5,710 matches
-
Ion Barbu „Munții-n Spirit, lucruri într-un pod albastru”. Prozele poematice din această carte, cu epic redus, transcriu senzații nedefinite sau observații acute ale unui personaj-narator feminin, care deformează liric realitatea prin percepția personală. Detaliul de viață cotidiană se împletește cu viziunea de vis, iar planul realist se intersectează cu cel fantastic, într-o incursiune, defel gratuită, în zonele existențiale profunde. Între prozele cu ecouri oniric-borgesiene sunt inserate, ca niște file din caietul naratorului, câteva poeme ceremonios livrești, scrise într-
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
integrarea rezultatelor analitice în câmpul mai larg al istoriei culturii. Pe acest drum se angajează și lucrarea Epoca lui Traian. Împrejurări istorice și probleme ideologice (1980) că și Istoria literaturii latine (I-II, 1994), în care mijloacele expunerii tradiționale se împletesc armonios cu metodele mai noi. SCRIERI: Evoluția românului antic, București, 1970; L’Époque de Néron et șes controverses idéologiques, Leiden, 1972; Seneca, București, 1972; Tacit, București, 1974; Structures et idéologie dans „Leș Vies des douze césars” de Suétone, București-Paris, 1977
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
regiune cu o mitologie stranie („vâlva băii”) și cu o lume de El Dorado, în care chiar cei apropiați (bunicul, popa Moldovan, Gherasim, dascălul Cojoc) iau dimensiuni fabuloase. Interesante sunt și evocările anilor de școală, în care elegiacul spontan se împletește cu teza dezrădăcinării, și ale câtorva episoade din viața studențească (Promoție, În străini, Bătrânul), ce ilustrează cazuri contrastante de succes și eșec universitar. Cu o implicație autobiografică redusă, alte texte (Ghiță, Mitru, Homunculus) vor să demonstreze efectele pernicioase ale ruperii
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
tipuri (sau firi): 1.Firea demonstrativă este caracterizată printr-o anormală capacitate de refulare. Când atinge grade mai înalte, devine fire isterică. Refularea nu este o simulare, deși manifestările la care duce seamănă cu o simulare conștientă grosolană sau se împletesc cu o simulare parțial conștientă. Pacientul este exagerat în gesturi și vorbe, dorește să-și dea importanță și să se afirme; prezintă teatralism cu note de inautenticitate uneori ușor de depistat, se autolaudă sau se autocompătimește, este patetic; plin de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
m-aș simți obosit de voiagiul meu, el îmi zise: "Trîmbițarea unor artiști ca d-ta cred că nu [e] de trebuință; când cineva e așa de renumit atunci numai numele de pe afiș împle teatrul și cununile de laur se-mpletesc de sine". în fine primii, i joc și astăseară chiar, fără repetiție, pe Hamlet, și, pre D-zeu, daca până atuncea nu mi s-o în-tîmpla nimic, apoi o să caut să-ți fac onoare și, când or să mă cheme
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
păstorițe, C-a fericiților ni-i ocuparea, Făcem cununi. Aceasta cu flori varii S-îmflă din ce în ce sub mâna mea, Iar tu, cu simț mai nalt, suflet mai mare, Ales-ai laurul delicat și zvelt. [PRINCESA] Ramurii care-i împleteam pe gânduri Ele-au găsit un cap de ele demn Grată le-așez pe fruntea lui Virgil. [ELEONORA] Iar eu - cununa-mi veselă și plină Apăs pe fruntea mastrului Ludvig: El, cu-a lui glume-n veci neveștezite, Aibă de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se vor arăta neapărat slăbiciunile rutinei numai și vor cere o disciplinare a acestui proces natural. 0 tecnică fundamentală are de dătorie de-a-l dezvolta după un plan. Ea, începînd de la fraze cu mai multe membre, va trece la perioade împletite de proză, spre a studia în ele artea respirărei, adică împărțirea răsufletului ce e corectă și scărită după sensul vorbei. Oratorul câștigă astfel conștiința propriei sale măsuri și câștigă în putere de-a respira, tactul pentru economia lui și-o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aparent antinomice. Din perspectiva mentalității arhaice, ambele sunt folosite (așa cum face și Tezeu) ca „arme” de răpunere a principiului haotic - cu alte cuvinte, de ordonare a Haosului. Vezi în acest sens posibila înrudire dintre cuvântul latin texo („a țese, a împleti”), cel sanscrit taks („a tăia cu securea”) (22, p. 21) și cel grecesc taxis („ordine”). Am văzut deja analogia (formală, dar și simbolică) dintre planul labirintului și pânza de păianjen. Fratele Ariadnei, Minotaurul, devorează victimele prinse în „păienjenișul” Labirintului, la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonul (monstrul), sunt uneori păstrate date care atrag atenția asupra subtextului magic al demersului. De foarte multe ori, în colindele românești, eroul (eroina) leagă monstrul cu „o ață răsucită” sau cu „frâne subțirele”, sau cu „fire de mătase”. Chiar dacă sunt „împletite-n șase”, aceste „legături” subtile nu pot, evident, să supună forța oarbă și stihială a monstrului decât în măsura în care ele sunt de natură magică. Finețea, subtilitatea, chiar imate- rialitatea substanței din care sunt confecționate „legăturile” dau măsura caracterului lor magic și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cum era nodus Gordius - este un act sinonim cu a parcurge un traseu labirintic și, pe de altă parte, faptul că numele de Gordius nu este purtat întâmplător de regele frigian. Acest antroponim are ca rădăcină i.-e. *gherdh = „a împleti, inclusiv a împleti garduri, a îngrădi” (vezi coradicalul rom. gard, alb. gardh) (23, p. 69). Numele regelui frigian poate fi pus în legătură și cu gr. chorde și lat. chorda („coardă, intestin” - vezi sugestia de labirint a viscerelor), lat. cortex
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Gordius - este un act sinonim cu a parcurge un traseu labirintic și, pe de altă parte, faptul că numele de Gordius nu este purtat întâmplător de regele frigian. Acest antroponim are ca rădăcină i.-e. *gherdh = „a împleti, inclusiv a împleti garduri, a îngrădi” (vezi coradicalul rom. gard, alb. gardh) (23, p. 69). Numele regelui frigian poate fi pus în legătură și cu gr. chorde și lat. chorda („coardă, intestin” - vezi sugestia de labirint a viscerelor), lat. cortex („înveliș, scoarță”) sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
26, p. 81). Leul locuiește un spațiu haotic, necosmizat, în creierul munților, în „codrii ce n-au d-umblat”, pe tărâmuri izolate unde „mirean n-a călcat” și unde vegetația crește nemăsurat și neordonat : „unde iarba crește,/ în patru se-mpletește”. Statutul său este acela de ființă stihială („Vine leul cum îi vântul/ Scuturându-se pământul”), care pradă și distruge spațiul cosmizat : Leul în sat că și-o intrat, Ce-o fost rău tot a stricat, Ce-o fost bun tot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
personaje se înfruntă „în lupte, că-s mai drepte” (29, p. 78). După o „zi de vară până-n seară”, voinicul răpune leul și-l leagă cu „curea neagră”, sau cu „zgardă albă de bumbac”, sau cu „o sfoară de mătasă,/ împletită-n cinci, în șasă” (29, pp. 71-78). Mi-l leagă cu curele și în frâne subțirele ca de-o ață răsucită în trei [șu]vițe împletită (30, p. 536). Până în acest punct al scenariului, armele „voinicești” nu-și găsesc rostul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tip 50 ; cf. 26, p. 202). „Peștele de mare”, care periodic distruge grădina fecioarei, este o ipostază a lui Draco marinus : [Ioana] acasă se întoarce, Se pune și toarce, O mreajă să facă La lume să placă, Mreajă de mătase, împletită-n șase. [Ioana], ochi negri, Merge la grădină, Mreaja își anină, Mreaja își întinde, Grădina coprinde. Peștele de mare, Din mare că sare, în grădină intră Prin mreajă se-ntinde Și-ntr-însa se prinde. Astfel legat, peștele urmează să fie sacrificat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fapt al supunerii magice a acestuia. Reamintesc imaginea solomonarilor călărind balauri înfrânați sau pe aceea a vrăjitoarelor călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
călărind demoni. Sunt atestate credințe populare românești privind faptul că doar „strigoaiele” (vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar tot „de fată mare”), fecioara toarce și împletește o „mreajă de mătase,/ împletită-n șase
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vrăjitoarele) „călăresc pe tauri” (65, p. 165). Chiar „leagănul de mătase, împletit cu vița-n șase” ne poate sugera „legarea” bourului, punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar tot „de fată mare”), fecioara toarce și împletește o „mreajă de mătase,/ împletită-n șase” pentru a prinde (a lega) tot un monstru acvatic, „cel pește de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
punerea lui „în frâu” (113). „Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar tot „de fată mare”), fecioara toarce și împletește o „mreajă de mătase,/ împletită-n șase” pentru a prinde (a lega) tot un monstru acvatic, „cel pește de mare”. Finalitatea actului este aceeași : facerea ospățului de nuntă, înte- meierea unei noi familii, a unei noi case, a unui nou
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Leagănul” e împletit și pus între coarne chiar de către fată : Poartă leagăn de mătase, împletit de Leana-n șase (29, p. 176). Tot așa cum, în alte colinde (dar tot „de fată mare”), fecioara toarce și împletește o „mreajă de mătase,/ împletită-n șase” pentru a prinde (a lega) tot un monstru acvatic, „cel pește de mare”. Finalitatea actului este aceeași : facerea ospățului de nuntă, înte- meierea unei noi familii, a unei noi case, a unui nou Univers (36, p. 101). În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de halu- cinogene” (248, pp. 22-24). Nu se știe cu exactitate ce plante se foloseau pentru provo- carea halu cinațiilor onirice în templul consacrat lui Asklepios (asklepeion) sau fiului acestuia, Machaon. Foarte probabil, unele plante dintre cele din care era împletită misterioasa cunună de ierburi, kiphos, de pe capul statuii zeului din incinta templului : La Gerenia - scrie Pausanias - există un templu consacrat lui Machaon, fiul lui Asklepios, unde datorită lui Machaon se pot găsi [prin incubatio] mijloace pentru tămăduirea bolilor omenești. [...] Se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cununa de iederă „potolește durerile de cap”, dar, pentru eficiență, se face o alifie din frunze de iederă și se aplică pe frunte (Naturalis historia, XXIV, 75-82) (38, pp. 98, 182). De asemenea, Plinius cel Bătrân recomandă, ca analgezic, cununile împletite din planta „coada-cocoșului” (numită și „Pecetea lui Solomon”, Polygonatum odoratum sau Polygonatum officinale). Într- adevăr, planta conține diverși alcaloizi și este folosită, inclusiv în medicina populară românească, împotriva nevralgiilor de tot felul. „Pentru durerile de cap - spune Plinius - [botaniștii] reco-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
frunze de boz și din flori de mac (13, pp. 220-230 ; 114, p. 342). în fine, tot Cantemir, vorbind despre „datina veche” a călușarilor în Moldova, notează faptul că, în timpul ritualurilor la care participă, aceștia poartă pe cap o „cunună împletită de pelin” (259, p. 212). Știm că pelinul (Artemisia absinthium) este masiv folosit de către călușari : „[Ei] toacă în gură fără încetare pelin” (129). Este vorba de o plantă puternic psihotropă (vezi câteva pagini mai jos), din care se extrage băutura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
său câteva edificii cu adevărat gigantice, turnuri fără o utilitate aparentă, înalte de până la doi kilometri. Clădirile păreau abandonate, dar inginerii care le construiseră nu aveau egal pe tot cuprinsul Imperiului. Structura lor de rezistența părea formată din armături metalice, împletite cu o știință ciudată, într-o logică ternară, pe care nu o mai întîlnise niciunde. Abia când a aterizat pe terasa celui mai înalt dintre turnuri și-a dat seama că masivul muntos din dreapta lui nu e natural, ci un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în istorie. Și el, și pilda lui. Femeia preferă să se întoarcă și să zâmbească întunericului. Scopul scuză întotdeauna mijloacele. Iar lumea ei nu era decât o încrengătură de mijloace dintre cele mai murdare pentru atingerea unor scopuri care se împleteau, neînțelegîndu-se niciodată asupra unei ordini de priorități. Și prin ochiurile acestei țesături ample, în care zăceau încurcate destinele tuturor oamenilor din Abație, Maria vedea lumina lui Dumnezeu. 16. Când simți pentru prima dată pământul zguduindu-se sub picioare, Abatele gândi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o porțiune construită dintr-o piatră de un alb lăptos. Mai erau desigur și augustinele, bijuteriile care se vindeau în Câmpie și care, pe lângă spirala de platină, făceau să lumineze încă una, opusă. Primii călugări obișnuiau să-și poarte părul împletit în cozi și acest obicei devenise obligatoriu... Probabil că încă mai era vreun hrisov vechi în care se spunea că toți călugării trebuie să aibă cozi, dar acum el nu mai era respectat de nimeni. Și ce poate fi altceva
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]