3,317 matches
-
destul de variate, dependente mai mult sau mai puțin de ariile demo-geografice înrolabile. Mărturiile soldaților creștini, referitoare în cea mai mare parte la zonele orientale ale Imperiului mult mai profund creștinate ori la cele ale Africii de nord, nu sunt nicidecum întâmplătoare. Cazul legiunii a XII-a înrolată la Capadocia ne indică prezența cetățenilor creștini ori deveniți astfel după înrolare. O situație cvasiidentică întâlnim și în cazul legio III Augusta. Am putea crede că soldații creștini din trupele auxiliare erau superiori numeric
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
motivați de orientarea împăraților în acest sens și a dificultății acceptării serviciului militar de către o parte a creștinilor. Tot acum se poate vorbi și despre o serie de cazuri dramatice, episodice și nesemnificative, ale obiectorilor de conștiință sau ale refuzului întâmplător de a accepta ori continua serviciul militar. Tertulian (în De corona) și Actele martirilor africani ne vorbesc despre o trezire neprevăzută a conștiinței creștine ori adoptarea vreunei atitudini rigoriste potrivnice manifestărilor idolatrice evidente, aflate în conexiune directă cu serviciul militar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
parte neoficială”, cu rubrici de politică internă și externă, știri, comentarii ș.c.l., după obiceiul epocii, precum și o parte culturală, în care intră scrieri literare, o cronică teatrală sau literară, cu caracter ocazional, note bibliografice etc. Colaborările literare erau întâmplătoare sau ilustrau un eveniment politic, o aniversare ș.a. Se publică astfel nuvele de N. Gane, I. Negruzzi, I. Slavici, versuri de Th. Șerbănescu, Șt. G. Vârgolici, știri sumare despre ședințele Junimii, anunțuri și mici cronici teatrale. La 1 ianuarie 1876
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286596_a_287925]
-
diferite abordări ale educației, inclusiv programe-master pentru formarea și perfecționarea educatorilor). Modele alternative, la care să adere sau să le dezvolte însuși educatorul, în conceperea și realizarea educației, pot rezulta variat prin juxtapunerea, prin asocierea, prin combinarea rațională, elementară sau întâmplătoare sau reversibilă a altor soluții cunoscute experiențial sau prin studiu sau prin cercetare metodologică. Ca orice altă paradigmă în abordarea educației și aceasta poate genera modele proprii de autoformare și acțiune ale educatorului, tocmai pentru că el va forma chiar pe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
au structurat un sistem compozițional bazat pe geometrie, are o altă optică, un nou mod de abordare a temei. Analizând formele care intră în alcătuirea unei compoziții constatăm că există: FORME GEOMETRICE, FORME GEOMETRICE ALTERATE, FORME LIBERE (cu un contur întâmplător, aleatoriu, care nu se supun nici unei reguli). A. Relația între forme poate fi: MONOLOGUL FORMEI singurătatea formei de imagine. Situarea formei într-o anumită parte a imaginii îi dă o semnificație singulară, care se schimbă odată cu deplasarea ei în compoziție
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
În abordarea compoziției, atitudinea față de plinuri și goluri diferențiază net atitudinea occidentală, care caută conexiunea formelor, de cea orientală, în care se pun în evidență intervalele dintre ele. Artiștii chinezi ne învață despre spațierea care nu se limitează la copierea întâmplătoare și accidentală a intervalelor din realitate că spiritul nu i-ar putea fi receptat, iar dacă spațierea ar fi prea regulat orânduită, structura compoziției s-ar matematiza și ar muri. Prin izolare ei înțeleg că raportul dintre forme trebuie realizat
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
cunosc pe Alina-Iuliana Popescu din primul ei an de facultate, o ființă înzestrată cu o sensibilitate ieșită din comun, cu un ascuțit simț al observației, gracilă și puternică, în același timp. Citind acest text, m-am gândit că nu e întâmplătoare această întâlnire, pe calea literelor, cu Ana Blandiana. Le unește un specific interior, o finețe a firii, peste care privitorul nu poate trece nepăsător. Tematica îi facilitează autoarei accesul în lumea atât de generoasă, atât de complicată, atât de fără
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
considerare sunt În aparență mărunte, dar, consideră implicit autorul, singurele umane. Unul dintre ele este deschiderea În 1974 la Paris a primului club de body-building. Nu sunt omise, aidoma celebrului film al anilor nouăzeci pe care l-am amintit, Încrucișările Întâmplătoare dintre personaje și personalități ale intelectualității franceze (Jane, mama protagoniștilor - frații vitregi Bruno și Michel, dansează În tinerețe cu Sartre un be-bop și este frapată doar de urâțenia fizică a filosofului; Bruno Îl cunoaște pe Philippe Sollers când Îi propune
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
din urmă, ale literaturii cu realitatea. Sensul hazardului este dat de hazardul apariției sensului: “În labirintul său, șoarecele alb Întâlnește un psihiatru, un neurolog și și un metafizician În dificultate, foarte intersați toți de strategia lui.” Decât provocarea de accidente Întâmplătoare care să dezmintă punctual posibilitatea reprezentării, Chevillard preferă, În cel mai bine primit roman al său de până atunci (1992), un Don Quichote avangardist, personajul Furne din Le Caoutchouc décidément (Cauciucul, e clar). Furne este autorul unui “Manifest pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a descoperi adevăratul chip al partenerei sale, resursele ei strategice, calitățile de abilă manipulatoare, performanțele în arta înșelătoriei, astfel încât, atunci când își va putea părăsi, în sfârșit, adăpostul provizoriu, va fi mai neliniștit, mai ros de îndoieli ca la început. Chiar întâmplătoare sau ludică, supravegherea lasă urme, afectează oamenii și influențează, fie și superficial, viitoarea lor purtare. Comedia neagă gravitatea, dar nu-și interzice să-i utilizeze mecanismele și să le folosească, schimbându-le intensitatea și efectele, spre satisfacția unui public „suprainformat
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
supraveghea și a pedepsi”, am putea spune că puterea pedepsește încă din momentul punerii în acțiune a supravegherii. Pentru asta, ea își alcătuiește o rețea de agenți, concepe și construiește dispozitive adecvate acestei misiuni. Supravegherea politică nu va fi niciodată întâmplătoare sau improvizată. Ea se bazează pe o decizie și un program, pe alianțe și trădări, căci supravegherea, așa cum arată Racine, este unul dintre primele exerciții practicate de viitorul tiran, convins de la bun început că, pentru a se impune, orice putere
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
exercită, supravegherea este integrată de către actori: ei joacă știindu-se priviți de spectatori și, câteodată, chiar și de regizor. Tocmai acest lucru încearcă să-l evite unii regizori, care refuză să „nu scape din ochi actorii”, preferând o supraveghere imprevizibilă, întâmplătoare, „prin surprindere”. Aici intervine varietatea aproape infinită a strategiilor personale. Joël Jouanneau asistă la primele trei spectacole, apoi le acordă actorilor libertatea de a-și perfecționa jocul și nu se mai întoarce printre ei până la cea de-a noua reprezentație
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
calculator nu înseamnă decît operații ce aplică un program uman, care le este impus din exterior: idee nepotrivită, adevărată și falsă în același timp, căci calculatorul, fără "a gîndi" cum cred cîteva spirite primare, se angajează în circuite neprevăzute, adesea întîmplătoare. Este, deci, neîntemeiat, cum sugerează Ellul, să opunem decizia umană, capabilă de selecție, și calculatorul, capabil numai de reproducere. Dimpotrivă, calculatorul poate cumula propriile sale riscuri cu riscurile umane, să stimuleze reflecția, să dea naștere la ceva nou. Dar aceste
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
umbrarul de viță"), însoțite de un sentiment de însingurare dar și de înstrăinare: "Ca un câine se apropie și-mi caută în ochi/ atunci când îi fluier/ numele straniu,/ numele: Eu." Evocarea lui Zampano, intrusul desuet din "La strada", nu este întâmplătoare și este semnificativă pentru starea poetei. Maria Banuș invocă motivul umbrei, nu cu bogăția interpretărilor deschise de simbol, cunoscută la Arghezi, ci sugerându-ne fantastica neputință de a ieși la lumină: "Și-așa de bine m-am mascat,/ și haina
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
un adevărat român. * Dintre comunitățile cu care istoria ne-a făcut să locuim în granițele aceleiași țări am ajuns să preluăm mai multe de la cei pe care-i detestăm cel mai tare. Semn că existența lor alături de noi nu este întâmplătoare. * Ca români ne leagă doar datul lingvistic, contextul geografic și bruma de istorie la care apelăm pentru a ne identifica rădăcinile, deseori trucând-o. * Dorința de autenticitate este nevoia regăsirii de sine. Este voința de a te smulge din ubicuitatea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
revedea. Ne întâlnim la piață, pe lângă taraba cu verdeață. Îmi voi da seama că ești tu... * * * Personajele și evenimentele prezentate în această lucrare sunt fictive. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, ori cu evenimente reale este pur întâmplătoare. De asemenea, firmele și piețele agroalimentare menționate în lucrare sunt rodul exclusiv al imaginației autorului, acestea nu au corespondente în realitate. Activitățile casnice prezentate în lucrare sunt periculoase și nu vor fi inițiate de cititoare la ele acasă ori la
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
o trăire sufletească, morală și metafizică cu un caracter particular. Durerea este inclusă suferinței, pe când suferința este mult mai largă și ea poate exista și În absența durerii. Toate suferințele au un sens. Nu există nici o suferință lipsită de sens, Întâmplătoare. Suferința poate fi suportată, tolerată sau acceptată, iar În unele situații poate fi chiar dorită (algofilieă. Pentru M. Scheler, orice suferință este corelată sacrificiului, acesta având două sensuri, și anume: aă pierderea bunurilor și a plăcerii fără nici o compensație, ca
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Întrucât ea contribuie la completarea, formarea și desăvârșirea persoanei umane, la progresul acesteia. Din acest motiv, o intimitate pozitivă se stabilește numai În concordanță cu preferințele mele, fapt asupra căruia vom insista În continuare. Preferința interpersonală Orice Întâlnire poate fi Întâmplătoare sau impusă de circumstanțe, ea nedepinzând În mod expres de persoana mea. Pot ști dinainte cu cine mă voi Întâlni și În ce scop, sau pur și simplu pot fi pus În fața unui fapt Împlinit de a Întâlni o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În raport cu modelul ideal de referință personală. Dacă am un model de ideal pozitiv, situația prometeică va fi pozitivă, și invers, În cazul unui model ideal negativ. În orice caz, alegerea sau asocierea mea cu celălalt, sau cu ceilalți, nu este Întâmplătoare, ci dictată de o atracție care Își are rădăcinile În Supra-Eul meu moral și spiritual, urmărind satisfacerea pulsiunilor valorice ale acestuia. În plan general, Eu prefer persoane care Îmi sunt asemănătoare, În care mă recunosc și cu care, din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
oricine, oricum și oricând, poate cădea victimă. Există, ca și În cazul persoanei agresorului, anumite condiții care, din punct de vedere psihologic, moral și social, fac ca cineva să fie victimă. Este la fel de adevărat faptul că pot fi și victime Întâmplătoare, dar, de regulă, victimele, ca și agresorii, sunt persoane „predestinate” pentru așa ceva. Profilul psihologic al acestei categorii de persoane se caracterizează prin următoarele trăsături: sunt naive, cu o mare labilitate psihică și morală, ușor de convins, lipsite de capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Conform studiului amintit mai sus, numai în 1996 și în prima jumătate a anului 1997, s-au înregistrat 491 de cazuri de prostituție în țară care au fost identificate de poliție. Cele mai multe sunt femei singure, femei divorțate, care au relații întâmplătoare cu un partener. Dintre ele, mai puține sunt cele care sunt măritate și cele care au copii. Ceea ce îngrijorează este faptul că majoritatea dintre ele sunt femei tinere, între 19 și 29 de ani, din zone urbane, fără ocupație. ● Furturi
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
dus la două concluzii importante. Mai întâi, politicile guvernamentale ar trebui să ofere un cadru global și multilateral de acțiune în vederea prevenirii și soluționării incidentelor de violență împotriva femeii, prin care să se elimine pericolele unor dezechilibre generate de abordările întâmplătoare de tip sectorial. Se pare că cel mai ușor se adoptă măsurile punitive. Legislația ar trebui să fie mai adecvată și să cuprindă instrumente de implementare eficiente, sancțiuni mai severe și proceduri mai clare de intervenție a poliției. În același
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către agresori. În funcție de gradul de implicare în comiterea acțiunii violente, unele victime pot fi întâmplătoare sau accidentale (fără să fi avut relații anterioare cu agresorul), altele pot fi provocatoare, precipitând declanșarea acțiunii violente (prin ținută, limbaj, comportament etc.), în timp ce altele sunt slabe sub raport fizic, biologic și constituțional, având un grad sporit de „vulnerabilitate victimală
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Istoria literaturii universale are destule nume de bețivi faimoși. Desigur, Bacovia ar fi putut să scrie: „Ca Li Tai Pe mă reîntorc spre casă/ Ori ca Villon topit de băutură -”. Alegerea numelor lui Edgar Poe și Verlaine nu e însă întîmplătoare. Și nici inedită. Alături de alți cîțiva, ei reprezentau „modernitatea”, adică o atitudine nouă, cu aspecte insolite. Literatura lor se potrivea cu climatul moral de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. La noi, Poe e (împreună cu Schopenhauer) „scriitorul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
voi adormi uitat”, „Tot mai citești probleme sociale.../ Sau, ce mai scrii, iubita mea uitată?”? Anul nu-l mai știu, dar încă de cînd eram tînăr. Atunci le spuneam - direct, nu prin corespondență- în pauzele de cursuri sau în întîlniri întîmplătoare, mai degrabă ironic decît tandru, cu un interes vag față de dispoziția celei căreia i le adresam, adesea cu subînțelesuri sau cu o nepoliticoasă detașare. Cu trecerea anilor, mi am însușit melancolia lor. Cert, nu teroarea anotimpului m-a determinat ori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]