13,494 matches
-
definită ca reprezentând o grupare de persoane constituită în baza unui contract de societate și beneficiind de personalitate juridică, în care asociații se înțeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru realizarea de fapte de comerț, în scopul realizării și împărțirii profitului realizat 72. Legea restricționează formele sub care se pot asocia persoanele fizice sau juridice indicând limitativ și imperativ, în art. 2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, cele cinci forme juridice pe care le poate îmbrăca o
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
secolul XXI. Parreto și Heidegger sunt semnelor vremii gropari ai ideii de elită. A fost Popper un elitist? Cu siguranță că, dacă statele politice moderne nu ar fi fost produse prin intermediul unei intelocrații, al unei elite arogante și cinice, iar împărțirea averii statelor după 1945 nu ar fi fost o simplă idee compromisă de către aristocrația roșie a regimurilor comuniste, condițiile de producere a extremismelor nu ar fi existat și astfel s-ar fi scris istoria ultimilor 200 de ani! Societatea de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
celui de-al doilea Imperiu. Din aceste două motive autonomia sindicalismului și separarea de mutualism socialismul francez nu dispune de aceeași așezare a maselor și nici de o putere asemănătoare cu cea a omologilor săi germani sau din Europa de Nord. Această împărțire între partid politic și sindicat este încă și mai vizibilă în Italia și Spania. Înainte de 1859, liberalii și socialiștii italieni s-au confruntat mai întîi cu problema unității naționale. Fără să fi fost vreodată socialist, G. Mazzini a influențat puternic
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
țărănesc au apărut încă din 1888 în România și Danemarca, în 1893 în Germania (mai exact în Bavaria), și în 1894 în Belgia și Franța. Ele ilustrează foarte bine diversitatea orientărilor susținute de socialiști: în timp ce danezii, olandezii și francezii vor împărțirea pămînturilor, socialiștii români, italieni, croați și ruși speră să cîștige masele de țărani de partea lor prin cooperativizare și înmulțirea cooperativelor. Toți doresc să unească țărănimea împotriva agresiunii capitaliste, ceea ce, în majoritatea cazurilor, rămîne doar un gînd frumos, avînd în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Divizarea socialiștilor, anterioară anului 1914, în "oportuniști" și "revoluționari" va pregăti noua linie de partaj între "șovini" și "internaționaliști"7. Dacă este adevărat că în perioada 1914-1918 spiritul internaționalist se situează în direcția aripii stîngi revoluționare, constituită cu mult înainte, împărțirea între belicoși și pacifiști nu corespunde neapărat nivelului celor care o apără. Militanții de stînga susțin Uniunea sacră și invers. Foști "radicali" au trecut la naționalism, în timp ce "oportuniștii" se regăsesc adesea în tabăra, mult mai restrînsă, a internaționalismului. Pe de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
ale societății comerciale /45 1. Elementele esențiale ale contractului de societate comercială / 45 1.1. Aportul asociaților / 45 1.2. Capitalul social / 61 1.3. Exercitarea în comun a activității comerciale affectio societatis / 63 1.4. Participarea la realizarea și împărțirea beneficiilor și pierderilor / 66 2. Personalitatea juridică a societății comerciale / 71 2.1. Atributele de identificare / 72 2.2. Patrimoniul societății / 78 2.3. Răspunderea pentru datoriile sociale / 79 Capitolul 3. Constituirea societăților comerciale / 81 1. Actul constitutiv / 82 1
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
fost definită ca reprezentând o grupare de persoane constituită în baza unui contract de societate și beneficiind de personalitate juridică, în care asociații se înțeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru realizarea de activități comerciale, în scopul realizării și împărțirii profitului realizat 23. Existând aceste prevederi legale în doctrină s-au ridicat câteva întrebări: societatea comercială este un contract sau o instituție?; este un contract sau o persoană juridică?; este un contract sau un act unilateral?. Pentru a da răspuns
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
că asocierea în participație, ca entitate colectivă poate fi titulara unei întreprinderi constituită din totalitatea operațiunilor (afacerilor) pe care le derulează.32 Asemănarea cu societatea comercială este dată de faptul că ambele sunt asocieri de persoane care au drept scop împărțirea foloaselor dobândite prin exercitarea unei activități comerciale. Ea se distinge de celelalte forme prin caracterul ocult și intuitu personae al asocierii, absența patrimoniului social și a personalității juridice. Asocierea în participație se constituie prin simpla încheiere a contractului fără să
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
numai în societatea în nume colectiv și asociaților comanditați din societățile în comandită și se numește aport societar. Prestațiile în muncă nu pot constitui aport la formarea și majorarea capitalului social. În schimbul acestui aport, asociații participă, potrivit actului constitutiv, la împărțirea beneficiilor și suportarea pierderilor, precum și la luarea deciziilor în societate rămânând, totodată, obligați să participe la pierderi. Dacă în actul constitutiv nu există stipulat acest lucru asociatul care prestează muncă va avea dreptul la beneficii și pierderi într-o cotă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
capital așa cum expres prevede art. 1902 C.civ. Aportul în muncă prezintă o serie de trăsături: reprezintă o prestație cu caracter succesiv și pentru viitor; nu conferă asociatului părți sociale ci doar dreptul de a participa la beneficii și la împărțirea activului social, rămânând obligat să participe la pierderi; este evaluat convențional iar în lipsa unei stipulațiuni se aplică dispozițiile art. 1902 C.civ. Neexecutarea aportului în prestații sau cunoștințe specifice dă loc numai la o acțiune în excludere cu daune-interese, dacă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
affectio societatis constituie un criteriu de distincție între societatea comercială și alte grupări economice. De exemplu, participarea salariaților la beneficiile societății nu îi transformă pe aceștia în asociați tocmai pentru că le lipsește affectio societatis. 1.4. Participarea la realizarea și împărțirea beneficiilor și pierderilor Un alt element definitoriu, specific, al contractului de societate îl reprezintă dreptul asociaților de a participa la împărțirea beneficiilor și pierderilor ori de a se folosi de economia ce ar putea rezulta din activitatea desfășurată. Scopul societății
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
nu îi transformă pe aceștia în asociați tocmai pentru că le lipsește affectio societatis. 1.4. Participarea la realizarea și împărțirea beneficiilor și pierderilor Un alt element definitoriu, specific, al contractului de societate îl reprezintă dreptul asociaților de a participa la împărțirea beneficiilor și pierderilor ori de a se folosi de economia ce ar putea rezulta din activitatea desfășurată. Scopul societății este acela de a realiza beneficii din activetatea comercială desfășurată și de a împărți beneficiile ori de a folosi de economia
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acestor reguli societatea are o acțiune în restituire împotriva asociaților care au cunoscut sau, în împrejurările date, ar fi trebuit să cunoască neregularitatea distribuirii. Acțiunea este prescriptibilă în termen de 3 ani de la data distribuirii. 1.4.2. Criterii de împărțire a profitului. Repartizarea beneficiilor se face proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, așa cum a fost stabilită prin actul constitutiv. Părțile pot deroga de la această regulă și stabili alte proporții. De asemenea, asociații pot participa la câștig în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societate; se exclude soluționarea unor asemenea diferende prin arbitraj chiar dacă există clauză compromisorie. Legea interzice așa numita clauză leonină 73 prevăzută de art. 1902 alin.5 C.civ. care prevede că orice clauză prin care un asociat este exclus de la împărțirea beneficiilor sau de la participarea la pierderi este considerată nescrisă 74. În cazul prestaților în muncă cu titlu de aport social, asociați au dreptul la o cotă din profit sau pierderi egală cu a asociatului care a adus în societate cota
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de cult (icoane și lumânări). d) Cauza contractului de societate Cauza, element a cărui definiție este disputată în doctrină 98, este motivul încheierii contractului. Scopul încheierii acestuia este participarea fiecărui asociat la rezultatele activității comerciale desfășurate în comun, adică la împărțirea beneficiilor și pierderilor. De aceea contractul de societate va fi lipsit de cauză și sancționat în consecință dacă s-a stipulat ca unuia dintre asociați să-i revină totalitatea câștigurilor (clauza leonină)99. Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului cu exceptia cazului
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
că există o serie de drepturi intangibile ale acționarilor, un minim de drepturi prezumate a constitui însăși cauza intrării acestora în societate, drepturi ce nu pot fi modificate decât în temeiul voinței unanime a asociaților: dreptul la beneficii și la împărțirea finală a patrimoniului prin lichidare; dreptul de a lua parte la funcționarea societății (de a participa la adunările generale, de a discuta problemele de pe ordinea de zi, de a vota, de a lua parte la numirea administratorilor și cenzorilor sau
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
reunirea a două sau mai multe societăți comerciale (care își încetează existența) pentru constituirea unei societăți comerciale noi. Societățile comerciale ce fuzionează se dizolvă fără lichidare, patrimoniile lor formând patrimoniul noii societății 276. Divizarea este operațiunea prin care se realizează împărțirea unei societăți comerciale sau desprinderea unei părți din societate 277. Divizarea constă în împărțirea întregului patrimoniu al unei societăți care își încetează existența, între două sau mai multe societăți existente sau care iau astfel ființă (divizarea totală). Desprinderea constă în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
unei societăți comerciale noi. Societățile comerciale ce fuzionează se dizolvă fără lichidare, patrimoniile lor formând patrimoniul noii societății 276. Divizarea este operațiunea prin care se realizează împărțirea unei societăți comerciale sau desprinderea unei părți din societate 277. Divizarea constă în împărțirea întregului patrimoniu al unei societăți care își încetează existența, între două sau mai multe societăți existente sau care iau astfel ființă (divizarea totală). Desprinderea constă în separarea unei părți din patrimoniul unei societăți, care nu își încetează existența, și transmiterea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
În această fază, personalitatea juridică a societății nu este afectată, însă dizolvarea pune capăt activetății normale a societății. Dizolvarea are ca efect, în principiu, deschiderea procedurii lichidării. Faza lichidării societății cuprinde operațiile de lichidare a patrimoniului societății, plata creditorilor și împărțirea soldului între asociați. În această fază, societatea continuă să își păstreze personalitatea juridică dar subordonată cerințelor lichidării 288. De la regula parcurgerii celor două faze pentru încetarea personalității unei societăți există și excepții. Este cazul societăților care încetează fără lichidare (cum
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în principiu, întră în lichidare. Lichidarea societății comerciale constă într-un ansamblu de operațiuni care au ca scop terminarea operațiunilor comerciale aflate în curs la data dizolvării societății, încasarea creanțelor societății, transformarea bunurilor societății în bani, plata datoriilor societății și împărțirea activului net între asociați 296. Operațiunile care fac obiectul fazei lichidării societății sunt realizate de persoane anume învestite lichidatori care sunt practicieni în insolvență. Intrarea în faza de lichidare generează o serie de consecințe importante. Societatea nu își va mai
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Pentru fiecare prelungire a termenului de lichidare, lichidatorul are obligația de a depune la oficiul registrului comerțului hotărârea instanței, precum și raportul privind stadiul operațiunilor de lichidare. Procedura lichidării presupune stabilirea și realizarea activului social, stabilirea și plata pasivului social și împărțirea între asociați a activului net astfel determinat. a) O primă etapă se referă la transformarea bunurilor mobile și imobile ale societății în bani. Lichidatorii vor putea să vândă, prin licitație publică, imobilele și orice avere mobiliară a societății. În privința bunurilor
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pe acțiuni Societatea pe acțiuni poate fi definită ca acea societate constituită prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite acțiuni, pentru desfășurarea unei activități comerciale, în scopul împărțirii beneficiilor, și care răspund pentru obligațiile sociale numai în limita aporturilor lor313. Caracterele societății pe acțiuni: a) societatea se constituie dintr-un număr minim de asociați, denumiți și acționari; b) capitalul social este divizat în acțiuni; c) răspunderea asociaților pentru
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comanditari răspund numai în limita aportului lor. Deosebirea între cele două tipuri de societate este aceea că, în cazul societății în comandită pe acțiuni, capitalul social este împărțit în acțiuni și nu în părți de interes. Prin această caracteristică a împărțirii capitalului social în acțiuni titluri negociabile, reprezentative și de valoare societatea în comandită pe acțiuni se aseamănă cu societatea pe acțiuni. Este motivul pentru care legea asimilează societatea în comandită pe acțiuni cu societatea pe acțiuni. Societatea în comandită pe
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acțiuni. Societatea în comandită pe acțiuni poate fi definită ca acea societate constituită prin asocierea mai multor persoane, care participă la formarea capitalului social prin anumite contribuții reprezentate prin acțiuni, în vederea desfășurării unei activități comerciale, pentru realizarea unor beneficii și împărțirea lor. Caracterele societății în comandită pe acțiuni: a) societatea cuprinde două categorii de asociați: comanditați și comanditari; b) întregul capital social este împărțit în acțiuni; c) răspunderea pentru obligațiile sociale este diferită; comanditații răspund nelimitat și solidar, iar comanditarii răspund
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
care nu sunt liber cesionabile 405. Societatea cu răspundere limitată poate fi definită ca o societate constituită, pe baza deplinei încrederi, de două sau mai multe persoane, care pun în comun anumite bunuri, pentru a desfășura o activitate comercială, în vederea împărțirii beneficiilor și care răspund pentru obligațiile sociale în limita aportului lor. Caracterele societății cu răspundere limitată: a) asocierea se bazează pe încrederea asociaților; b) capitalul social este divizat în anumite fracțiuni denumite părți sociale; c) asociații răspund pentru obligațiile sociale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]