170,663 matches
-
vechi de 33 de ani, de când se mutase el aici, în casa parohială, a fost smuls de furtuna din zilele Crăciunului, anul trecut. Aflând de la radio că, în acea urgie, Michel Tournier, membru al Academiei Goncourt, a pierdut un mesteacăn, șeful unei pepiniere l-a sunat îndată ca să-i trimită un puiet. Prozatorul regretă că nu a apucat să cunoască numele acelui om ai cărui lucrători au operat cu atâta măiestrie încât, la întoarcerea stăpânului grădinii acasă, micul arbore era deja
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
Germania, mișcări inteligente urmărind rezolvarea handicapului de imagine externă pe care îl au și PDSR-ul și dl Iliescu. Ca o dovadă că, politic, poate fi iertător, în ciuda dezamăgirii sale personale, dl Iliescu s-a întîlnit și cu fostul său șef de campanie electorală, actualul președinte al APR, dl Meleșcanu, din dorința public afirmată de normalizare a relațiilor între cele două partide, dar și pentru a crea un climat civilizat în campania electorală. O întîlnire în care, evident, dl Iliescu a
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
diferențe de informație (noile generații nu mai percep acum aluzii care erau foarte evidente în 1990). Lista poate începe cu hipocoristicele ambigue (prudent minimalizatoare) de dinainte de 1989: (Nea) Nicu, Bibicu', (Nea) Puiu, (Nea) Titi, cu desemnările familiare dar respectînd sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă depreciativă bazată pe asemănarea fonică, Ceașcă, sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări efemere - Dictatorul, Tiranul - precum și stabila substantivizare ironică a adjectivului celui mai frecvent, Odiosul
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
printre genele ochilor miopi încercând să ghicească cine suntem și mai ales, să nu audă sincerele elogii pe care i le-au adresat cei ce au luat cuvântul dintre noi. Nu știu cine, cred că Nicu T. ALEXE, „Dop" cum îl botezase Șeful (profesorul de română și dirigintele nostru pe parcursul celor 8 ani care ne pusese la fiecare câte o poreclă, căci când Duci Pârvu, șeful clasei-excelent elev și eminent profesor doctor cardiolog-ne striga numele din catalog, fiecare răspundea cu porecla: „Bibanul
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
cei ce au luat cuvântul dintre noi. Nu știu cine, cred că Nicu T. ALEXE, „Dop" cum îl botezase Șeful (profesorul de română și dirigintele nostru pe parcursul celor 8 ani care ne pusese la fiecare câte o poreclă, căci când Duci Pârvu, șeful clasei-excelent elev și eminent profesor doctor cardiolog-ne striga numele din catalog, fiecare răspundea cu porecla: „Bibanul”, „Tremurici”, „Dop”, „Hăitiș"... Păcat că „Țamblac”, „Corcodel”, „Căcâcea”, „Băiatul Popii” și atâția alții rebotezați de Șefu nu mai puteau răspunde la apel. Dop
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
câte o poreclă, căci când Duci Pârvu, șeful clasei-excelent elev și eminent profesor doctor cardiolog-ne striga numele din catalog, fiecare răspundea cu porecla: „Bibanul”, „Tremurici”, „Dop”, „Hăitiș"... Păcat că „Țamblac”, „Corcodel”, „Căcâcea”, „Băiatul Popii” și atâția alții rebotezați de Șefu nu mai puteau răspunde la apel. Dop, și cred că și Tică Perovici au propus că ar fi bine ca cineva dintre noi care are mai mult timp liber să aștearnă pe hârtie anii petrecuți în liceu și să descrie
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
-și mai bată o dată joc de noi! Ce e, totuși, pozitiv, în această demisie? Nu foarte multe lucruri, dar suficiente ca să ne pună pe gânduri. Oricare ar fi fost resorturile ei adânci, nu se poate ca ieșirea din cursă a șefului statului să nu-l fi frisonat puțin pe Iliescu. Dacă alergând alături de Constantinescu nu aveam răgazul să-l analizăm prea bine, acum, în încremenirea de-o clipă, îl putem contempla în întreaga sa ticăloșie. Un supraviețuitor al războiului rece - și
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
resemnată) a comediei existenței și printr-o fină și elegantă relativizare a reprezentării. Textele sale au o fosforescență culturală, pe care nu o au povestirile din întâlnirea din Pământuri. Ioan Groșan este un Marin Preda intelectualizat. O poveste cu un șef și un subaltern Nuvela Trenul de noapte, considerată de unii comentatori "fantastică", este de fapt realistă. Dar realistă, în sensul larg al termenului, care presupune reprezentarea nu numai a faptelor, ci și a unor virtualități, indispensabile pentru înțelegerea a ceea ce
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
de noapte, considerată de unii comentatori "fantastică", este de fapt realistă. Dar realistă, în sensul larg al termenului, care presupune reprezentarea nu numai a faptelor, ci și a unor virtualități, indispensabile pentru înțelegerea a ceea ce se petrece cu adevărat. Un șef de gară, Fotiade, este trimis - ca pedeapsă pentru o abatere neprecizată - să lucreze într-o haltă pierdută în câmpie, unde îl are ca singur subaltern pe un acar, Simion. Deși se poartă la început țanțoș, încercând să-l epateze pe
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
se poartă la început țanțoș, încercând să-l epateze pe singurul martor al existenței lui de surghiunit, Fotiade, gras și neîndemânatic, ajunge cu timpul să se apropie de Simion și să beneficieze astfel de iscusința lui în treburile gospodărești. Practic, șeful devine un fel de soț, iar subalternul - un fel de soție (fără să existe nici o componentă homosexuală în relația lor). Fotiade, ca orice "soț", știe mai multe despre "lume" (a explorat-o), în timp ce Simion, ca orice "soție", gătește, spală și
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
de soț, iar subalternul - un fel de soție (fără să existe nici o componentă homosexuală în relația lor). Fotiade, ca orice "soț", știe mai multe despre "lume" (a explorat-o), în timp ce Simion, ca orice "soție", gătește, spală și îl privește pe șef cu gura căscată , dar și cu o anumită ironie, găsindu-l cam neajutorat. Scenele "conjugale" sunt înduioșătoare și, în același timp, de un comic irezistibil. Iată-l, de exemplu, pe Fotiade cerând ajutor subalternului său după ce, nesăbuit, a stat prea
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
-l cam neajutorat. Scenele "conjugale" sunt înduioșătoare și, în același timp, de un comic irezistibil. Iată-l, de exemplu, pe Fotiade cerând ajutor subalternului său după ce, nesăbuit, a stat prea mult dezbrăcat la soare: " - Simioane, făcu domnul Fotiade. - Ziceți, dom'șef. - Ești bun să vii să mă masezi puțin? - Să nu vă usture, dom'șef. Ați prins ceva culoare. Drept răspuns, domnul Fotiade puse ligheanul jos și se lăsă în față, ghemuindu-se. Acarul veni lângă șezlong și-și puse palmele
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
irezistibil. Iată-l, de exemplu, pe Fotiade cerând ajutor subalternului său după ce, nesăbuit, a stat prea mult dezbrăcat la soare: " - Simioane, făcu domnul Fotiade. - Ziceți, dom'șef. - Ești bun să vii să mă masezi puțin? - Să nu vă usture, dom'șef. Ați prins ceva culoare. Drept răspuns, domnul Fotiade puse ligheanul jos și se lăsă în față, ghemuindu-se. Acarul veni lângă șezlong și-și puse palmele pe umerii rotunzi ai celuilalt. - Au, făcu domnul Fotiade. - Vedeți? V-am spus eu
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
amintim structura marfă de... (tipul minune de...) - "Marfă de știre!" (EZ, 2315, 2000, 10) și mai ales tiparul superlativ dezvoltat rapid în ultima vreme, bazat pe repetarea cuvîntului: "P. s-a mai lăudat în anumite împrejurări că, dacă va ajunge șef ..., își va trage o mașină "marfă de marfă"" (Libertatea, 2841, 1999, 19). În fine, mi se pare posibil ca în substituirea celor mai populare evaluative la modă să joace un rol și asocierile fonice; în acest caz, nașpa ar fi
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
premiera pe scena mare a Naționalului clujean la 6 iulie 2000, unde spectacolul - se simte asta! - poate în sfîrșit "respira". Noul Director al Teatrului Național: Ion Vartic. (E nevoie să adaug: același Ion Vartic, profesorul universitar, scriitorul, echinoxistul, comparatistul, editorul, șeful Departamentului Teatru? Mă tem că risc să barochizez... Precizări, totuși necesare din scrupul pentru "posteritatea" studiilor teatrale). Am evocat, deci, motivul folosirii expresiei: "revoluție-evoluție" inspirat de textul spectacolului MEMO, unde ni se spune printre altele: "Chiar și o revoluție e
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
-o în sufletul și în măruntaiele sale. Scriitorul Ștefan Drăghici, prin al cărui efort ieșit din comun s-a putut clinti cîte ceva în această lume împietrită, asistă acum, ca într-un scenariu suprarealist, cum predecesorul său de la cultură, actualul șef al campaniei PDSR și fostul secretar de partid al Inspectoratului de miliție Călărași, plagiatorul lui Pompei Samarian într-o Istorie a Călărașilor, pe numele său Constantin Tudor, demolează ceea ce el n-a fost în stare nici măcar să imagineze. Dar poate
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
Cronicar Axioma de la Ploiești AXIOMA - revista lunară de literatură, științe, artă, religie ce apare la Ploiești de patru luni (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
Cronicar Axioma de la Ploiești AXIOMA - revista lunară de literatură, științe, artă, religie ce apare la Ploiești de patru luni (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special în accepția lui din logica matematică. Fantezia, ludicul, subiectivitatea, umorul, într-un cuvînt stilul vioi ploieștean nu intră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
nu refuzase nimic, dar nici nu acceptase ceva. Anunțase că se mai gîndește. Încît atitudinea d-lui Ursu începe să fie suspectabilă de antițărănism marcat în repetate rînduri. Și dacă mai adăugăm aici și războiul ziarului cu țărănistul Radu Sîrbu, șef al FPS-ului, poate că cititorii vor înțelege mai bine de unde accentele pamfletare la adresa PNȚCD ale editorialistului. * Interesant, chiar foarte interesant este editorialul lui Horia Alexandrescu din CRONICA ROMÂNĂ, deși după părerea noastră e scris cu o vădită tentă partizană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
se cumpere un porc și băgase porcul într-o cușcă special confecționată și pitită undeva în curtea somptuoasei vile. Depun mărturie că Dej avea atunci porc. Și că Belu îmi spusese că, văzînd, în urma unei vizite, că acesta avea, ca șef, porc, i-ar fi zis noului stăpîn al țării că nu era frumos să ție porc; și că unde s-a mai văzut un mare șef politic să aibe acasă la el, să ție porc? "Măi, Ghiță, măi, se poate
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
Și că Belu îmi spusese că, văzînd, în urma unei vizite, că acesta avea, ca șef, porc, i-ar fi zis noului stăpîn al țării că nu era frumos să ție porc; și că unde s-a mai văzut un mare șef politic să aibe acasă la el, să ție porc? "Măi, Ghiță, măi, se poate?" - îi spunea, - iar acum, zîmbind în sicriaș, părea că se amuză și că, de acolo, mă aprobă... Se poate, mă, să ții, tu, porc?!"... În ce privește scena
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
repede înăuntru, ca și cum totul pînă atunci fusese doar "o pierdere de timp". Ne-o făcuse... Încremenisem înaintea cuptorului ce duduia primind dedesubt un jet puternic de păcură care ațîță vîlvătaia... În roman, săvîrșind sacrilegiul, am arătat ce văzusem cînd mecanicul șef, crezîndu-mă un neam de-al răposatului, mă invită să mă uit prin fanta ce o deschise acționînd un capac... Pot să repet astăzi, în anul nostru 2000 că, o secundă, cel mult două, sub impulsul flăcărilor ațîțate, Belu se ridică
După ce lovitura s-a dus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16879_a_18204]
-
pe Nietzsche, pe Heidegger și pe Hölderlin spre a-și fundamenta hermeneutica și etica. Azi, nu mai e nevoie de hermeneutică, iar etica a devenit precisă, din pricina unei istoricizări orientate. Într-un articol din România liberă, după ce se referă la șeful statului, Nicolae Balotă ne înștiințează că, în sfîrșit, a descoperit "valorile socialiste în cele mai de seamă realizări ale literaturii noastre contemporane".(...) De la Dante la Ivașcu și Ivasiuc - iată unde duce, în România, hermeneutica "lucidă" a lui Nicolae Balotă, conjugată
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
la revistele literare importante ale vremii, mereu chinuit de lipsa banilor pînă și pentru chirie. În 1935, la recomandare, devine redactor la foaia economică Prezentul, a lui Virgil Madgearu și, peste un an, în 1936, plonjează direct la Universul, ca șef de cabinet al vestitului de tristă amintire director Stelian Popescu (i se spunea, în lumea presei, Stelian Popește). Într-un memorial tîrziu, din anii șaptezeci, a evocat, cu umor amar dar și cu exactitudine, rostul său pe lîngă directorul rapace
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
cu exactitudine, rostul său pe lîngă directorul rapace, antidemocrat și xenofob al Universului. Își făcea serviciul într-un hol la ușa directorului suprem și a adjuncților săi (toți gineri sau alte rude), citea presa pentru a face dări de seamă șefilor săi, ținea evidența unei biblioteci și a fototecii, supraveghea o expoziție de pictură a ziarului, și, păzindu-l pe director de puhoiul de vizitatori, îi introducea, în cabinet, pe cei agreați. Firește că această slujbă îl obosește, accentuîndu-i depresiile psihice
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]