4,027 matches
-
cu o mătură și un făraș. La ora asta n-avea program de stat la taclale cu alte babe, pe banca de la intrarea în scară. Marcu a așteptat pînă ce baba a dispărut într-o altă încăpere și atunci a țîșnit sub o masă acoperită de un lințou lung și înflorat, tocmai la timp pentru a nu fi zărit de baba care a năvălit în cameră. Poate îi auzise zgomotul pașilor sau scîrțîitul ușii ce dădea în balcon. S-a uitat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ești un copil bun. Îți mai pregătesc imediat cîteva. Să vă săturați. I-a mai dat bomboane și două batoane de ciocolată. O să se bucure Alin. Prima misiune îndeplinită. 10 Pe drumul spre cameră s-a întîlnit cu Radu. A țîșnit de undeva, dintr-un loc ascuns în lambriurile coridorului, speriindu-l. Poate era vreun intrînd pe undeva, pe care nu-l băgase de seamă. Sau poate mintea lui era prea concentrată la plan, ca să mai vadă pe cineva. Un' te
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
deodată-n jurul meu, natura/ se făcu un cerc, de-a-dura,/ când mai larg, când mai aproape,/ ca o strângere de ape". Vizualul culminează prin încercarea privirii de a se vedea pe sine, o încercare eșuată. Versul " Și privirea-n sus țâșni" trimite la condiția umană limitată de un "sus" inaccesibil, nelămurit, în marele spațiu cosmic. Curcubeul, din următoarea secvență lirică, reprezintă puntea, legătura dintre eul liric și lumea din afară. Între "a privi" și "a ști" se stabilește o relație de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
La nivel stilistic: repetiții ("Înc-o vreme/ Și-ncă-o vreme") menite a reliefa intensitatea sentimentului; comparația "ca o strângere de ape" semnifică tensiunea lirică; metonimia se creează prin asocierea privirii cu spiritul, care tinde spre absolut ("Și privirea-n sus țâșni,/ tocmai lângă ciocârlii"); metafora cercului poate semnifica: perfecțiunea, absolutul, oul cosmogonic, dar și claustrarea. Iar ciocârliile exprimă înălțimea greu de atins, deoarece aceste păsări zboară la mare înălțime. În dulcele stil clasic N. Stănescu a fost "spiritul solar al înalturilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să avem numai tăria de a le privi atent și de a trage concluziile de rigoare. Nimic mai semnificativ decât ceea ce s-a întâmplat la 13-15 iunie în capitală. Unii se miră că din adâncurile vieții noastre colective au putut țâșni acele devastatoare flăcări de ur. Ură deschisă, agresivă, paralizantă, dar și ură bine ascunsă sub ironie și aparentă civilitate. O recunoaștem la tot pasul, sub înfățișări diverse și mulți o deplâng ca pe o maladie a corpului social, punând-o
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de simboluri, bâtul (incluzând aici bastonul sau toiagul, iar, în cazul nostru, țeavă), pe lângă faptul că poate fi considerat o axă a lumii, mai poate fi pus în legătură cu focul fertilizant al fulgerului, al trăsnetului, care "aduce ploaia sau face să țâșnească izvoarele subterane".77 Prin urmare, acest substitut "analitic" al clopoțelului, pe lângă faptul că este mai ofertant din punct de vedere vizual-filmic, contribuie la nuanțarea conținutului simbolic. Semnificația sonoră a clopoțelului este păstrată. Sensul nu se rezumă numai la acela microcontextual
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
40. Scriitorul observa perplex cum apar "fără voie" vicii și pasiuni contrare celor pe care autorul le manifestă în viață normală, pentru ca, uimit el însuși de aceste izbucniri, să trăiască obscur senzații de plăcere ori de satisfacție, de parcă aceste fapturi țâșnite din mintea lui ar îndrăzni să zică sau să facă lucruri pe care el nu s-ar încumeta să le realizeze în "viața onorabilă" pe care o duce. "Același lucru se întâmplă și cu visul. Iată de ce scris și vis
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
săli haotice cu pereții de nouri bulbucați și bolnavi. Eram agățat de vitrinele roze ale jumătății-de-câine călătoare, cu degetele înfipte în ele. Picioarele mele, prea lungi, atingeau podeaua metalică și în fuga aceasta nebună scântei lungi de un metru îmi țâșneau sub tălpi 11. Imaginea umanității care se dizolvă, natura preluând atributele acesteia, va apărea frecvent în romanele lui Blecher. Ilustrativ în acest sens este omul-negru, cu picioarele care i se preling unindu-se cu pământul și transformarea copacilor în oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
este grota. Asimilată unui spațiu benefic, acest loc este cu siguranță o cale de acces a personajului către o altă lume: Când mă dezmeticeam puțin, găseam lângă mine decorul intim și nespus de plăcut al grotei cu un izvor ce țâșnea încet din stâncă și se prelingea pe pământ, formând în mijlocul prundului un bazin cu apă foarte limpede, deasupra căruia mă aplecam pentru a privi fără să mă satur niciodată minunatele dantele ale mușchiului verde din fund, viermii agățați de frânturile
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
întreaga lume sunt doar două categorii de oameni: cei care știu și cei care nu știu. Lumina caută lumină, la fel cum Tatăl își caută copiii, scîntei de lumină închise sub lespedea universului material, dar care sunt chemate și pot țîșni spre infinitul ocean de lumină al Preaplinului din care ne-am rătăcit. "Lumina a devenit Mîntuirea mea și a preschimbat, pentru mine, întunericul în lumi-nă. Ea a risipit Haosul ce mă înconjura, încin-gîndu-mă cu un brîu de lumină!... Toate puterile
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
antitetic paradisiac-infernal: Două vise, de altfel, se alternau, în variante, în copilărie: un vis de o frumusețe paradisiacă și vreo două, ca să spun așa, infernale. Cel paradisiac, era o viziune de grădini și lacuri suspendate, cu bazine imense, din care țâșneau jerbe uriașe, cu chioșcuri de o grație dantelată, în număr imens, totul de o bogăție de linii și luciri de ape pe care niciodată n-aș putea-o exprima în descriere. Alt vis, dintre cele infernale, era o viziune de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
amintim că una dintre cele mai lungi Surate din Coran (a II-a) poartă ca titlu numele a acestui animal. Acolo aflăm o reprezentare cu totul inedită a raportului dintre suflet și credință: În firea pietrei se află râurile care țâșnesc din ea și tot în mod firesc ea se crapă și dă drumul apei, după cum, tot urmând calea firii, apa curge și toate astea din frică față de Dumnezeu. (Coran, II, 35, adaptare după versiunea franceză a lui Jacques Berque). Am
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
sale de pronunție. Întreaga lui ființă fizică și morală participa la actul aproape mistic al pronunției /.../ În toată această concentrare doar gura cu buze cărnoase, foarte roșii pe fondul aproape livid al feței, era mobilă și elastică, din interiorul ei țâșnind subțire, tremurătoare dar totdeauna corectă, o emisiune vocală venită parcă de undeva de departe. O fi ales "proful" Pițu acel fragment la cursul practic de retroversiune pentru a da un temei nonșalanței sale față de acel "savoir-faire" al pronunției cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și nici să traversez înot lacul până la insulă. Abia un metru mă despărțea de zidul amintit, am început să merg încet de-a lungu-i, poate voi găsi o breșă. Abia am făcut primii pași că din zid spre mine a țâșnit privirea unei femei răutăcioase, deasupra căreia era scris doar un nume, în franceză: Haine, Ura fără milă, căutătoare de ceartă și de înfruntare. Urâtă mai era cu chipul de nebună, nepieptănată, cu chipul încruntat și plin de riduri, cu nasu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
idiomuri este în acest caz o posibilă strategie pe care, în franceză, aș considera-o "payante": Elpi se asigura că, în fața oricărui interlocutor, se poate retrage într-un refugiu idiomatic (precum broasca țestoasă în carapacea ei), din care să poată țâșni la atac la momentul potrivit. Era improbabil ca un singur individ să dispună de suficiente cunoștințe pentru a-l "trage de limbi". Sau, dacă vreți să-i considerați pe cei numiți de Pițu "Pretorieni" drept "păzitori ai credinței de partid
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de apele mării în fâșia litorală. AFLUENT Curs de apă ce se varsă în altul mai important. ARHIPELAG Ansamblu de insule, aflate în mări și oceane, dispuse în grup, de obicei la distanțe mici unele de altele. ARTEZIAN Izvor care țâșnește deasupra suprafeței topografice, în mod natural sau prin foraj, dintr-o pânză sub presiune. BILANȚ HIDRIC Raportul dintre cantitatea de apă căzută pe o suprafață sau într-un bazin hidrografic pe o unitate de timp Ăde obicei un an) și
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
mănăstirea Frăsinei (lângă Rîmnicu Vîlceaă Legenda spune că, atunci când căuta loc de mănăstire, Sfântului Calinic i-a plăcut mult zona, care din păcate nu avea apă. Înălțând o rugăciune către cer sfântul a lovit stânca muntelui și din piatră a țâșnit o apă limpede și bună de băut, cu miraculoase puteri vindecătoare. Călugării de la mănăstirea Frăsinei spun că apa izvorului este recomandată în special celor suferinzi de afecțiuni renale sau oculare, de aceea se mai numește „Izvorul de ochi”. Tot un
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
întinderilor cu o mie de fețe". Raportând aceste figuri la imaginarul nictomorf, trebuie observat că prin ele se confirmă ceea ce Jean Chevalier numește dublul aspect al nopții, "de întuneric în care fermentează devenirea și de pregătire a zilei, când va țâșni lumina vieții" (cf. Dicționar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere). Evident că cel mai bine această echivalare semantică se potrivește simbolului recurent al speranței universale, poetul însuși. Investitura lui este, și în Faldurile nopții, cea consacrată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mă leagă la catargul de sub pasăre/ dar mai funebru, mai faustic,/ mă suge destinul/ în pojghița mizeră de sub cârtiță/ Prea repede circulă molozul/ de cranii și pământ!" Singură, poezia văzută ca realitate organică "dârz ținând poezia în dinți/ din care țâșnea sângele" ( Soldatul) se poate opune acestui irepresibil, funebru cânt al neantului. Referințe critice (selectiv): Dan Mănucă, în "Convorbiri literare", nr. 3, 1998; Codrin Dinu Cuțitaru, în "Dacia literară", nr. 28, 1998; Stelian Baboi, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 2000
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
una alteia gura,/ Pe mese sunt fructe ce-și sfarmă armura/ Și-i poate și-un cântec uitat de-un seraf/ Ce lasă să-i cadă moi bile în praf.// Afară copiii rup măduva grea/ A apei ce blând a țâșnit din cișmea/ Și fug de burlanul cel lung să nu-i soarbă/ În pod, unde este o bufniță oarbă.// Apoi nu se-ntâmplă o vreme nimic.// Insecte cu frica închisă în plic/ Așteaptă. Privesc melancolici pe geam/ Cu ochii albaștri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cadă, se va usca" etc. (Lecție deschisă despre orașul deschis). Și totuși, oricât ar textualiza, oricât ar fi tentat de reconstrucția lumii exterioare prin resorturile poematizării oricărui element din afara eului ("orașul balaur. cu sute de străzi. una este decapitată. trecutul țâșnește./ merg pe strada aceea./ eu. adică viața care o părăsește. câte străzi atâtea fraze./ una singură nu se mai termină.// orașul alunecă printre poeme. bulă de aer prin tuburile cu perfuzie" (Feluri de a suporta dispariția unui capăt de stradă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
deruta (să nu uităm că scriitorul a fost un maestru al mistificărilor!). Interacțiunea dintre alb și negru reprezintă modul în care se face literatura, "ieșind" din invazia semnelor pe pagina albă și "încifrînd" realitatea într-un cod. De asemenea, ea "țîșnește", căznit, aidoma fantomei apelor din final, din "întunericul" subconști entului, pentru a naște, ultimativ, "lumină". O lecție admirabilă, să recunoaștem, de postmodernitate în plin romantism american! Bibliografie E.A. Poe Călătorii imaginare. Traducere din limba engleză, note și comentarii de Liviu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
unui sistem de referințe automate, care arătau cu precizie matematică locul pe unde trece din lobul frontal anterior al creierului, către nucleii cenușii lăuntrici, fasciculul de fibre nervoase care face puntea între aceste sedii psihice. Atunci, prin două găurele opuse, țîșneau dintr-o parte și din alta, străbătînd oasele frunții, două fascii de raze, care, întîlnindu-se într-un minuscul trăsnet radioactiv, în punctul ales, ardeau instantaneu și total numai sculul de fibre cu pricina"; "tot soiul de reactivi, electro și isotopi
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
muzică, prezența unui semiton în tr-o structură olimpiană, majoră, care riscă să devină plictisitoare, introduce acea notă originală și tulburătoare care, departe de a sfă rîma armonia de ansamblu, o înnobilează. După o revărsare de cuvinte care se rotesc și țîșnesc de peste tot, Marius Popescu aruncă cîte o frază precum: Lucrul cel mai supărător e că trebuie să folosim cuvinte pentru a demonstra inutilitatea cuvintelor."( La Symphonie du loup) Sau, dacă este vreodată întrebat, cu prețiozitate, despre "adevărul cuvintelor", are un
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dintre politic și literatură medievală se află în poezia trubadurilor. Desigur, e vorba de o poezie de dragoste, originală și rafinată, ba mai mult de atît, de o transpunere poetică a unei filosofii și mistici eretice, sîmbure din care va țîșni ulterior Renașterea europeană. Dar dincolo de aceste aspecte, era și o poezie înscrisă într-un joc social, în spațiul curților senioriale meridionale, pînă în Catalunia, Castilia sau Sicilia, unde miile de poeme cîntate de trubaduri se constituiau în tot atîtea răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]