3,818 matches
-
Este ca un fel de lumină acolo. Dacă i-am deschide capul, s-ar revărsa din el lumină. Dădu din cap către Crang. - Veniți și uitați-vă. Gosseyn se afla încă bine legat în scaunul lui; capul îi era efectiv înfășurat în aparaturi de tot felul, când Crang trecu pe lângă el dispărând din raza lui vizuală. El presupuse că detectivul de pe Venus se uita prin lentilele aparatului. Tăcere. Apoi se auzi un zgomot și senzația că cineva se îndepărtează cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de „1 Mai“ și „23 August“, unde eram scoși cu facultatea. Îmbrăcam rochiile cubiste ale doamnei T. sau împrumutam vesta de sportsman a lui Fred Vasilescu și parcă greutatea carului alegoric cu „RSR-Scumpa noastră patrie!“ nu se mai simțea. Mă înfășuram, alături de Sandu și Ioana, în acordurile simfoniilor de la patefon și nu mai auzeam uralele cu „Ceaușescu-PCR!“. Întârziam la o bârfă cu Mini, Nory și Mika-Lé și, printre aburii ceaiului din salon, uitam de putoarea muncitorească de transpirație și de mutrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dacă deschideai dulapul bunicilor, cădeau peste tine blănuri și pălării interbelice, ca-n teatrul TV de marți seara. Desigur, moliile își făcuseră datoria și-acum puteai să strecori două sau chiar trei degete prin opera lor, dar farmecul rămânea intact, înfășurat în mirosuri de naftalină și levănțică. Nimeni nu mai purta zdrențele astea, însă familia nu se învrednicea să le-arunce. Erau ca imensa colecție de dopuri și pungi a maică-mii: cine știe când puteau să mai folosească? Hainele duceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la loc, așa că veneai înapoi, să pună iar ceara fierbinte pe tine, tot permanent. Și tot un milion. Serile, le spionai pe maminele cu trusele de pudre și vopseluri. Apăreau câte două, în halate de-un verde tonic, și te înfășurau în prosoape. După ce terminau cu prosoapele, se-apucau să-ți umble la gene cu furculițele alea mici cu păr: le băgau și le scoteau din niște tuburi subțiri, lunguiețe, umplute c-un fel de cremă soioasă de ghete. Mai schimbau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cantina de-o sută de metri, în formă de hală vitrată. Am ieșit cu spatele din curte și Mihnea a coborât să închidă poarta. Apoi am luat-o ușor prin mocirla drumului și-am cotit în șoseaua principală. Ceața se înfășura în suluri de vânt și umezeală, iar ploaia nu se mai oprea. Am aprins regulamentar luminile și-am pornit pe banda întâi, constant, fără grabă. Tot drumul până la Neptun am condus în tăcere, ignorându-i pe ceilalți. Poate au vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau pricepute, ca atunci când vezi șerpii încolăcindu-se cu zecile, plăcut și înspăimântător. Aburii treceau dintr-o scenă într-alta, se deplasau odată cu corpurile, vârstele și culoarea pereților din camere, fără a se schimba în vreun fel: le simțeam răsuflarea înfășurând-o pe Maria în zeci de îmbrățișări la care nu luam parte. Nimic nu mă făcea mai mândru și mai nefericit decât să știu asta. Cumințenia pe care o căutasem, izvorâtă din convingerea unicității splendide a corpului meu (și, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe Bombonica și-n lift. Pe Goguță, o javră galben cu negru, invadată de patru generații de purici și una de furnici, ne hotărâsem să-l răpim și să postăm prin cartier afișe cu mutra lui terorizată, cu un fular înfășurat pe bot și-o cerere de recompensă dedesubt: am fi strâns o sumă frumușică de pe-urma lui! În realitate, nu puteai să te-atingi de Goguță și Bombonica. Lătratul lor nerecunoscător și laș te întâmpina de oriunde, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lopeți și târnăcoape, uneori și cu niște furtune zimțate, inelare, bombate ca viermii de mătase. Nimeni nu afla ce fac acolo, reparația dura zile, uneori chiar săptămâni; după ce terminau, plesnea altă conductă. Găurile erau cârpite cu niște cuie mai mari, înfășurate în iarbă uscată (instalatorii îi ziceau „cânepă“: „Ai adus cânepa?“, „Păi cum vrei să-ți închidem spărtura, tataie, dacă n-ai cânepă?!“). Spărturile se astupau cu ziare și cârpe, peste care se turna prenadez sau, dacă aveai noroc să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
miliției. Pe drumul dintre Covasna și Sfântu Gheorghe, la kilometrul 49, s-a petrecut un accident mai puțin obișnuit de circulație, în urma căruia Kiraly și-a mușcat limba, șoferul și-a rupt piciorul, iar Maurer s-a trezit cu portiera înfășurată peste picioare, bazinul spart și șoldul drept mutat la nivelul umărului. Tot atunci, martorii spun că ar fi auzit celebra replică a lui Maurer, care a dat ulterior naștere atâtor suspiciuni: „M-a omorât nenorocitul!...“ Nu lipsea decât o mărturie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trandafiri agățători, uscați sau doar adormiți, filtrau zgomotele străzii: auzeai uneori sunete, dar parcă moi și căptușite cu cârpe ude. Scara era tubulară, metalică, așa cum apar în filme; un copil ar fi putut lesne trece pe-acolo. Înăuntru, pereții se înfășurau prietenos în jurul construcției. Tablourile fuseseră alese cu gust, nu întâlneai reproduceri după Ali-Baba sau poze cu Sovata. Deasupra patului, lumina distila un Schiele clasic, o femeie nudă, cu liniile corpului trase-n cerneală neagră: tușele întunecate se subțiau în apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ich muss sterben, Ich muss sterben“. Prăjiturile îl însoțeau, strălucind în creme mov și roșii revărsate peste blaturile din vitrină: tiramisu cu fructe de pădure, Apfel-Tarte, cremșnit cu sos de zmeură, tort de vișine cu mure. Ospătarii trebăluiau printre farfurii, înfășurați în șorțuri lungi și negre. Mai deslușeam și-un monstru rotund, cafeniu: nelipsitul Sacher-Torte, un soi de roată de cașcaval din blat de tort, acoperită cu ciocolată și îndopată cu straturi moi de cremă de nuci. O întâlneai și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar fi ajuns cu ușurință la destinatari prin Pif-uri sau, când ultimele au fost interzise de Ceaușescu, prin rolele-gigant ale supercalculatoarelor Felix: fără butoane, dar cu niște capace rotative cât un pneu de Rabă de 16 tone, sub care se înfășurau benzile. Totul ducea spre o uriașă conspirație comunistă, un soi de Internațională a IX-a patronată de Economiștii Minții, cu fonduri și resurse uriașe, zone de operare infinite și-un plan clar și inevitabil, ca ăla cu făurirea SSMD-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și straturi de zidărie. Clădirile fuseseră cocoțate pe patru dâmburi înalte, taluzate cu iarbă. Îți alegeai dâmbul, urcai pe el și-abia suflai în dreptul construcției. Nu se vedea nimic înăuntru; privirea nu bătea, imaginile ricoșau pe fondul mat. Zidul se înfășura în jurul sticlei și-aluminiului, rotund și interminabil. Turnurile ridicau spre cer creneluri de cărămidă adevărată, săpate perfect, la 50 de metri înălțime, ca la execuție. Victima zbura în interior, împinsă de pe vârf. Deasupra, cupolele de sticlă sudată cu oțel acopereau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca având o forță transformativă care a modelat istoric fața socio-politică a lumii. Într-adevăr, doar comunismul a rivalizat doctrina naționalismului în privința titlului de principal propulsor ideațional al istoriei moderne. Împreună, naționalismul și comunismul alcătuiesc dubla spirală ideologică ce a înfășurat istoria ultimelor două secole (the double ideological helix). Totuși, chiar dacă în partea secundă a secolului al XX-lea comunismul avea să ia locul, pentru scurt timp, ideii naționale, aceasta din urmă a definit întreaga evoluție a statului român. Începând cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căruia se va desfășura discursul său, Delavrancea își formulează miezul interogativ la care va aduce un răspuns exaltant: "Copii, ce e Patria, ce e patriotismul?". "Ce este" se întreabă mai departe cărturarul, încercând să pătrundă mai adânc în vălurile care înfășoară acest fenomen enigmatic "acest sentiment care răscolește toate puterile unui om, și în anumite clipe, îl ridică mai presus de existența lui și-l face să moară de bună voie pentru liniștea și mărirea unor urmași pe care nu-i
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
foarte mult asemenea moșnegei originali, băbuțe și chiar ființe sărace cu duhul, se repezi imediat să-l mângâie, îl sărută și porunci să i se dea o ceașcă cu ceai. Servitoarei intrate îi spuse să-i aducă o mantilă, se înfășură în ea și ceru să se mai pună lemne pe focul din șemineu. Când întrebă cât e ceasul, servitoarea îi spuse că e deja zece și jumătate. Domnilor, poate vreți să beți șampanie! le propuse deodată Nastasia Filippovna. O am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să observe că parcă ar aștepta pe cineva, că se uită des la ceas, devenind nerăbdătoare, distrată. — Aveți un pic de febră, nu-i așa? o întrebă doamna cea volubilă. — Nu un pic, ci mai multă, vedeți că m-am înfășurat în mantilă, îi răspunse Nastasia Filippovna, care într-adevăr se făcuse și mai palidă și parcă avea momente când încerca să-și stăpânească niște frisoane puternice. Toți fură cuprinși de îngrijorare și începură să se agite. N-ar fi bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să înjunghie pentru bani. Doar în ziua de astăzi i-a apucat pe toți o asemenea lăcomie, încât n-au în cap decât banii, de parcă s-au tâmpit de tot. Până și țâncii se-apucă de cămătărie! Sau câte unul înfășoară biciul în mătase, îl înțepenește și pe la spate, ca unui berbec, îi taie beregata celui mai bun prieten, cum am citit nu de mult. Da, mare nerușinat mai ești! Și eu sunt nerușinată, dar tu mă întreci. Ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
privesc permanent, chiar și atunci când nu sunt în fața mea. Acești ochi tac acum (tac mereu), însă eu le cunosc taina. Casa lui e mohorâtă, urâtă și taina e în ea. Sunt sigură că are ascuns într-un sertar un brici înfășurat în mătase, ca al ucigașului aceluia de la Moscova; și acela locuia în aceeași casă cu mama lui, și el și-a înfășurat briciul în mătase ca să reteze un gâtlej. Tot timpul cât am stat în casa lor mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
e mohorâtă, urâtă și taina e în ea. Sunt sigură că are ascuns într-un sertar un brici înfășurat în mătase, ca al ucigașului aceluia de la Moscova; și acela locuia în aceeași casă cu mama lui, și el și-a înfășurat briciul în mătase ca să reteze un gâtlej. Tot timpul cât am stat în casa lor mi s-a părut că undeva, sub dușumea, ascuns poate încă de taică-su, zace un mort învelit în mușama, ca și cel de la Moscova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
solitudini, o - fie și temporară - solidaritate umană. Când crede a o fi găsit, jubilează, își manifestă febril bucuria și încrederea, bravează chiar, iar în momentul decepției, descoperindu-se exclus și trădat, sau numai bănuindu-se ca atare, se lamentează patetic, înfășurat în largi falduri retorice gata să ia drept martor al injustiției și catastrofei cosmosul întreg, pentru a sfârși într-un fel de resemnare stoică, precum un alt scut împotriva singurătății. Angajarea fără rezerve a lui Voronca în demersul teoretic-programatic al
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
său, Stephan Roll a invitat toate cosânzenele izvoarelor, toți voievozii vântului. E o orchestră a culorilor și a bucuriei, un covor de lumină scuturat peste balconul în oboseală al ochiului ș...ț. Un curcubeu de rezonanțe și de imagini îi înfășoară ca un fular umerii. Pasul său sună în moneda asfaltului, atinge ca o buză fluierul aerului. Mâna oprește ca un inel zborul, împrumută albastrul din aripile coțofenei, împletește beteala versului în ritmul ciocănitoarei, toarnă în degetarul rimei toată licoarea codrilor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ferecate”), dar și al rememorărilor elegiace („oglinzi ca săli de așteptare cu reveniri / cu rămasul bun al emigrantului al orei”); echivalențe ce se adaugă constelației senzoriale, în secvențe sugerând voluptatea palpării materiei, a scufundării în mediul ocrotitor: „oglinzi cum mă înfășoară cum iubesc răcoarea / voastră oglinzi de mătase oglinzi umede în buruieni ca boarea / oglinzi ca evantalii / deschise în oase”. „Spuma”, „lâna norilor”, „blănurile”, „catifelările de ringlode” sunt alte echivalențe ce participă la realizarea unui izomorfism definitoriu pentru viziunea poetului. Iar
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
spirit întreg ca într-o desfășurare încheiat-deschisă, ca în Hegel. Le unește ritmul, adică dorul care ia substanța delirului esențial, cum l-a numit Ioan Petru Culianu, referindu-se la marii scriitori moderni James Joyce și William Faulkner. Dorul se înfășoară într-o stranie logică a ambiguității pe care a riscat-o enorm Victor Teleucă în cele 300 de pagini ale ciudatului său poem din fragmente "eteroclite". Nicăieri nu am întâlnit atâtea afirmații autonegatoare ca în Ninge la o margine de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
după înțelesul adânc al teoremei lui Gödel397. Aceasta este experiența profundă pe care o încearcă eul eminescian în Odă (în metru antic). Eul, ca Nimeni, care trece prin cele mai torturante încercări, este recuperare a sacrului pe care Eul egoist ("înfășurat în manta-mi") îl refuză prin închidere. "Proclamarea existenței unui singur nivel de Realitate spune Basarab Nicolescu elimină sacrul, cu prețul autodistrugerii acestui nivel"398. Postmodernismul, în pofida promisiunilor inițiale, a sfârșit prin a reduce realul la nivelul concretului, eliminând sacrul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]