14,361 matches
-
ale biomasei bacteriene protonate de C. glutamicum, biosorbentul a fost analizat în primul rând utilizând spectroscopia FTIR, după cum se observă în Figura 4.43 (Won și al., 2009a). Grupele de acid sulfonic ale colorantului RO16 prezintă unele picuri caracteristice de absorbție în jurul valorilor 1255, 1080 și 1020 cm−1. Aceste picuri sunt prezente în curbele (a) și (c), însă sunt absente în curbele (b), indicând faptul că moleculele de colorant se leagă de biomasa protonată la pH 11. Grupele principale ale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
ale grupelor amino. Aceste benzi sunt suprapuse peste marginea benzii grupei hidroxil de la 3500-3300 cm-1. Picurile intense din jurul 1650, 1400 și 1240 cm-1 sunt cauzate de vibrațiile de întindere C=O a grupelor carbonil. Pentru grupele fosfat există picurile de absorbție caracteristice la 1150 și 1078 cm-1 reprezentând întinderea P=O și respectiv P-OH. Banda între 610-535 cm-1 pentru preparatele fungice reprezintă forfecarea C-N-C și este întâlnită numai în structura proteinei. Spectrele preparatelor de biomasă fungică dovedesc prezența grupelor amino
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
diferite biomateriale (Hajjaji și al., 2006). În scopul de a confirma existența grupelor amino, fosfat și carboxil în nămol, s-a apelat la studiul FTIR. După cum se vede în Figura 4.53, spectrul FTIR are un număr de picuri de absorbție, indicând natura complexă a nămolului (Cai și al., 2009). Picurile de absorbție din spectrul FTIR corespund vibrațiilor de întindere caracteristice simetrice și asimmetrice ale grupărilor carboxilice (-OH, C=O), fosfat (P=O, P-OH, P-O-C) și amino (C-N, N-
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
grupelor amino, fosfat și carboxil în nămol, s-a apelat la studiul FTIR. După cum se vede în Figura 4.53, spectrul FTIR are un număr de picuri de absorbție, indicând natura complexă a nămolului (Cai și al., 2009). Picurile de absorbție din spectrul FTIR corespund vibrațiilor de întindere caracteristice simetrice și asimmetrice ale grupărilor carboxilice (-OH, C=O), fosfat (P=O, P-OH, P-O-C) și amino (C-N, N-H), care confirmă prezența acestor grupări funcționale în nămolul protonat (Ashkenazy și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
fi deduse din spectrul FTIR al EPS prezentat în Figura 4.65. Picul lărgit, intens, de întindere la aproximativ 3400 cm-1 este caracteristic grupelor hidroxil și amino. Picul asimetric de întindere de la 1700 cm-1, sugerează prezența grupelor carboxil. Picurile de absorbție de la 1000-1100 și 980 cm-1 sunt cunoscute a fi caracteristice pentru toți derivații de zaharuri. În general, sorbția cu un sorbent cu masă moleculară mare implică mai multe situsuri de legare, forțe mai puternice van der Waals, decât în cazul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
arătat o dependență puternică a procesului de pH-ul soluției și a fost prezentat detaliat la mecanismul biosorbției. Natura colorantului, dar și modificarea suprafeței aceluiași biosorbent impune un domeniu de pH optim. Pentru colorantul bazic Basic Blue 3 spectrul de absorbție în UV a relevat că în condițiile de pH ≤ 2 sau ≥ 11 ale unor soluții, are loc precipitarea colorantului. De aceea, experimentele de testare a influenței pH-ului au fost conduse numai în intervalul de pH 3-10 (Figura 4.73
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
tax cut” keynesian, impune reducerea impozitelor și, implicit, a prelevărilor fiscale În scopul expansiunii cheltuielilor private pentru investiții și consum și creșterii 140 Corduneanu C., op. cit., p. 19 180 cererii globale, urmărindu-se o creștere a venitului național și o absorbție a șomajului. Această politică se bazează și pe efectul de creștere ulterioară a randamentului fiscal, menită să realizeze o compensare a dezechilibrului bugetar presupus de reducerea impozitelor Încasate În condițiile menținerii relativ constante a cheltuielilor publice. Un al treilea tip
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
deducerilor din veniturile realizate, reprezentând cheltuieli cu pregătirea profesională a personalului și practica În producție În stabilirea profitului impozabil, urmărea cointeresarea unităților economice În acțiunea de formare profesională a salariaților și ridicare a nivelului de pregătire al acestora, În sensul absorbției șomerilor. Similar, prevederile referitoare la scutirea de impozit a organizațiilor de nevăzători și invalizi, a asociațiilor persoanelor cu handicap și a unităților economice ale acestora, precum și a asociațiilor de binefacere, erau menite să contribuie la atragerea În circuitul economic a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pe piețele financiare. 205 Corduneanu C., op. cit., p. 461 279 De asemenea, caracteristicile și componentele sistemelor de impunere pot stimula sau descuraja concentrarea societăților, influențând dimensiunea acestora. Influențele se pot manifesta la nivelul impozitelor directe atunci când au loc fuziuni sau absorbții de societăți, sau la nivelul impozitelor indirecte, În special când este vorba de o integrare verticală a Întreprinderilor. În acest context, cu ocazia operațiunilor de fuziune, În momentul preluării activelor nete, plusvalori, beneficii sau pierderi la nivelul societății absorbite, stimularea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Publice și Contabilitate, nr. 31,2004, p. 46 430 Este cunoscut faptul că operatorii economici preferă evitarea impozitului mare din țara de origine, firmele fiind atrase de țările În care, la același grad de risc politic și aceeași capacitate de absorbție a pieței, fiscalitatea este mai redusă. Cu titlul de exemplu relevant, se poate scoate În evidență cazul Slovaciei, care a devenit În anul 2007 cel mai mare producător de autoturisme din lume, tocmai datorită fiscalității atractive. Concomitent, semnalăm și faptul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
III-e République). // Manitoba devine parte a dominionului Canada. // Franța declară război Prusiei; trupele franceze cîștigă bătălia de la Saarbrücken, dar sînt zdrobite la Sedan. Napoleon III se predă. Ia sfîrșit cel de-al Doilea Imperiu Francez. // Se desăvîrșește unificarea Italiei prin absorbția Statului Papal. 1871. Parlamentul votează legea sindicatelor (Trade Union Act) prin care acestea sînt recunoscute oficial. // Se decretează zilele de sărbătoare, mai întîi din sistemul bancar (Bank holidays), de unde și numele. // Regina inaugurează sala de spectacole Royal Albert Hall, a
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de tone; în 1942 ea scade la sub 200 de milioane de tone ca urmare a faptului că sute de mii de mineri tineri erau pe front sau lucrau în industria de război (în fabricile de muniții și armament). Agricultura . Absorbția forței de muncă în diferitele sectoare ale economiei între 1841-1951 indică următoarea descreștere procentuală accentuată (raportată la totalul populației) în sectorul agricol: 1841, 22,2%; 1861, 18,7%; 1881, 12,6%; 1901, 8,7%; 1921, 7,1%; 1951, 5.0
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fostului imperiu cu capitala la Berlin are loc în 1949, o dată cu crearea celor două state germane: Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn) și Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). În 1990, cele două state germane se reunesc, prin absorbția Germaniei de Est în Germania de Vest, iar capitala se mută din nou la Berlin. Atunci cînd vorbim de imperii, trebuie să avem în vedere două lucruri: denumirea și durata. Cînd se numește o entitate geo-politică "regat" și cînd se
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45 8.2. Absorbția lipidelor 47 8.3. Absorbția proteinelor 48 8.4. Absorbția apei 49 8.5. Absorbția electroliților 49 8.6. Absorbția medicamentelor 52 8.7. Absorbția la nivelul colonului 52 9. Noțiuni de fiziologie hepatică 53 9.1. Circulația hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt absorbiți prin peretele tubului digestiv în sânge și transportați în cea mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]