3,279 matches
-
nervos central și neuroastenie. În prezent baia se află la începuturile lucrărilor de reînnoire. Ca urmare a popularității tot mai mari obținută datorită efectelor terapeutice este dezvoltată tot mai mult. În partea de sud a băii, pe un teritoriu de șes cu mlaștini oligotrofe, se află rezervația naturală „Mlaștina cea Mare”. Aici se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
lucrările forestiere și de transport, de aici, nu erau prea grele și erau destul de bine plătite Fabricarea sticlei în Larga din Sus cunoaște o anumită dezvoltare în jurul anului 1770. Exploatarea pădurii extinzându-se, căile de acces s-au lărgit pe șesul de sub Ghergheleu, unde au început să se așeze, în căsuțe de lemn, cei veniți la lucru. În anul 1778, considerându-se că satul Glăjărie este mai bun, șura și cuptorul din Larga din Sus au fost mutate cam pe locul
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
ca interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial creat de Mureș și pe de o parte din panta dealului dinspre sud-est, unde este așezată biserica ortodoxă din lemn, cimitirul românesc și cel săsesc, precum și cartierul locuit complet de țigani. Movilele de teren, șapte la număr, din stânga șoselei
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
școală mixtă înființată în 1867 în satul Ardeoani, iar cel mai mare proprietar de pământuri din comună era Nicolae Haciu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Leontinești, formată din satele Leontinești, Șesurile, Poarta (Poarta-Leontinești) și Dianca (Dealul-Dianca), având în total 805 locuitori. În comuna Leontinești existau 3 biserici (dintre care una veche, de la 1675), și o școală mixtă cu 35 de elevi înființată în 1886. Anuarul Socec din 1925 arată că cele
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
Măgirești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Măgirești (reședința), Prăjești, Stănești, Șesuri și Valea Arinilor. Comuna Măgirești este situată la poalele Subcarpaților Orientali, într-o zonă predominant de deal, dar cuprinde și zone de câmpie și munte. Rețeaua hidrografică este formată din: râul Tazlăul Sărat, care străbate satul Șesuri, și pâraiele Valea
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
reședința), Prăjești, Stănești, Șesuri și Valea Arinilor. Comuna Măgirești este situată la poalele Subcarpaților Orientali, într-o zonă predominant de deal, dar cuprinde și zone de câmpie și munte. Rețeaua hidrografică este formată din: râul Tazlăul Sărat, care străbate satul Șesuri, și pâraiele Valea Arinilor, care trece prin satele Valea Arinilor și Prăjești; Ruja; și Dingani, ultimele două trecând prin satul Măgirești. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care leagă Bacăul de Moinești. La Măgirești, din acest drum se ramifică șoseaua
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
de ortodocși de rit vechi (2,65%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Măgirești, Stănești, Prăjești, Șesurile, Tazlău și Mădărzău, având în total 2079 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 20 de elevi deschisă la Măgirești în 1865, trei mori de apă, două fabrici de petrol, o piuă de bătut sumane și trei biserici
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
Prăjești, în timp ce principalii proprietari de terenuri erau moștenitorii lui Emanuel Crupenschi, Const. Mafteiu și Societatea română pentru exploatarea păcurei. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Comănești a aceluiași județ, având 2762 de locuitori în satele Măgirești, Prăjești, Stănești, Șesuri și Tazlău de Jos. În 1950, comuna a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău, iar în 1964 a preluat și satul Valea Arinilor de la comuna desființată Lucăcești. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat. Singurul obiectiv din comună
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
în 1964 a preluat și satul Valea Arinilor de la comuna desființată Lucăcești. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat. Singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este din satul Șesuri. Clădirea, datând din 1648, este clasificată ca monument de arhitectură. O creștere economică semnificativă a putut fi semnalată începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când zăcămintele mari de petrol existente în zonă, au început să fie
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
de asemenea iși pot continua studiile după ce termină 8 clase. O parte din populație lucrează în Moinești. Învățământul se realizează în următoarele unități: două școli cu clasele I-VIII în Măgirești și respectiv Valea Arinilor; în satele Stănești, Prăjești și Șesuri funcționează câte o școală cu clasele I-IV. De asemenea în fiecare sat este și câte o grădiniță. În Măgirești școala beneficiază de două imobile, unul dintre ele, "Școala Veche", datează dinainte de anul 1900 și a fost restaurată și dotată
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
2008 a funcționat și o discotecă, denumită "Club Hypnotize", amenajată în fostul Complex Universal. Ea fost închisă din cauza pierderii clienților în urma emigrării masive a populației tinere. Unul dintre puținele locuri de recreere și sport rămane terenul de fotbal din satul Șesuri care a aparținut înainte de 1989 echipei de fotbal Lumina Măgirești. De asemenea, mai există și terenul de sport din incinta școlii, unde, îndeosebi duminica sau în zilele de sărbătoare, băieții din sat se adună să dispute câte un meci de
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
prepararea („facerii") brânzei telemea, oile fiind mulse de 2-3 ori pe zi. Această telemea din lapte de la oile care pășteau iarba de munte avea un gust deosebit, fiind foarte bună. Erau patru grupe de stâne ale satului la munte: în Șesuri ( chiar sub vârful Tulișa ), într-o vale care se prelungea până deasupra orașului Lupeni; una „sub Clenț"- sub stânci -deasupra părții de nord a localității Uricani; una a familiei Ceuță Ion Ciot ( un țăran înstărit din Livadia de Coastă ), la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și est de Bacău (unde se termină la ambele capete în același DN2). Comună Letea Veche, județul Bacău este comună de gradul ÎI. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei se divide după cum urmează: Relieful acestei comune este alcătuit din șes, în care predomina terenul arabil, favorabil agriculturii, luncile celor două râuri Bistrița și Șiretul. În partea de nord a comunei se află șoseaua națională care unește municipiul Bacău cu restul județului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
prezent, o mare parte din suprafața orașului antic nu a fost excavată de arheologi. Dacă vechea capitală a Daciei preromane se situa în Munții Orăștiei la o altitudine de 1.200 m, Sarmizegetusa Romană era amplasată pe un teren aproape șes, în bazinul Hațegului, la cota 531 m. Orașul se afla la aproximativ 8 km depărtare de trecătoarea care face legătura între Banat și Transilvania și care purta în antichitate numele de "Tapae", astăzi "Porțile de Fier ale Transilvaniei". Alegerea amplasamentului
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
de ani împodobite cu păduri falnice de fag și de stejar. Astăzi însă, în locul lor se fac semănături, pădurile căzând pradă lăcomiei omului de a le defrișa pentru propriile interese. Pătura arabilă din cuprinsul comunei este un pământ argilo-nisipos pe șes, iar pe dealuri pământul este mai mult argilo-calcaros. Se mai găsesc în multe părți și aluviuni. Intrând în detaliu, putem menționa faptul că la suprafața pământului se vede o pătură subțire de 10-30 cm care formează pământul arabil pentru ca mai
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
vaci, atât coaste de dealuri „la Velniță” care sunt un mediu foarte proprice dezvoltării viței-de-vii și a pomilor fructiferi, cât și terenuri agricole bune de semănat cereale. Solul cuprinde și straturi de argile și nisipuri în zona prundurilor și a șesurilor, dar și straturi de argile și calcare în zonele mai ridicate de coastă și de deal. Numărul populației este foarte redus tocmai datorită condițiilor grele de a ajunge în această zonă a comunei, dar și a faptului că o parte
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
însă fiind totodată și mai greu accesibile. Principala legătură dintre Pochița și satul Cașin se face printr-un pod ce trece peste apa Cașinului, putându-se astfel ajunge destul de ușor cu autoturisme în această zonă. Pe lângă soluri argilo-nisipoase întâlnite pe șes, zona Pochița mai conține în compoziția solurilor și argile-calcaroase în zona de deal. Din lipsa spațiului, agricultura nu este foarte dezvoltată. Pe lângă populația de români ortodoxi, există în Pochița și un număr mic de unguri și sârbi. Populația originală a
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Biharia (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. "Cetatea Biharia" ("Castrum Byhor", azi ruine) este situată la 14 km nord de Oradea, lângă satul omonim, într-o zonă de șes inundabil. Este menționată în izvoare ca aparținând voievodului Menumorut care a rezistat aici 13 zile asediului maghiar (sfârșitul secolului al X-lea). Este o fortificație cu valuri de pământ (înălțimea actuală: 5-7 m), de plan dreptunghiular (115 x 150 m
Biharia, Bihor () [Corola-website/Science/300846_a_302175]
-
e dominată de foioasele din primul etaj de altitudine (stejar, fag, carpen, alun) iar la pește 1.200 m altitudine se află coniferele (molid, brad). Una din cele mai frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din Șesul Orheiului. Fauna e renumită prin speciile de valoare cinegetica, printre care: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, lupul, vulpea, cocosul de munte etc. În fiecare din cele trei sate
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
carpen, alun) iar la pește 1.200 m altitudine se află coniferele (molid, brad). Una din cele mai frumoase podoabe florale o constituie rezervatia naturală "Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului" situată la sud-est de pădurea de stejari din Șesul Orheiului. Fauna e renumită prin speciile de valoare cinegetica, printre care: ursul carpatin, cerbul carpatin, mistrețul, căpriorul, lupul, vulpea, cocosul de munte etc. În fiecare din cele trei sate (Satu Nou, Petriș și Orheiu-Bistriței) există câte o biserică, iar în
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
bazată pe cultură plantelor și creșterea animalelor, industrializarea cărnii (în satul Orheiu Bistriței se află și al doile cel mai mare abator din Ardeal), debitarea și prelucrarea lemnului În teritoriul administrativ al comunei există o pădure de stejar situată în șesul localității Orheiu-Bistriței - unde crește floarea “Laleaua pestrița” ("Fritillaria meleagris") - specie ocrotita de lege - fiind considerată monument al naturii. În cinstea acestei flori și pentru protejarea ei, după terminarea perioadei de vegetație (10 aprilie- 5 mai), în a treia duminică din
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
semnifică locul din albia unui râu unde malul fiind jos și apa puțin adâncă, permitea trecerea prin apă de pe un mal la altul. Satul marchează limita sud-estică a Depresiunii Vadului, depresiunea golf dintre "munceii" Pădurea Craiului și Munții Plopișului (sau Șes), depresiune ce poarta numele localității, care este simultan și cea mai mare din zonă. Este străbătută de drumul european E60 (DN1), Oradea - Cluj-Napoca, fiind aflată la aproximativ 50 km de Oradea și la 100 km de Cluj-Napoca, respectiv de calea
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
se află dealul Gogeasca, iar în partea de vest se află Valea Magă, Dealul Schimbăturii și Dealul Viei; partea satului dinspre S-V se numește Cotul Tuchilați, iar partea dinspre N-V se numește Cotul Florești; câmpia este reprezentată prin Șesul Burlei, teren folosit pentru pășune și fânețe, des inundat primăvara; satul Blândești a aparținut din punct de vedere administrativ până in 1864 Ocolului Târgului, Ținutul Botoșani; din 1864 și până spre sfârșitul sec XIX a aparținut de comuna Gorbănești, ca
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
Călinești este o localitate componentă a orașului Bucecea din județul Botoșani, Moldova, România. Tradiția spune că, în urmă cu câteva secole, sătul se află pe șesul Șiretului și, mai apoi, s-a mutat pe dealul unde se află și astăzi. Prima clădire de pe acest meleag a fost curtea boierilor Miclescu, refăcuta în 1711 de Gavril Miclescu, mare logofăt al Moldovei (1650-1741), iar pământurile se întindeau între
Călinești (Bucecea), Botoșani () [Corola-website/Science/300901_a_302230]
-
Prislopu Frumuselii, cu Munții: Lespedea sau Bătrână, Dosu Stanigii, Obârșia Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și Dosu, Dialu, apoi Oprisasca cu Fata și Dosu. 16. Ridu Secătura lui Traian, cu: Preluca Ursului, Dialu Bătrân, Valia, Fata și Dosu Văii Seci, Șesurile, Stana Lucoaie, Izvorul Barlii. 17. Ridu Rebra: Sforacele, Isvoru Negrii cu Picioru, Isvoru Alecsii, Rebrisoara cea Mică și Saca (acestea sunt două parae de munte care curg în apă Rebra). 18. Ridu Musinoaele: Picioru Negru, Picioru Casoaei*, Lunca și Dosu
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]