54,930 matches
-
Nicolae Manolescu Din Kastellaun, Germania, dl Christian W. Schenk, scriitor și editor la Dionysos Literatur - und Theaterverlag, recent participant la Întîlnirea de la Neptun a scriitorilor de origine română din întreaga lume, adresează d-lui G. Dimisianu o scrisoare plină de revoltă și de cuvinte grele. Cu îngăduința d-lui Dimisianu, voi răspunde eu și nu oricum, ci, așa cum se vede, pe
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
de noi cum și-a dorit și, iată, cade în păcatul generalizării. D-sa o recunoaște de altfel cu o fărîma de candoare: "Nu mai doresc să amintesc ce mi s-a întîmplat și mie (tot în România literară) după întîlnirea de la Neptun din anul 1995". Nu știu să i se fi întîmplat ceva d-lui Schenk, acum patru ani, în România literară. Îi vom fi respins de la publicare vreun text. Dar aceasta nu-l îndreptățește să ne acuze acum de
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
reușit să intereseze publicul ceh, chiar dacă nu să-l și entuziasmeze. Colaborarea trupei Brothers Forman Theatre cu cea francezăVolière Dromesko a dat ca rezultat un spectacol cu păpuși și acrobați de circ, un spectacol mai puțin "de teatru" cît de "întîlnire"... Spațiul acestui experiment a fost "baraca", unde la un pahar de vin de cedru, la o porție de supă și într-o ambianța muzicală de bodega, actorii, amestecați cu publicul, au căutat să regăsească, și implicit să "construiască" o atmosferă
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
a mîntuirii. De fapt, cuplul artistic absolut, cu un picior în cazanul cu smoala și cu celălalt în iezerul din care se pornește la vale numai lapte și miere, se constituie chiar aici, in expoziția Maculata concepție, tocmai prin această întîlnire. Restul este doar fundal. Cum fundal este, din păcate, sculptură lui Adrian Ilfoveanu care nu intră nici în discursul și nici în metafizica expoziției. Formele sale expansive, de un expresionism ludic și încă nesigure că stilistica, sînt asociate mimetic unei
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
iarnă în cadrul Uniunii Teatrelor Europene din care Teatrul Bulandra face parte. Viața stă sub semnul morții. Cea mai importantă carte a lui Strehler se numește Un theâtre pour la mort. Toate experiențele vieții sînt de fapt șanse pregătitoare pentru marea întîlnire, majoră și definitivă: moartea. Piesa Iluzia comică este pusă pentru prima oara în scenă la noi. O piesă din secolul XVII, aparținînd lui Corneille, o comedie în fond, este transformată de Alexandru Darie și încărcată de o semnificație fundamentală: rolul
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
inconștiență. P.S. Dacă tot facem asemenea generalizări, n-ar trebui oare să ne precizam și gîndirea pe care ne bizuim pentru a le formulă? Adică, mai precis, să spunem și ce înțelegem prin cenzură și prin micul fapt divers al întîlnirii dintre literatura și instituția sus-amintită. Fiindcă dacă privim cenzură că pe o institutie imuabila, atunci, paradoxal, literatura, care e o formă schimbătoare de manifestare a artei, pare mai curînd de așteptat ca la întîlnirea celor două literatura să nu se
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
și prin micul fapt divers al întîlnirii dintre literatura și instituția sus-amintită. Fiindcă dacă privim cenzură că pe o institutie imuabila, atunci, paradoxal, literatura, care e o formă schimbătoare de manifestare a artei, pare mai curînd de așteptat ca la întîlnirea celor două literatura să nu se lase falsificată de cenzură, ci mai degrabă că instituția cenzurii să nu facă față asalturilor literaturii. (C.T.)
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
unicitatea, desăvârșirea, liniștea sufletească în fine întrezărita. Căci se va ghici adeseori, prin rămurișul tot mai des al copacului trunchiul întărit, puternic înrădăcinat, parcă anume format să susțină abundență coroanei. Maestrul nu dă sfaturi, ci premeditează o cât mai oportună întâlnire cu sine a discipolului. Dar schimbul se realizează, contrar aparentelor, în dublu sens. Vorba aceluiași prieten: nu se știe cine da și cine primește. Dacă, în discuțiile amicale, Noica urmărește stabilitatea argumentului, asigurarea lui rotundă, metodica, precum un zid de
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
a creierului se-ntindea în toată odaia/ mă durea capul încercînd s-o parcurg dintr-odată/ și la primul tiuit de tramvai adormeam// vară în testul părăsit îmi țineam echipa de nasturi/ cu care jucăm fotbal în cimitir/ îmi dăm întîlnire cu prietenii la ioniță c. napoleon ori la adelina i. cardei/ căci ei aveau lespezile cele mai însorite/ și cîte-o băncuța de lemn pe care ne scrijelam clasamentul// zilele fumegau liniștit că lampă cu gaz din bucătărie/ morții din cartier
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
prin Tîrgu-Mureș avînd ghid un om foarte timid, foarte cald și atent, cu umor bine temperat și cu o ironie dirijata de priviri, un om care nu mai suportă oportunismul și conveniențele și care preferă să-și trăiască emoția acelei întîlniri altfel. Pentru mine Tîrgu-Mureș va rămîne așa cum mi l-a arătat George Constantin. Am mai fost de atunci în acel oraș și am refăcut, mereu, acelasi itinerar, auzindu-i pașii și șoaptă caldă, învăluitoare. Mulți prieteni de-ai mei sînt
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
și al editorului. Sper că logo-ul Ai carte, ai parte să funcționeze în ambele sensuri". Costache Olăreanu. "(...) Sufăr de lipsa unei instalații de aer condiționat și, bineînțeles că mai sufăr și din cauza coincidentei celor două manifestări, cea de la Neptun (întîlnirea scriitorilor din diaspora - n. Cronicar) și acest Tîrg de Carte". VINERI, în miezul Tîrgului: numărul vizitatorilor, în creștere, depășește capacitatea lifturilor care nici nu mai sînt "tocmai tinere" (L.M:). Gala Premiilor Aspro, cu Premiul pentru Experiment, Șerban Foartă (Caragialeta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
liniștea. Întoarcerea temporară în țară unde a trait aproape o viață marchează tocmai o încercare de împăcare cu sine, încercare, până la urmă, eșuată. Abia călătoria la Paris (care prilejuiește, prin retrospecție, un alt voiaj, de data aceasta în timp) și întâlnirea cu Ema, iubita din tinerețe, va provoca "débouché"-ul de care are nevoie. Tocmai această "reabilitare" a trecutului este punctul de forță al românului. Prima parte, plină de imagini ale unei Românii în degringolada primilor ani de "tranziție", așa cum o
Realitate si retrospectie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17875_a_19200]
-
pază de la hotarele țării..." - 1996 - vol. al V-lea și ultimul (1960-1964), cu un capitol încheiat cu plecarea din România și sosirea la Zürich. - 1998 - primește premiul decernat de revista "Magazin istoric" pentru cartea sa. Următorul dialog, înregistrat în 1992, întîlnirea cu Nora și Ion Ioanid au fost cele mai neobișnuite și de neuitat momente din drumurile mele "europene". Mă dusesem la München să stau de vorbă cu autorul recentului (atunci) succes editorial, Închisoarea noastră cea de toate zilele, carte pe
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
a avut un rol colosal în devenirea ca scriitor a lui Istrati. Viitorul prozator român de expresie franceză îi scrie lui Rolland și acesta îl sfătuiește să se destăinuie în povestiri. Scrie, cu cîtă franțuzeasca apucase să acumuleze, povestirea O întîlnire (în martie 1921), primind de la mentorul sau aprecierea favorabilă și îndemn de a persevera (în ediție e publicată această scurtă narațiune). Dar ceva mai înainte, în ianuarie 1921, redactează confesiunea Ultime cuvinte adresată lui Rolland, pe care însă nu o
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
său mare manuscris (Moș Anghel, Kir Nicola, Sotir și Mihail), pe care, cum altfel?, îl trimite lui Rolland. Acesta din urmă îi scrie entuziast ("prevederile mele sînt confirmate"), invitîndu-l, la Villeneuve, să se cunoască. Istrati s-a confesat, despre această întîlnire hotărîtoare, în cinci scrisori adresate prietenului său roman de la Paris, cizmarul Gh. Ionescu. Și ele, aceste scrisori, reconstituie, gîfîit, momentele acestei întîlniri, în care Rolland îi spune lui Istrati că este un excelent prozator. Ba chiar că a primit răspuns
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
scrie entuziast ("prevederile mele sînt confirmate"), invitîndu-l, la Villeneuve, să se cunoască. Istrati s-a confesat, despre această întîlnire hotărîtoare, în cinci scrisori adresate prietenului său roman de la Paris, cizmarul Gh. Ionescu. Și ele, aceste scrisori, reconstituie, gîfîit, momentele acestei întîlniri, în care Rolland îi spune lui Istrati că este un excelent prozator. Ba chiar că a primit răspuns din partea unei edituri, care confirmă că, întrucît manuscrisul a convins, va fi publicat. La despărțire, Istrati îi mărturisește mentorului sau: "Acum plec
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Nicolae Manolescu Am fost la Paris, în primele zile ale lui mai, pentru a participa la un simpozion internațional consacrat împlinirii unui deceniu de la căderea Zidului Berlinului. Cu cinci ani în urmă, intrebarea pusă de organizatori în titulatura unei întîlniri asemănătoare era: Încotro se îndreaptă Estul? Astăzi, desi n-a mai avut claritatea de data trecută, intrebarea care s-a pus ar putea fi formulată în felul următor: ce schimbări au adus în culturile din Est cei zece ani de după
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
ar mai avea, de fapt, intrebarea când, de la Rousseau la Rilke, atâția scriitori au imitat Scrisorile portugheze...?" Între Căra și Vlad are loc o comunicare intermediata și perversa, exclusiv livresca. În cunoscutul român Matei Iliescu al lui Radu Petrescu, prima întâlnire dintre viitorii protagoniști ai unei istorii amoroase se produce în oglindă. La Dumitru Radu Popa elementul de intermediere îl constituie literatura. Bărbatul și femeia se întâlnesc nu într-o garsoniera, ci în realitatea virtuală a beletristicii și a erudiției filologice
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
a vulgarităților de orice natură, a pornografismului, a trivialului și a înjurătorismului de reproducere (model românesc), Gheorghe Izbăsescu nu ia decât viciile bărbatului fatal, înțelegând prea bine că și-ar distruge carieră/manieră/poemului, că și-ar submina retorica de întâlnire cu muză (fie ea și din "tomberon"): Ea văzând că ezit să beau dintr-odată/ ridică praful terorist la cer/ Cu lanțurile zorilor îmi leagă cuvintele, / îmi toarnă vinul pe față, pe mâini, și îmi zice:/ ăEu sunt mărturia că
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
fascinația bărbatului. Ochii femeii sînt dilatați, de parcă s-ar privi într-o oglindă în care se descoperă pe șine, ca subiect, dar și ca obiect al contemplației bărbatului. În actul creației și al contemplării artistice se consumă de fapt prima întîlnire amoroasă dintre cei doi. Astfel filmată scenă are un potențial erotic cu mult mai mare decît dacă aparatul ar fi zăbovit asupra detaliilor fizice ale trupului. Putem citi multe în această scenă, de la mitul lui Pigmalyon pînă la o teorie
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
seducătoare morgă maiakovskiană. Cît despre proverbiala disponibilitate a lui Nichita Stănescu de a lega prietenii peste prietenii, Adam Puslojic nu face economie de considerații și se oprește deseori, cu enormă plăcere, la volumul Belgradul în cinci prieteni, fructul unei fericite întîlniri între poeți afini, o carte mustind de dedicații generoase și exaltări adolescentine. Dar o nevoie cu mult mai adîncă motiva și întreținea aptitudinile de prieten ale lui Nichita Stănescu. Adam Puslojic introduce astfel o nuanță emoționantă și rară în puzderia
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
aici un limbaj critic incomod, în continuă și scrupuluoasă explicare de sine. Iată cum își definește autoarea însăși demersul: "o atenție exagerată la accepții, cu alunecare spre definiții. O motivare teoretică excesivă a terminologiei, determinată, pe de o parte de întîlnirea cu un obiect rebel, care se refuză dicționarului meu, și pe de alta, de conștiința faptului că nici termenii pe care îi folosesc nu se acomodează foarte ușor la ceva care le este ostil. Găsesc aici ocazia de a depăși
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
chip de gazdă, vreo oficialitate de stat, cu rang înalt, în situația martorului tăcut, la răbufnirile nediplomatice ale candidatului la președinția României. Pentru un oarecare, trecerea Prutului înseamnă, mai totdeauna după '90, dar și înainte a însemnat cam același lucru, întîlnirea cu români care trăiesc în alt stat, dar sînt tot români. În particular, s-au făcut declarații de ignorare a graniței și pînă și după '90. Dar un lider de partid, pe deasupra și candidat la președinție, are totuși alte relații
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
înfrățisem, de la care mă simțeam alungat, cu revolta de a mă fi coborît și mai jos, cerșindu-l. Fără să bănuiesc, să îmi treacă prin minte că această stranie, josnică întîmplare va însemna începutul propriu-zis al carierii mele literare. Deoarece întîlnirea cu prostituata la porțile cimitirului, pierderea ceasului, precum și alte obsesii, agonia mamei tatălui meu adoptiv, relațiile mele, mai curînd străine, cu acesta din urmă, în sfîrșit o dragoste nefericită, toate acestea transpuse în piesa Viața ascunsă, l-au impresionat pe
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
-o pentru romanul Blocada, dar care nu a apărut decît în edițiile de după anul 1989. Astfel a început cariera mea literară. I.C.: I-ați dat piesa personal lui Petru Comarnescu? P.Ch.: Este o altă poveste. La cîțiva ani după ciudata întîlnire de la porțile cimitirului, mai precis în timpul în care urmam facultatea de litere, scriam cronici plastice în ziarul "Timpul", apoi " Ecoul", directorul lor fiind Grigore Gafencu, ale cărui opinii politice le împărtășeam. Redactorul paginii culturale era Stephan Roll și, într-o
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]