4,538 matches
-
ce structurează înțelegerea evenimentelor, conceperea și desfășurarea politicii externe, configurarea conflictelor internaționale o mare parte a secolului XX. În mod fundamental, acesta are la bază o serie de considerații filosofice asupra naturii umane: omul este rău, egoist și supus unei înclinații naturale către căutarea puterii, a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. În consecință, și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
internaționale, și conducătorul, cel care întemeiază și conduce statul. Prin urmare, la nivelul relațiilor internaționale ne lovim de un dublu determinism: pe de o parte intervine natura umană nealterată de-a lungul secolelor, iar pe de altă parte pot interveni înclinațiile către răutate, intențiile rele ale conducătorilor. Pentru autorii realiști, nu există nici o schimbare în natura umană, de unde decurge în mod necesar că nu există progres. Din acest punct de vedere, realismul este o paradigmă conservatoare. Așadar realismul, ca și idealismul
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
să-l elimine în totalitate, pentru ca lumea să nu se mai confrunte niciodată cu distrugerea și pierderile impresionante din timpul Marelui Război. Idealismul wilsonian susținea tocmai teza conform căreia omul nu este în mod necesar înclinat spre conflict, ci, dimpotrivă, înclinația lui naturală este mai degrabă către pace. Prin înființarea Ligii Națiunilor, se urmărea eliminarea definitivă a războiului din rândurile instrumentelor universal acceptate ale relațiilor internaționale. Eșecul Ligii Națiunilor și a sistemului de securitate colectivă reprezentat de aceasta de a stopa
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
vrem și să desăvârșim”. În al treilea rând, alegerile omului decurg din scopurile sale, iar acestea sunt dictate de natură, căreia omului îi aparține ca ființă corporală; prin urmare, alegerile umane nu sunt libere, ci sunt dictate acestuia de propriile înclinații naturale. Aceste argumente sugerau ideea că omul nu este înzestrat cu liber arbitru, adică nu poate alege liber și face ceea ce vrea. Aceste concluzii ar fi avut consecințe devastatoare pentru morala creștină. Dacă omul nu este liber, dacă acțiunile sale
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
poate fi stăpânul propriului destin. În al doilea rând, însăși voința umană reprezintă o manifestare a acțiunii divine. În al treilea rând, alegerile omului decurg din scopurile sale ( scopurile aparțin naturii), alegerile nu sunt libere, ci dictate acestuia de propriile înclinații naturale. Se afirmă că omul nu este înzestrat cu liber arbitru, adică nu poate alege și face ceea ce vrea. Dacă omul nu este liber, dacă actele sale nu i se datorează, ci îi sunt dictate în mod implacabil, atunci el
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
este în mpod necesar rea într-o situație determinantă, fiind liberă față de necesitățile și constrângerile exterioare.Aceasta nu înseamnă că domnește în ea un echilibru perfect, o indiferență absolută față de exterior. În același timp, se naște o anumită necesitate din înclinația însăși a voinței de a acționa într-un fel sau altul. De aceea Leibniz distinge între necesitatea absolută , metafizică sau geometrică, și cea ipotetică sau morală, conform căreia un eveniment trebuie să se întâmple, fiindcă a fost prevăzut de Dumnezeu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
că acești indivizi empatizează cu cei care resimt aceleași dificultăți financiare. Astfel pentru a reduce disconfortul resimțit, se vor angaja în comportamente prosociale, atât timp cât nu includ și ajutor financiar (Hoon și Lim, 2001). Este posibil ca indivizii să manifeste o înclinație față de organizație, adoptând comportamente pe măsură, în momente stresante și dificile din punct de vedere financiar. Persoanele pot avea tendința de a se sprijini reciproc să supraviețuiască vremurilor dificile. Indiferent de situație, conducerea ar trebui să încurajeze comportamentele de susținere
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
bună pentru apă. Conținutul în humus variază între 0,26-5,70%. Brun eumezobazic litic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari, Maxut și Deleni, dar insular, pe versanți superiori, pe expoziții semiînsorite cu înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund, cu un volum edafic util de 50 m³/m². Textura este luto nisipoasă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
modernii au aprobat atașarea celor două filosofii la marea tradiție platoniciană. Atât Augustin cât și Descartes atribuie cunoașterii sensibile aceeași semnificație și anume nu doar cea de senzație imediată ci și de memorie a senzațiilor, reprezentări ale imaginației și totodată înclinațiile naturale asociate obiectelor de natură fizică. Legat de faptul că toate acestea sunt cauze fundamentale ale erorii specificate atât în De civitate Dei cât și în Discurs și Meditații, se observă că aceeași categorie de idei se situează în afara îndoielii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
gîndurilor care mi se înfățișează ca și cogitato, ci este vorba de un lucru diferit de mine, în afara mea, despre un lucru cum e cel care mă străbate și pe care momentan, eu nu-l pot opri, pentru că, “o oarecare înclinație mă îndeamnă să cred acest lucru și nu o lumină naturală care mă face să știu că el este adevărat”. ) Res, este lucrul exterior mie și diferit de mine, căruia nu-i pot momentan fixa și asigura existența în afara mea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
spiritul, dacă nu-l ținem în frâu, aleargă spre exterior căruia este înclinat în mod natural să-i atribuie existență. Așadar dacă problema era de a examina conținutul gîndurilor noastre sprijinite pe lucrurile sensibile, nu ar fi fost de reținut înclinația eului. Din contra, am fi fost prinși în contemplarea spectacolului obiectelor intenționale ale fenomenologiei trăite și în ceea ce Husserl numea solipsism transcedental.) Nu este vizat exteriorul, nu căutăm să-l atingem ca pe un obiect pol aflat la orizont; raportul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cuvînt “substanță” nu este singurul omis din scriitură în acest moment precis al ordinii meditației, tocmai pentru că nu suntem încă siguri de nici un lucru existent în afara eului. Nebulozitatea lui în afară este prezentă înlăuntrul meu, și ea se manifestă în înclinația naturală de a crede ceea ce este exterior mie, dar trebuie să-i înțelegem motivul și să o redirijăm prin meditație, căci o asemenea înclinație pentru ceea ce este în afara mea nu poate avea valoare decât atunci cînd lumina naturală ne poate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
existent în afara eului. Nebulozitatea lui în afară este prezentă înlăuntrul meu, și ea se manifestă în înclinația naturală de a crede ceea ce este exterior mie, dar trebuie să-i înțelegem motivul și să o redirijăm prin meditație, căci o asemenea înclinație pentru ceea ce este în afara mea nu poate avea valoare decât atunci cînd lumina naturală ne poate asigura de legitimitatea ei. VII.4. Subiectivitatea în trecerea de la eu la persoană În Meditația a IV-a Descartes dovedește existența corpurilor exterioare eului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
subiectul lui Descartes sensuri multiple? Generozitatea este expresia proprie a ceea ce se găsește în planul abstract al eului, adică prezența în el a exteriorității cu care înclină să se unească în mod veritabil și aceasta nu imediat, printr-o “oarecare înclinație ce mă îndeamnă să cred acest lucru”, ci printr-o “lumină naturală ce mă face să știu că ea este adevărată”. În planul metafizicii concepută ca fundament al științelor, eul se va orienta în conștiință prin îmbinarea descoperirii raționamentelor sale
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
științelor, eul se va orienta în conștiință prin îmbinarea descoperirii raționamentelor sale deductive ce produc judecăți de existență. În planul moralei însă, el se va orienta spre ceea ce este în afara lui, prin acțiune și prin folosirea conștiinței pentru viață, unde înclinația naturală spre exterioritate devine o iubire și o cunoaștere a valorii celorlalți, pentru care devine posibil ca el să se dăruiască într-o acțiune comună.. În această acțiune eul ar putea eventual să înfățișeze identitatea abstractă a vieții sale. Distincția
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
cu totul liber, fiind vorba de felul în care-și descoperă judecățile urmărind o ordine metodică, de a conduce cu spiritul liber și cu noblețea sufletului, așa cum i-a spus Elisabethei și chiar de a conduce și acționa asupra umorilor, înclinațiilor și pasiunilor sale” pentru a gusta cât mai multă dulceață în această viață”.) Diferendul asupra naturii și poziției subiectului duce în mod fundamental la problema judecății. Descartes are o concepție etică asupra judecații pe care o aplică la problema cunoașterii
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
două nume”. Și de fapt în Meditația a IV-a, Descartes vorbește despre întindere și voință ca despre “concursul a două cauze”, a “forței” și a “greutății” raționamentelor evidente și deci “dintr-o mare lumină a înțelegerii urmează o mare înclinație în voință”. Înțelegerea mai diferențiată a raportului dintre acțiune și pasiune se traduce în înțelegerea mai exactă a raportului dintre finit și infinit. Finitudinea înțelegerii semnifică mai puțin întinderea mică a științei noastre, cât imposibilitatea de a fi compusă în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a unor cauze de natură familială (Anghel, 2006), între părinți și copii existând chiar și o conexiune intergenerațională (Farrington, 1993) și, astfel, e posibil ca părinții care au manifestat conduite ostile în copilărie, să aibă, la rândul lor, copii cu „înclinație” spre exercitarea unor comportamente abuzive. Pe ce s-ar fonda conexiunea identificată de cercetătoarea în cauză? Răspunsul aduce în discuție strategiile parentale caracterizate prin disciplina fizică extrem de riguroasă, monitorizarea limitată a copilului, prezența unor abilități ineficiente ale părinților de rezolvare
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
nici nu se căutau principii în compoziție aplicabile în egală măsură edificiilor, sculpturii și picturii, artelor plastice și celor decorative, indiferent de locul sau de perioada apariției lor. Astfel de reguli erau considerate irealizabile și, poate, indezirabile. Formația, ca și înclinația ce-mi sunt proprii m-au condus întotdeauna către ceea ce au în comun lucrurile mai degrabă decât către ceea ce le distinge unul de altul. Aruncând o privire asupra a ceea ce ne oferă artele diferitelor epoci drept experiență colectivă a umanității
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
locuință ce-ar pluti în spațiul cosmic, această preferință n-ar mai avea sens. Pe pământ, atracția gravitațională determină felul în care agățăm perpendicular tablourile. Verticalele și orizontalele ramei formează „cadrul” orientării spațiale a diferiților vectori centrici dinăuntrul compoziției. O înclinație este îndeobște definită vizual ca o deviere de la cadru, exact așa cum în muzica diatonică tonurile unei melodii datorează dinamica lor abaterii de la nota dominantă. Când baza lipsește - de exemplu, când o pictură de Mondrian este întoarsă la 45° (figura 34
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în partea stângă (figura 90). Acest fapt îl situează într-o poziție clară de dominare față de prada sa, Bethsabeea. Totuși, doamna nu apare chiar dedesubtul regelui. Legătura diagonală dintre ei poate fi o întâlnire pe picior de egalitate. În plus, înclinația legăturii sporește cu mult tensiunea scenei. Am arătat mai înainte că formele înclinate sunt percepute ca deviații de la osatura statică a verticalei și orizontalei. Astfel, raportul spațial oblic dintre rege și iubită se interpretează ca o ciocnire între subjugarea totală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nevoie, pentru că nu toți se vor duce pe linia manelelor, nu toți or să devină vagabonzi, hoți ș.a.m.d. Dimpotrivă, noi trebuie să facem totul și să-i atragem spre sala de spectacol mai ales pe aceia care au înclinații spre așa ceva, tocmai pentru a nu o lua pe căile amintite. E de datoria noastră să-i îndreptăm pe drumul cel bun, pentru că avem pretenția că avansăm spre o societate civilizată. În ce constă, în fapt, această inițiativă? Am dat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
influențeze pe autor încât să-și piardă propria identitate. Să vreau să scriu altfel nici nu pot! Orice scriitor are câteva obsesii asupra cărora revine și cuplul este o relație etern umană. Așa cum au observat unii critici, am o anume înclinație pentru personajul feminin, pentru că în această identate umană se pot desluși fațete ale misterului. De fapt, unul din eseurile publicate în volumul Subiecte teatrale este intitulat chiar „Misterul feminității”. Eu am căutat ca teoria dramei, teoria teatrală pe care am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
nevoie, pentru că nu toți se vor duce pe linia manelelor, nu toți or să devină vagabonzi, hoți ș.a.m.d. Dimpotrivă, noi trebuie să facem totul și să-i atragem spre sala de spectacol mai ales pe aceia care au înclinații spre așa ceva, tocmai pentru a nu o lua pe căile amintite. E de datoria noastră să-i îndreptăm pe drumul cel bun, pentru că avem pretenția că avansăm spre o societate civilizată. În ce constă, în fapt, această inițiativă? Am dat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
influențeze pe autor încât să-și piardă propria identitate. Să vreau să scriu altfel nici nu pot! Orice scriitor are câteva obsesii asupra cărora revine și cuplul este o relație etern umană. Așa cum au observat unii critici, am o anume înclinație pentru personajul feminin, pentru că în această identate umană se pot desluși fațete ale misterului. De fapt, unul din eseurile publicate în volumul Subiecte teatrale este intitulat chiar „Misterul feminității”. Eu am căutat ca teoria dramei, teoria teatrală pe care am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]