6,539 matches
-
Dialogul e purtat cu vervă, autorul dovedind un dar deosebit de a contura, prin replici spirituale, dar și triviale uneori, tipuri pitorești și mentalități caracteristice epocii. Vigoarea polemică a primelor prefețe a scăzut însă repede. Cele mai multe conțin, pe lângă mărturii autobiografice, obișnuitele îndemnuri și precepte de morală tradițională. Traduceri: [P. Blanchard], Cele dintâi cunoștințe, pref. trad., București, 1828; Marmontel, Aneta și Luben, pref. trad., București, 1829; [Voltaire, Marmontel], în Deosebite istorii morale desfătătoare și pline de învățătură, București, 1831; Fénelon, Întâmplările lui Telemah
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
, revistă apărută la Constanța, lunar, din ianuarie 1939 pînă în august 1940. Proprietar este Aurel Vulpe, iar ca redactor răspunzător figurează George Duma, colectivul redacțional schimbându-se pe parcurs. În editorialul-program, intitulat Sub două îndemnuri, se arată: „S-au strâns, prin urmare, laolaltă, toți cei d-aci, care s-au manifestat pe terenul istoric, arheologic, artistic în general, și au fundat «Ponticele», în amintirea celui dintâi poet care a trăit, a visat și s-a
PONTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288881_a_290210]
-
Pagini alese. 1880 - 1951, tr. și pref. Savin Bratu, București, 1970, 120 -121; Madame de Noailles et leș Roumains, „Revue roumaine”, 1912, 4; Octavian Goga, Din umbră zidurilor, București, 1913, 84-86; S. B. [Sebastian Bornemisa], Contesa de Noailles. Gânduri și îndemnuri culturale, CZ, 1922, 3; René Lalou, Histoire de la littérature contemporaine, Paris, 1924, 408-414; Joseph Bédier, Paul Hazard, Histoire de la littérature française, ÎI, Paris, 1924, 305-306; Iorga, Oameni, III, 370-371; Al. Tzigara- Samurcaș, „Le Poème de l’amour”, CL, 1925, iulie-august
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
sistemului”, „productivitatea muncii generează egalitate/inegalitate socială”. Relația, cauzală are deci, cel mai adesea, forma următoare: În acest sens, Marx caracteriza legile sociale ca „legi ale activității umane”. Cauzalitatea se realizează prin intermediul acțiunii umane: este o cauzalitate a acesteia. Dacă îndemnul durkheimist de a trata faptele sociale ca fapte „pozitive”, similare cu cele naturale, și de a le explica prin alte fapte sociale a deschis larg perspective analizei de tip științific în sociologie, el conține însă și o simplificare, a cărei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relevă, în incipit, în scriitură, dar și în tematică, o influență măcar, dacă nu cumva o colaborare, a lui D. Anghel. După moartea „dioscurilor” N. a fost muncită de dorința de a se justifica, de a explica dramele. În ciuda multiplelor îndemnuri de a renunța, de a lăsa lucrul în grija biografilor nepărtinitori, publică Helianta. Două vieți stinse, carte subintitulată Mărturisiri, având pe copertă titlul Destăinuirile iubitei și structurată ca un roman. Prima parte este constituită de secvențe din jurnalul ținut de
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
istorică, reflecția. Dar semnele distinctive ale geografiei românești sunt celebrate, de regulă, în spirit prea ostentativ patriotic. Efectele sunt, nu o dată, de natură mai mult retorică decât poetică. Poeticul autentic se realizează abia atunci când, în conformitate (intenționat sau nu) cu îndemnul goethean Bilde, Künstler, rede nicht construiește icoane în Ceremonie în albastru . Când, de exemplu, fixează pictural o cavalcadă („Arcuri de templu păgân,/ Gâturi prelungi implorând reverie -/ cavalcada fecundă, țară de fân/ spulberată de oameni”), când imaginează o coborâre în „cripta
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
de evaluare. Cursul 13tc "Cursul 13" Arta cercetării în științele socialetc "Arta cercetării în științele sociale" Rezumat. Acest curs recapitulativ conține trei părți, un rezumat al temelor de bază, considerații asupra valorii metodelor de cercetare în științele sociale și un îndemn pentru tinerii cercetători la practicarea cu inteligență, angajament moral și modestie a acestui meșteșug. Argumentele controversate ale cursului se află în secțiunea de mijloc ce răspunde unor serii de critici bazate pe presupusa lipsă de importanță, amoralitate și imoralitate a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a lumii" Am ajuns la finalul acestei serii de cursuri de bază în metodele de cercetare în științele sociale. O încheiere bună presupune, după cum cere regula, o recapitulativă trecere în revistă, o concluzie privind importanța problemei în discuție, precum și un îndemn la acțiuni viitoare. Primele două au fost deja îndeplinite (concluzia privind importanța problemei a fost trasă, de fapt, în răspunsul la acuzația că aceasta are prea puțină importanță); ceea ce ne rămâne acum este să lansăm îndemnul la acțiune. Fundamentarea educației
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în discuție, precum și un îndemn la acțiuni viitoare. Primele două au fost deja îndeplinite (concluzia privind importanța problemei a fost trasă, de fapt, în răspunsul la acuzația că aceasta are prea puțină importanță); ceea ce ne rămâne acum este să lansăm îndemnul la acțiune. Fundamentarea educației în principal pe memorizarea descoperirilor făcute de alții a fost considerată întotdeauna nepedagogică. În secolul XXI, date fiind capacitățile computerelor de stocare și găsire rapidă de date, educația bazată pe memorare se dovedește tot mai depășită
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
survenite în ultima jumătate de secol în viața satului. Se disting și câteva interesante observații privitoare la repartizarea repertoriului pe vârste, baladele fiind cunoscute mai ales de bătrâni, iar repertoriul liric, de tineri. În Basme populare românești, culegere alcătuită la îndemnul lui D. Caracostea și adoptând ordonarea textelor după modelul din Antologie de proză populară epică de Ovidiu Bârlea, N. a inclus basme fantastice, basme nuvelistice, basme-snoave și snoave, legende, toate culese din județul Olt, numai câteva provenind din comuna Dimitrie
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
însă o falsă țintă, pentru că totul servește scopurilor propagandistice ale momentului. Mai mult, în articolul Pasiunea de a descoperi. Unele probleme actuale ale reportajului (1960), N. formulează ideea „colectivizării reportajului”, oamenii condeiului urmând a fi repartizați la principalele obiective economice. Îndemnul de a „descoperi noi regiuni de realitate” nu va avea ca rezultat decât descrierea din ce în ce mai încărcată de lirism factice și de sentimentalism dulceag a „noului” de tip comunist și a „viitorului luminos”. În aceste texte de propagandă, realitatea e „zugrăvită
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
ca învățător la Târgu Mureș și ca profesor de liceu la București. A fost cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din București (1963-1975) și secretar de redacție la „Revue roumaine d’histoire”. Debutează în 1926 cu versuri la revista „Îndemnul” a Liceului „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș, iar editorial în 1933, cu volumul Figuri mureșene (scris în colaborare cu Eugen Nicoară). În 1945 i s-a acordat Premiul „Gh. Asachi” al Academiei Române pentru volumul de studii și evocări istorice De la
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
aflat în opoziție cu cel emis de o boierime centrifugă. El ajunge la câteva fraze definitive, ușor de așezat lângă principiile ce se cristalizau în Europa în secolul lui Machiavelli. Idei de circulație în „cărțile de învățătură”, cum ar fi îndemnurile la stăpânirea de sine, cumpătare, modestie, prevedere, prudență, sunt însumate într-un model de stăpânitor ce acționează urmărind prevenirea diplomatică a conflictelor militare. Apare astfel, remarcabil formulat, principiul prudenței politice, ce sintetiza experiențe mai vechi. Theodosie, viitorul voievod în general
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
a preluat latinizat. Învață la Târgu Mureș, la Blaj, unde va deveni discipolul profesorului Simion Bărnuțiu, și la Cluj. Aici redactează, împreună cu alți colegi, un periodic, difuzat manuscris, „Zorile pentru minte și inimă” (1845-1846), în care își formulează orientările și îndemnurile spre clarificarea unei puternice conștiințe românești, semnând Alesandru Pop. Absolvind în 1847 un curs de drept, este numit funcționar juridic la Târgu Mureș. Participă intens la evenimentele revoluționare din 1847-1848, fiind cel mai tânăr dintre tribunii de mare autoritate - Avram
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
peste trei sute de cântece și strigături. Astfel, apelul pentru adunarea literaturii populare difuzat de G. Barițiu prin „Foaie literară” îl găsește în plină activitate. Se pare că P. nu s-a îndreptat spre creația populară din proprie inițiativă, ci la îndemnul lui Timotei Cipariu, ulterior abandonând însă definitiv aceste preocupări. După ce termină studiile teologice, se căsătorește cu fiica preotului Simion Pop din Făget, sat în care va preoți până la sfârșitul vieții. Debutând cu versuri în „Foaie pentru minte, inimă și literatură
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
facile, în spirit agitatoric: „Cu această dragoste nepieritoare/ Eu, țară, te iubesc clocotitor/ Și-am mers la braț cu tine totdeauna/ În văzul și-n auzul tuturor” (E o iubire). Dinastia regală este blamată stupid („țara lui rege Hopânțol”) și îndemnul de a pune capăt unei rânduieli politice „învechite” este exprimat conform rețetarului ideologic: „Să sfărâmi lumea veche în care-ai suferit” (Cântec pentru liniștit copilul). Primul roman publicat de P., Pământ sălbatic (1966), e urmat de Fața lumii (1971), Primăvară
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
Valéry (G. Călinescu). Revista inițiază o anchetă pe tema De ce nu se citește?, la care răspund cititori de diferite profesii, deschide o rubrică de texte pentru copii (Doi copii bănățeni ne povestesc copilăria) sau oferă sfaturi (Instrucțiuni pentru cercetători) și îndemnuri, cum ar fi acela de a prezenta biografia unor scriitori, înființând chiar o rubrică specială, „Biografia”, care include date noi despre Mateiu I. Caragiale (Viorel Alecu), Jack London (Eusebiu Cămilar), Paul Verhaeren (Virgil Ierunca, sub pseudonimul Virgiliu Angelli), Bogdan Amaru
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
un alt prezent, considerat postmodern, și chiar îndemna la prospectări în viitor. Același prefix începuse să fie invocat și pentru a caracteriza societatea noastră confruntată cu tranziția postcomunistă. De aici cea de-a treia origine a acestei lucrări, luând forma îndemnului de a explora tranziția postcomunistă în spațiul mai cuprinzător al modernității. Totuși, tocmai din identificarea acestor origini au rezultat și distanțările proprii. De fapt, voi argumenta în lucrare că doar paradigmele clasice ale sociologiei nu ne mai pot ajuta prea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
considerată ca fiind esențială pentru modernitate. În societatea postindustrială, însă, nici guvernele și nici corporațiile nu se mai bazează exclusiv pe modelele birocratice tradiționale de organizare și conducere. Rețelele multiplicate se asociază cu aplatizarea ierarhiilor și cu descentralizarea puterii, iar îndemnul la auto-organizare se asociază cu tehnici de management al cunoașterii și inovării. Unor asemenea forme de organizare trebuie să le corespundă noi reguli, diferite de cele specifice birocrației raționale și impersonale. Ca atare, regulile vechi dispar, și chiar dacă cele noi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
erotică se estompează, se distilează în vis, ca în Simfonia tăcerii, unde viața pare țesută în singurătate din amintiri, din „gloata albastrelor himere” înfiripate de jocul norilor. Trezită din halucinație, poeta dă glas unor „cântări de fecioară”, în care refuză îndemnul acestei „biblii barbare” de a-și lăsa „sufletul în prada oceanului de voluptate”. În Cântări pentru pasărea albastră (1922; Premiul Societății Scriitorilor Români), unde muzicalitatea are alt registru, „nevrozele”, spiritualizate, dau „sufletului aripi de pasăre albastră”, ființa se simte absorbită
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
o stranie năzuință spre puritate, mai credeam, după Revoluție, că un episcop ar face bine să încerce măcar să fie sfânt ori să nu fie deloc. Mă așteptam ca experții în microfoane și cu epoleți sub patrafir să practice, măcar la îndemnul rușinii, virtutea publică a smereniei 3. Slujbașii cu steluțe și epoleți au învățat însă mai repede alfabetul oportunismului politic 4. Cuvântul „demisie” nu figura în vocabularul pe rol al puterii ecleziastice tolerate de comuniști. Mărturisirea sinceră a păcatelor înșelării, mi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
entuziaști ai înnoirii picturii sacre și pionieri ai muzicii bizantine, elevi participanți în tabere de muncă, medici fără de arginți, olimpici cu origini modeste, dar împătimiți de carte. Toate acestea sunt miracole pentru care Dumnezeu trebuie lăudat 1. Însă urmăm noi îndemnul apostolului: „Cinstiți pe cei ce se ostenesc între voi” (I Tesaloniceni 5, 15)? Cartea de bucatetc "Cartea de bucate" Ce anume le oferă acestora oficialii Bisericii? Câți dintre laicii cu adevărat dedicați sunt oameni de decizie în adunările parohiale? Câți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la cer. Implementarea acestei decizii n-a asigurat neapărat succesul integrării reale a țiganilor în textura socială a comunităților europene din teritoriul românesc (români, maghiari, germani)1. Resentimentul a plutit mereu în aer. Patruzeci de ani mai târziu, dacă la îndemnul generalului Antonescu ar fi trecut Prutul, Kogălniceanu ar fi putut scrie aceleași rânduri. Delirul rasist al perioadei interbelice a pus sub semnul întrebării soarta multor țigani din România, mulți dintre ei fiind trimiși, alături de evrei, în lagărele de concentrare naziste
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu, trebuie să aibă în centrul Evangheliei sale un Hristos. Dacă nu pe Cel murit și înviat „după Scripturi”, atunci pe care altul? Același lucru poate fi spus și despre „mișcarea Duhului”; în textele canonice ale Noului Testament întâlnim acest îndemn (I Ioan 4, 1): „Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți proroci mincinoși au ieșit în lume”. După care criterii epistemologice ar putea fi recunoscută mișcarea invizibilă a Duhului? Pe scurt, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
eroarea protestantă a autodeterminării. Firește, nimeni nu poate pune hotar Duhului care suflă unde vrea (Ioan 3, 8). „Trebuie să învățăm să trăim și să mărturisim creștinismul și dinspre Duhul Sfânt”, spune H.-R. Patapievici. Poate reprezenta însă un asemenea îndemn o veritabilă noutate, câtă vreme constituirea efectivă a Bisericii apostolice se leagă organic de evenimentul întemeietor al Cincizecimii? Pentru credincioșii din ecclesia nu există un timp istoric de grație și altul de damnație. În liturghie nu rămâne loc pentru nostalgii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]