13,876 matches
-
și moarte, așa cum suspecta în mod eronat americanul Richard Ford. Nu uciderea taurului joacă rolul decisiv, ci momentul care precede moartea, secunda de dinainte de final. Țelul spectacolului nu este să contempli luarea în coarne a unui mozo, ci să te abandonezi admirației pentru talentul său inegalabil de se apropia de bestie până la limita supremei atingeri, rămânând, ca prin minune, nevătămat. Așa paradoxal cum sună, motivul pentru care spaniolii caută pericolul și apropierea de moarte rezidă tocmai în pofta lor nestăvilită de
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
Publicat în: Ediția nr. 212 din 31 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt un bastard, copil din flori, mi-e mamă blânda primăvară, iar tați, poștașii-mi sunt, din țară, ce-au dus vădanelor scrisori. Înfășat c-un tricolor cârpit, abandonat în piață pe-o tarabă, ignorat de preoții cu barbă, la coșul de gunoi am fost zvârlit. Aruncați cât vreți cu pietre-n mine, nici astăzi dacă mor nu-mi pasă, în gunoaie știu că sunt acasă, iar prieteni n-
SUNT UN BASTARD... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366651_a_367980]
-
fără apărare. INIMI ȘI SUFLETE Suflete pribege, deseori rănite De zbaterea lumii prea afurisite, Rătăcesc haotic sub picuri de ploaie, Rareori mai ard, nu mai sunt văpaie Înimi fără vină, ades oropsite De reguli nedrepte și nesăbuite, Rămân neștiute și abandonate În restriștea lor pier neconsolate. PENITENȚĂ IPOCRITĂ La ce bun dorința Trădarea să-ți ascunzi, N-ajută umilința Când ai vrut să mă vinzi. Când iadul te plătește Pentru păcat răsplată, Nu te ruga prostește Nici dracu nu te iartă
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
și tricouri rupte în urma aprigei încleștări cu fostul copil de mingi ! Asta în timp ce fostul căpitan, cu toată silueta lui hotărâtă și longilină, osoasă, începuse să pălească, nu se mai strecura ca altădată cu abilitate prin apărarea adversă, devenind înceată, greoaie, abandonând din această pricină „dreptunghiul verde”. Se așeză cam tomnatec la casa lui, începuse să îmbătrânească, vorbea lumea una și alta, crăpa câteodată de rușine, n-am fost în sufletul lui, numai el știe, se căsători târziu (îl însurară babele) dar
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
soarelui, dând liber instinctului de mascul aflat în călduri, și la propriu, și la figurat. Ca răspuns, mâna ei a alunecat peste pulpa piciorului meu, apoi m-a luat pe după gât și m-a sărutat apăsat. În acel moment, am abandonat întinderea pomezii rămase pe degete și am căutat prin deschizătura picioarelor acel petecuț acoperit de minusculul slip. Începuse să se simtă umezeala cupei calde, acoperite de puful castaniu. Mișcarea degetelor mele în locașul dragostei îi transmitea fiori și gemete ușoare
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
scena Teatrului „Țăndărica”, dar și în străinătate, din Egipt până în Japonia, unde au predat sau au performat această minunată artă. După absolvire am dat un concurs la Teatrul de stat din Ploiești, unde am lucrat trei ani, după care am abandonat scenă din motive destul de subiective. Nu mă pot lăuda că am fost un actor foarte bun, dar încercăm să îmi fac meseria. De fapt marea pasiune a vietii mele a fost regia de film. Păcat că nu am putut să
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
vrabia din mână pe cioara de pe gard”. Așa va proceda și ea. Viorel va fi de rezervă. Când se va ivi ocazia, îi va putea încerca priceperea și talentul său în tainele amorului. Deocamdată se lăsa purtată de ritmul muzicii, abandonându-se total în brațele lui Mircea. La finalul dansului, Mircea, prinzând curaj din atitudinea degajată a partenerei sale, o sărută discret pe lobul urechii, lucru ce nu i-a scăpat rivalului său din umbră. Săndica nu a schițat nici un gest
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
la maxim motorul și totuși nu îi este îndeajuns. Efortul lui este infim astfel încât ajunge subit la o stare de nemulțumire panicată. Frânează brusc. Roțile scrâșnesc într-un zgomot infernal, ascuțit, agravându-i starea. Trage pe dreapta, deschide larg portiera, abandonează autoturismul cu cheia în contact și portiera deschisă și începe să alerge căt îl țin puterile. În fapt, puterile îi sunt înzecite fiindcă depășise cu mult pragul rațiunii cuprins fiind, de acum, de starea de nebunie. Aleargă către Erica. Echipajul
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
continentul de una singură, pentru ca apoi să te găsesc într-o noapte chiar pe meleagurile mele! - îi zise ea cu ironie. - Ți-am dat libertatea să alegi! Dacă te îndrăgosteai de cineva, mă retrăgeam din calea ta. - Oho, chiar mă abandonai așa ușor? De regulă, bărbații luptă ca să cucerească o femeie! - Și tatăl meu a fost din rândul muritorilor... - Să nu-mi spui că mama ta a fost marțiană!? - Ea a făcut parte din altă lume. S-a născut dincolo de moarte
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
și cumințenia ei era singurul dar pe care putea să-l facă soțului ei. Fetele din sat râdeau de ea, că e de modă veche dar astea erau principiile ei și nu putea renunța la ele. Era pregătită să fie abandonată, dar contrar așteptărilor ei, el a iubit-o mai mult. Respectând-o pentru decizia luată și adăugând o nouă dimensiune iubirii dintre ei, a început să se gândească pentru prima dată la căsătorie. Știa că părinți lui nu o vor
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
admira curajul de a se ocupa singură de o gospodărie și de trei frați mai mici aflați la o vârstă critică când se cere o mână de fier ca să îi mențină pe calea cea dreaptă făcându-i să nu-și abandoneze școala și să mai aibă și note mari. Știa să drămuiască puținul trimis de părinți acasă, astfel încât să asigure un trăi decent fraților ei să le facă mici bucurii și în același timp să se ocupe de întreținerea casei și
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
singur lucru regreta că nu putea să-și prindă în păr un ultim trandafir din tufa mamei. A trecut ca o boare de aer pe lângă ei, parcă dorind să-i atingă să-i mângâie pentru ultima dată apoi s-a abandonat plutirii către cer. Undeva, mai departe de sat la marginea pădurii, un tânăr plângând blestemându-și soarta, părinții, certându-se cu Dumnezeu pentru toată nefericirea lui își punea capăt zilelor trăgându-și un glonț în inimă cu aceiași pușcă cu
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
sigur, cumva trebuie să știe cum au murit părinții copilului. -Vedeți domnule director cât ne-am complicat? Când Florea Corcoduș a adus copilul, nu trebuia să-l înregistrat cu numele real. De atunci am zis să spunem că a fost abandonat, că l-am găsit fără acte asupra lui, acum eram toți fericiți. -Lasă bă, ce a fost, a fost. După ce găsim familia care ne trebuie, îl vom transfera din nou pe Pleșoiu la noi, doar pentru 24 de ore, apoi
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
a fi fost trăite, cu puterea de a fi fost asumate și netezite spre a fi dăruite mai departe cititorului. Ele sunt întrebarea născută din nevoia de a fi existat și de a fi conceput ceva durabil, dincolo de prezența fizică... Abandonând orice formă de cenzură sentimentală, poetul Theodor Răpan sintetizează o adevărată biografie umană: „În viața mea înspăimântare a fost totul! Mort nu mi-a plăcut niciodată! Am circulat între râs și surâs cu un funicular nevăzut al candorii. În genunchi
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ci poate fi doar simțită și trăită. Nu este vorba de o organizare cronologică sau după un criteriu al apartenenței la un anumit curent! Nu! Poetul demonstrează, astfel, că poezia există și respiră frumos dincolo de barierele conformismului, dincolo de convențiile raționale. Abandonând toate aceste lucruri, poezia devine pură libertate, pătrundere în noi înșine și depășire a imediatului. Motivul poetic se construiește ca un dialog: mai întâi, se citează textul ce îl declanșează, apoi, se dă răspunsul. De cele mai multe ori, se remarcă vocativele
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
a provocat această schimbare de destin în ceea ce mă privește... În cei peste 40 de ani de când scriu și public critică literară, am scris și publicat cu aproximație 5000 de articole. La început le număram cu mare înfrigurare, apoi am abandonat această ocupație, ce ținea de vanitatea vârstei. Am mai publicat 17-18 cărți de critică literară, toate consacrate literaturii române contemporane, iar cea mai importantă, din punctul meu de vedere, apărută în 2005, este „Istoria literaturii române contemporane”, o carte de
CARTEA CU PRIETENI (L)- ALEX STEFANESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365702_a_367031]
-
de serbări Un cer adânc în ochi de iezer Enigme-nchise-n câte-o sagă Averea ta într-o desagă, Pierdute urmele spre gheizer Cocorii gândului 'ți-abat Atenția spre-un chei pustiu Unde zărești, dar prea târziu Un velier abandonat În juru-i liniște. Și plaur O santinelă de răcoare În fundul calei zac odoare Și neștiute lăzi cu aur În fiecare naufragiu S-a consumat o tragedie Și restul lumii n-o să știe Cât costă-n sine, un adagiu Un țărm
PRAXISM de ION UNTARU în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365736_a_367065]
-
apa la loc, însă gerul era prea puternic, iar puiul prea departe. Deja, exista riscul ca întreg stolul să rămână prizonier al gheții nemiloase. Doar la câțiva metri de stol, puiul plângea după ajutor, văzând cum păsările pornesc spre plaur, abandonându-l. Plângea puiul, plângeau și lebedele, scoțând sunete de jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l ajute pe nesăbuitul pui. Într-un târziu, s-au retras toate pe plaur pentru a nu pieri întregul stol în capcana gheții. Afară
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
îmi dau un răspuns. Doar că, străduințele mele au fost zadarnice. Nu pentru că mi-ar fi fost lipsită viața de astfel de perioade, ci pentru că, dacă știam când se sfârșiseră, nu eram capabilă să identific unde le fusese începutul. Am abandonat rapid ideea spunându-mi că secretul unei contabilizări atât de precise stă cu siguranță în puterea cifrei trei și am trecut la o nouă incursiune prin ungherele minții, că doar nu degeaba fusesem cândva fascinată de semnificația numerelor în ... Citește
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
îmi dau un răspuns. Doar că, străduințele mele au fost zadarnice. Nu pentru că mi-ar fi fost lipsită viața de astfel de perioade, ci pentru că, dacă știam când se sfârșiseră, nu eram capabilă să identific unde le fusese începutul.Am abandonat rapid ideea spunându-mi că secretul unei contabilizări atât de precise stă cu siguranță în puterea cifrei trei și am trecut la o nouă incursiune prin ungherele minții, că doar nu degeaba fusesem cândva fascinată de semnificația numerelor în ... VI
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
din viața mea, Si pentru bucuria de-a mai exista... Atunci...aș spune cu mare drag, Doamne-ți mulțumesc acuma, Pentru toată viața mea! M-ai vegheat, m-ai ajutat, Mi-ai fost sprijin și prieten, Când toți m-au abandonat, Tu ai fost al meu duhovnic! Nu m-ai judecat, Nici nu m-ai certat, Nici nu m-ai hulit, Nu m-ai părăsit! Ai fost acolo mereu, Si la bine și la greu, Din necazuri tu m-ai scos
DAC-AŞ PUTEA… de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366109_a_367438]
-
aceștia. În timpul celor trei zile pe care le-au petrecut împreună în taiga, ea îi relevă nu doar secretele cedrului sunător, dar și multe mistere ale Naturii și Universului. Întors acasă, cu o nouă experiență și mentalitate de viața, își abandonează cariera de om de afaceri, căsnicia îi eșuează și începe să scrie prima carte despre experiența sa din taiga. Prima carte, intitulată “Anastasia”, o publică în 1996 și o vinde el, însuși, în stațiile de metrou ale Moscovei. Mulți dintre
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
petrecem timpul în Rai! Depinde numai de Dumnezeu! - Ok! Îți doresc mult succes! Vasile își aminti, cum, în tinerețe a ademenit-o pe Crinuța, a profitat de ea, spunându-i că o iubește și o ia în căsătorie, apoi a abandonat-o pentru alta. Avea mustrări de conștiință și nu știa cum să-i spună lui Dumnezeu de acest păcat pe care îl uitase la prima întâlnire. - Doamne, mai am un păcat! - Care este, Vasile? - Doamne, am păcătuit cât am fost
VASILE ŞI PĂCATELE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366151_a_367480]
-
legiferează și, bineînțeles, peste partea nevăzută a sufletului nostru, în speță peste omenirea întreagă. Cum face preotul ca să rămână stăpân absolut peste partea nevăzută a omenirii ? Foarte simplu: cunoscand principiul caștigatorului, el stie că, nu este un sacrificiu mare să abandonezi o parte din omenire, când esti sigur că vei caștiga totul, din cealaltă parte a omenirii, care rămâne liberă sau închisă în țarcul ei, pentru o perioadă de timp, stabilită de comun acord între preoții de diferite confesiuni și puterea
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 6 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366204_a_367533]
-
a postcomunismului. Privind la ceea ce scriem noi și citiți dumneavoastră, pot spune că am reușit. Nimeni nu este obligat sau forțat să rămână autor la gazetele editate de noi. Pot a vă mai spune că dacă inițial eram tentat să abandonez orice speranță de renaștere pentru spațiul autohton, acum am cu totul alte simțăminte prin faptul că am înțeles că niciodată nu există o cădere fără un drum de întoarcere, că întunericul nu are cum să suprime lumina. Privind în urmă
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]