3,081 matches
-
integrată în conceptul de bunăstare (Chilton, 2006), în sensul larg al acestui concept, utilizat de OMS în definirea sănătății individului. Unul din cele mai eficiente programe de prevenire a violenței în societate este cel lansat de OMS în 1996. Programul țintește reducerea violenței regăsite la nivel de: individ (datorată unor experiențe anterioare de abuz și/sau respingere, boli mentale etc.); interpersonal (generând conflicte familiale, la locul de muncă etc.); instituțional (generată de status socioeconomic scăzut, șomaj, izolare, discriminare și marginalizare socială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limpede, sintetic și consistent, având prin urmare și o remarcabilă tentă pragmatică, lucrativă. Ceea ce poate fi apreciat în mod particular este efortul autorilor respectivi de a oferi, pentru fiecare tulburare psihiatrică vizată (inclusiv pentru PTSD) un ghid bifocal, unul ce țintește practicienii, altul care îi vizează pe pacienți. Fără a dezvolta cu acribie multitudinea aspectelor implicate în abordarea psihoterapeutică a PTSD (căci în fond lucrarea de față nu se vrea un tratat de psihoterapie), vom poposi totuși asupra coordonatelor majore ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sens al situației date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele emoționale ale situațiilor problematice, sunt enumerate: reevaluarea pozitivă, prin care persoana încercată se găsește mai puternică, mai capabilă, în urma experienței; minimalizarea amenințării, când persoana se convinge
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
arată că strategiile de coping axate pe emoții nu dau rezultate convingătoare în intervențiile cu victimele abuzului sexual, acestea având convingerea că situația le depășește și că este de necontrolat emoțional. în același timp, strategiile de coping axate pe problemă, țintind evitarea sau diminuarea efectelor evenimentului traumatic sau sporirea resurselor victimei pentru a face față, precum și credința victimei că poate depăși situația, s-au dovedit a fi „asociate cu o funcționare psihologică mai bună, în cazul persoanelor cu un istoric de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
informație sau măcar atenția și simpatia altcuiva sau a altora; coping-ul anticipativ, când persoana caută strategii pentru a face față unor evenimente neplăcute care sunt aproape sigure; acesta se deosebește de coping-ul proactiv (preventiv), în care este vorba despre strategii țintind evitarea, anihilarea producerii evenimentului neplăcut; coping-ul religios, tot mai mult cercetat în ultimii ani. Urmând cercetarea lui Pargament și a colaboratorilor săi (2000), autorul prezintă cele cinci funcții ale strategiilor de coping religios. Aceste funcții sunt: găsirea unui sens; construirea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sa din 1997 (p. 27), tradusă în limba română cu titlul Mecanismele de apărare, Șerban Ionescu și colaboratorii săi (2005) sintetizează câteva definiții cunoscute ale mecanismelor defensive și formulează astfel următoarea definiție: „mecanismele de apărare sunt procese psihice inconștiente care țintesc reducerea sau anularea efectelor neplăcute ale unor pericole reale sau imaginare, prin modificarea realităților interne și/sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte pot fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și servicii constructive, de sprijin și gratificare a celorlalți; 2. umor: exprimarea deschisă a ideilor și sentimentelor fără un disconfort, crispare, a individului sau o imobilizare și fără efect neplăcut asupra celorlalți (este diferit de ironie, care este o agresivitate țintită împotriva cuiva). Presupune păstrarea creativității; 3. suprimarea: constă în decizia conștientă sau semiconștientă de a amâna acordarea atenției unui impuls conștient, generat de conflict. Apare când persoana recunoaște problema, dar întârzie reacția (amână chiar și să se gândească la problemă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fixată în trauma ei, personalul era blocat în spaimă de declanșare a crizelor Aureliei. în cazul PTSD, intervenția profesioniștilor este obligatorie deși sprijinul rețelei sociale, în primul rând al familiei, rămâne la fel de important ca și în cazul doliului. Intervențiile vor ținti inducerea unei stări de relaxare, de calmare a panicii, mâniei, terorii și de conștientizare a diferenței în timp și spațiu: trăirilor din momentul evenimentului, comparativ cu dezvoltările emoționale ulterioare. Intervențiile vor ajuta victima să-și pună ordine în amintirile legate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atenție cât mai promptă și mai urgentă.” 8. Reziliența este influențată de inerția unor investiții anterioare. „în majoritatea cazurilor, chiar și în situații de devastare a unor zone din comunitate, nu s-au născut planuri vizionare ale unor comunități noi, țintind corectarea deficitelor de durată și limitând riscul unor distrugeri viitoare, în cazul repetării evenimentului.” 9. Reziliența exploatează puterea locului. „O comunitate este greu de ucis, parțial datorită localizării sale geografice, a capitalului fizic persistent pe care-l deține, dar mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apariției tabloului complet al stării de stres posttraumatic”(Ionescu, 2007, p. 8). Conceptul de reziliență asistată, lansat de Șerban Ionescu în cadrul Forumului Internațional „Securitate psihologică, traumă și reziliență”1, captează intervențiile făcute în scopul diminuării consecințelor traumei precum și pe cele țintind prevenirea acestor consecințe. Aplicabil individului, precum și grupului, inclusiv la nivel macroscocial, conceptul de reziliența asistată își găsește eficiența maximă în cadrul cultural specific unei anumite societăți. Cultura oricărei societăți are rolul de a aduce un plus de calitate în viața materială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a adultului cu copilul. în cadrul comunicării emoționale, copilul își cunoaște emoțiile și recunoaște emoțiile sale și ale celor din jur. în familie, în școală și toate celelalte sisteme sociale tangente familiei și copilului poate fi promovată o orientare care să țintească dezvoltarea unor acțiuni și atmosfere de cooperare, de bine împărtășit și armonie. Psihologia pozitivă subliniază faptul că eficiența umană este stimulată de starea de bine, de confort, în vreme ce disconfortul conduce 1 la cruzime, la violență, îngrădind creativitatea. Stimularea creativității, identificarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Corupția În sistemul de sănătatetc "1. Corupția În sistemul de sănătate" Din punct de vedere analitic, definiția dată corupției de Vito Tanzi (1995) este cea mai potrivită: „Corupția este neconcordanța intenționată cu principiul non-interferenței (engl., arm’s length principle), ce țintește În direcția obținerii de avantaje pentru sine sau pentru indivizi cunoscuți”. Sunt trei elemente de bază ale acestei definiții. Primul pune În discuție pricipiul non-interferenței, ce presupune că relațiile personale sau orice alt tip de relație nu trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Frecvența apariției acestui tip de corupție arată cât de slabe sunt capacitățile administrative sau cât de proaste sunt aceste tipuri de servicii. Trebuie avut În vedere faptul că aceste lipsuri ale serviciilor administrative pot fi create și În mod voit, țintind către obținerea rentei și a redistribuirii acesteia prin intermediul corupției. Acest tip este foarte relevant pentru sectorul de sănătate, deoarece multe reglementări ale serviciilor din acest domeniu (medici, personal administrativ) sunt legate de el, În mod special prin faptul că există
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pachetului de bază al serviciilor medicale și furnizarea celor ce cad În afara lui prin asigurări complementare și suplimentare. Dincolo de faptul că ar lăsa problemele plăților informale și ale transparenței În achiziții În bună parte nerezolvate, este puțin probabil ca măsurile țintesc o creștere a fondurilor pentru sănătate, prin lărgirea bazei de percepere a fondurilor pentru asigurările de sănătate, creșterea contribuției sau ambele, caeteris paribus, să nu Întâmpine reacții negative care să Împiedice implementarea lor. Odată cu creșterea veniturilor populației, automat, sistemul social
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
aceast] dificultate susținând c], în condițiile accept]rii anumitor „postulate”, putem înțelege și ideea unor ființe care sunt parte atât a ordinii naturale, cât și a celei morale. Dac] postul]m existența unui Dumnezeu binevoitor, atunci virtutea moral] spre care țintesc agenții liberi poate fi compatibil] și proporțional] cu fericirea dorit]. Kant vorbește despre o astfel de coordonare perfect] între virtutea moral] și fericirea că bine suprem. Realizarea binelui suprem va dura foarte mult timp: trebuie s] postul]m deci niște
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este important aici? Ar fi fost mai r]u dac] Ross ar fi susținut c] discernem direct adev]rul principiilor morale, pentru c] atunci ar fi trebuit s] indice acea capacitate care ne permite s] o facem. O capacitate care țintește principiile adev]rate și le respinge în mod firesc pe cele false este într-adev]r foarte misterioas] (chiar dac] Sidgwick pare destul de mulțumit s] presupun] c] avem una). Dar Ross nu afirm] acest lucru. Cunoașterea de c]tre noi a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
motiva. Astfel, atitudinea moral] trebuie s] fie sau cel puțin s] conțin] în esenț] o dorinț] - probabil, dorința general altruist] pentru bun]starea celorlalți (pe care Hume o numește „simpatie natural]”). Rezult] astfel c] nu pot exista fapte morale. Percepțiile țintesc spre fapte, dar dorințele nu. Dac] judec]țile morale ar exprimă percepții, am putea presupune c] trebuie s] existe unele fapte morale spre care s] ținteasc] aceste percepții. Dar întrucât ele exprim] dorințe, nu este deloc nevoie de fapte morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orașului, considerând c] femeile puteau s] devin] virtuoase numai în calitate de soții și mame. Dar virtutea lor se bazeaz], de asemenea, pe dependența și pe supunerea din cadrul mariajului; dup] Rousseau, o femeie independent] sau una care urm]rea scopuri ce nu ținteau bun]starea familiei sale era o femeie care își pierdea acele calit]ți pentru care era stimat] și dorit]. Mai ales noțiunea de virtute diferențiat] pe genuri a lui Rousseau a fost atacat] de Mary Wollstonecraft în lucrarea să Vindication
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și înapoi la problema justific]rii (analizat] mai sus) (vezi și capitolul 16, „Egoismul”). iv. Predicând și demonstrând În examinarea argumentelor legate de cum ar putea depinde etică de religie, ar putea fi util de reținut spre ce și spre cine țintesc aceste argumente. Aproape întreaga discuție de aici s-a referit la compatibilitatea teismului cu teoriile teiste despre etic], mai ales cu „Teoriile Poruncii Divine”. Principala preocupare a fost reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
componenta omogenizare a globalizării pe plan economic, cultural ș.a., iar pe de altă parte se poate spune că globalizarea în sfera politicului a deschis calea spre revoluții. Dintr-o altă perspectivă, nu e greșit să afirmăm că, deși autoizolată și țintind autarhia, România a fost globalizată, prin participarea la CAER sau prin relația cu statele arabe. Așadar, cele două procese nu trebuie și nu pot fi înțelese nici ca disparate, dar nici rupte de contextul mai larg al drumului modernizării societății
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Răsăritului. Și care-și scrie cu mult firesc viața-i firească, necontaminată de nocivele tezisme ale nefericitelor noastre destine. Dacă văicărelile privind romanul actual s-ar limita doar la situația autohtonă, încă ar fi cît de cît suportabile. Ele însă țintesc, resentimentar, cea a întregului roman de azi, vezi doamne, aflat în moarte clinică, vaierele de cucuvea vizînd continentalul. Cum nu se poate mai penibil! Dați-mi voie ca înrăit cititor de roman să probez doar cu cîteva nume din marele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cine? Pentru că, tot cam o dată cu momentul maidanezului antinipon, în alt cotlon al pămîntului nu exagerat de departe s-a consumat un mînios bombardament cu pietre (din caldarîm? din buzunare?) în care au mai și murit cîte unu, doi. În cine ținteau halebardierii fără halebardă? Păi, în niște arătoase clădiri ale unor arătoase ambasade, ale unor arătoase state extrem occidentale, nesăbuite în a fi publicat caricaturi zeflemiste la adresa... doamne ferește, nu dăm nume. Camerele tv, tot așa, ca și cum i-ar fi filmat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
49. Florica │123. Siriu 50. Galbinasi │124. Smeeni 51. Gavanesti │125. Smirdan 52. Gheraseni │126. Stilpu 53. Ghergheasa │127. Sudiți 54. Glodeanu Sărat │128. Saringa 55. Glodeanu-Silistea │129. Știubei 56. Grabicina │130. Tega 57. Grajdana │131. Topliceni 58. Grebanu │132. Țintești 59. Greceanca │133. Udați 60. Gură Teghii │134. Ulmeni 61. Izvoru Dulce │135. Unguriu 62. Între Sibicii │136. Vadu Pașii 63. Lapos │137. Vadu Sorești 64. Largu │138. Valea Muscelului 65. Limpeziș │139. Valea Rîmnicului 66. Lipia │140. Valea Salciei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Tatarani 57. Gherghita │129. Teisani 58. Gorgota │130. Telega 59. Gornet │131. Tesila 60. Garnet-Cricov │132. Tinosu 61. Grădiștea │133. Tîrgșorul Nou 62. Gură Vadului 134. Tîrgșorul Vechi 63. Gură Vitioarei │135. Tomsani 64. Habud │136. Trestieni 65. Hatcarau │137. Țintea 66. Homoriciu │138. Urleta 67. Iordacheanu │139. Vadu Săpat 68. Izvoarele │140. Valea Călugăreasca 69. Jugureni │141. Valea Cucului 70. Lipanesti │142. Varbilau 71. Loloiasca │143. Vilcanesti 72. Matița │ JUDEȚUL SATU MARE cu reședința în municipiul SATU MARE A. ORAȘE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
primul mileniu) − primatul menținerii independenței creștinilor ortodocși, apelând la modelele proprii de întemeietori de civilizație și renunțând la a mai invoca o influență imperială. Basilëìa a fost mai curând un himeric model cultural și simbolic, către care au țintit explicit doar unii dintre domnii români. De aici reiese și dificultatea de a trata separat cele două teme majore ale întemeierii statelor românești: puterea și creștinismul. Practic, graniță între acestea nu există la început, dat fiind modelul basileic, precum și uzul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]