fiecare om are mai multă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
63, r. 9 10 : „a ajuns oul mai cu minte decât găina” condamnare a atitudinii revoltate a tinerilor față de părinți și față de cei mai în vârstă, privită ca o sfidare a legilor naturii; r. 20 21 : „Șede hârbu-n cale și râde de oale” criticarea defectelor altora neglijând propriile defecte; p. 64, r. 38 39 : „te prea lauzi; las' mai bine să te laude alții” nu este recomandată lauda propriilor calități, fiind de preferat aprecierea justă a altora; lauda de sine, pe lângă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
regulile unei discuții: 1. Ascultă persoana care vorbește! 2. Vorbește când îți vine rândul! 3. Ridică mâna dacă dorești să spui ceva! 4. Nu întrerupe pe cel care vorbește! 5. Critică ideea și nu persoana care o exprimă! 6. Nu râde de ce spune colegul tău! 7. Încurajează-ți colegii să participe la discuții! Elevii sunt aranjați în cerc sau semicerc. Se reamintesc faptele grave care s-au săvârșit. Se pun întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, de exemplu
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
în fiecare moment al vieții voastre,chiar și atunci când nu sunteți acasă. Felul cum vă îmbrăcați, cum vorbiți cu alți oameni și despre alți oameni, cum vă bucurați sau vă întristați, cum vă purtați cu prietenii și cu dușmanii, cum râdeți, cum citiți ziarul - toate acestea au pentru copil o mare însemnătate”. Cercul din care se pot selecționa exemple pentru a influența pozitiv asupra conduitei elevului poate fi extins la persoanele din jurul lui : frații săi mai mari, bunicii, rudele, vecini, prietenii
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
Gigi, București, f.a.; Zâmbiți, vă rog, București, f.a. Traduceri: Rabindranath Tagore, Lumina ochilor, București, 1921, Pietrele flămânde, București, 1927; John Ruskin, Regele râului de aur, București, 1925; H. Chr. Andersen, Evreica și alte povestiri, București, 1926; Wilhelm Busch, Ca să mai râdem, București, 1926, Plici și Plum, cu desenele autorului, București, 1928; Max Nordau, Închisoare de flori, București, 1926; Halid Zia, Sclava neagră, București, 1927; Christoph von Schmid, Inelul pierdut, București, 1929, Jertfa Lilianei, București, 1930, Copilul crescut în peșteră, București, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
de dispreț al căror obiect este. El evoluează sau are sentimentul că evoluează într-un univers nesigur și amenințător, simțind prezența «devoratorilor de cadavre» care nu îi așteaptă decât căderea pentru a-l «nimici». Hiena, despre care se spune că «râde», adaugă tabloului deja descris ironia perfidă și cruzimea torționarului care se bucură să își vadă victima suferind. Cămilă Ce greu le este celor bogați să intre în împărăția lui Dumnezeu! Căci mai ușor trece cămila prin urechile acului decât intră
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
niciodată și fără a-și găsi liniștea. În acest caz reprezintă agitația intelectuală, incoerența și lipsa de concentrare. Ca atare, visul în care apare o maimuță îl sfătuiește pe subiect să dea dovadă de mai multă umilință (să știi să râzi de tine însuți) și să-și găsească liniștea interioară. Cârtiță Deoarece sapă galerii subterane, cârtița reprezintă calea gândurilor, inconștientul. Prezentă în vis, ea poate semnifica necesitatea de a descoperi un secret, ceva ascuns, îngropat. Această semnificație este întărită de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
capitelul este o evocare a bolții cerești și deci a unei nevoi de protecție (adesea paternă); - pista împărtășește semnificațiile arenei și scenei (vezi aceste două cuvinte); - clovnul este o invitație la detașare, la a privi lucrurile cu umor, la a râde cu sinceritate de propriile defectele ; - îmblânzitorul simbolizează stăpânirea instinctelor și a pulsiunilor; - trapezistul trimite la ideile de lejeritate, înălțare, detașare (vezi Pasăre); - acrobatul și jongleurul exprimă ușurința și suplețea comportamentului, dar și instabilitatea (obligația de a jongla cu finanțele ori
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]