4,105 matches
-
Hașdeu din Hotin s-au revăzut pe 27 martie 1987 iar În anul următor la 25 septembrie au participat și foștii elevi ai liceului B. P. Hasdeu din Chișinău. A fost o reuniune impresionantă. Dintre absolvenți au spus „prezent” profesori, academicieni, preoți, scriitori, actori. Prin simpla prezență ori contribuție la programul festivității ne-am revăzut cu actorii: Iurie Darie (Soroca), Angela Moldoveanu și Stela Popescu (Orhei), Tamara Buciuceanu (Tighina), Colea Răutu (Soroca), Viorica Cortez (Cetatea Albă), Arcadie Donos (Soroca). Organizatorul principal
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Încheiat printr-o propunere de rezoluție adresată guvernelor statelor balcanice de a acorda drepturi minorităților existente pe teritoriul lor În corespundere cu cerințele Drepturilor Omului și a situației concrete din România. La investigarea opiniei personalităților medicale și științifice de vârf - academicieni, universitari, profesori, cercetători - din Bulgaria, Turcia, Grecia și Iugoslavia (Albania nu a participat) nu a fost exprimat acceptul de drepturi egale pentru minorități. În cadrul Academiei Filiala Iași, În perioada 25 - 28 octombrie a avut loc consfătuirea de Etno-protecție. La data
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
care "făceau legea" în perioada de tristă amintire a ministeriatului Anei Pauker. Aveau să fie înlocuiți cu absolvenți ai "Cursului Postuniversitar de Relații Internaționale" școliți, timp de doi ani, de nume de prestanță ca George Călinescu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, viitorii academicieni Dinu C. Giurescu, Virgil Cândea, Mircea Malița, somități ale Dreptului internațional public și privat, cu tineri bursieri ai statului român trimiși la studii universitare în străinătate. "Dulcea pasăre a tinereții"... La intrarea în diplomație, abia schimbasem "prefixul" celor treizeci de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
6 ani și subsolul ambasadei era plin cu câteva tone de "materiale de propagandă", trimise cu un avion special în America de Sud pentru a pregăti, în 1973, vizita "tovarășului" în Chile. Erau sute de colete cu "volumele tovarășului și ale tovarășei academician", dar și cărți de beletristică, istorie, albume, filme documentare, discuri, diapozitive, care zăceau nedesfăcute, unele roase de șoareci sau deja mucegăite. Trecuse un an de la retragerea "rapidă" de la post a predecesorului meu cu "ochi albaștri" și în căsuța din curte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
unii negustori necinstiți storceau bruma de avere a locuitorilor, fără remușcări. Locuitorii județului se mândresc pe bună dreptate cu personalitățile lor, ce își au locul natal pe raza județului, în număr de 44, din care 13 profesori universitari și șase academicieni. Dintre ei amintim pe generalul Cernat Alexandru,ministru de război, comandantul Armatei române în Războiul pentru Independență; Leonard Nicolae ( Nae) tenor, supranumit prințul operei, la acea vreme; Saligny Anghel inginer, om de știință, care în anul 1888 a proiectat și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
este formată din agricultori, o mică parte de muncitori, funcționari și diferite altele profesii, dar locuitării județului sunt mândri și se fălesc cu cele 115 personalități mai de seamă, din ultimile secole, dintre care 33 de profesori universitari și 16 academicieni născuți pe raza județului, din care amintim pe aviatorul Bănciulescu Gheorghe, care, în anul 1928, a fost primul aviator care zboară cu ambele piciare în proteze; ofițerul Dunca Nicolae, după ce a intrat și luptat cu armata lui Galibardi, în 1862
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
după ce a intrat și luptat cu armata lui Galibardi, în 1862 luptă în S.U.A. În Războiul de Secesiune; de actorul îndrăgit Miluță Gheorghiu, bine cunoscut de toți „Milu”; Kogălniceanu om istoric, om politic, scriitor, ziarist, mare patriot; Negruzzi scriitor și academician; ori de actorii Sturdza-Bulandra Lucia și Sturdza Petre; ca și de marele chimist Petru Poni și mulți alții menționați în anexă. Urcând și mai la nord, dăm de județul Botoșani, județ ce face și hotar cu statul vecin Ucraina și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
unii negustori necinstiți storceau bruma de avere a locuitorilor, fără remușcări. Locuitorii județului se mândresc pe bună dreptate cu personalitățile lor, ce își au locul natal pe raza județului, în număr de 44, din care 13 profesori universitari și șase academicieni. Dintre ei amintim pe generalul Cernat Alexandru,ministru de război, comandantul Armatei române în Războiul pentru Independență; Leonard Nicolae ( Nae) tenor, supranumit prințul operei, la acea vreme; Saligny Anghel inginer, om de știință, care în anul 1888 a proiectat și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
este formată din agricultori, o mică parte de muncitori, funcționari și diferite altele profesii, dar locuitării județului sunt mândri și se fălesc cu cele 115 personalități mai de seamă, din ultimile secole, dintre care 33 de profesori universitari și 16 academicieni născuți pe raza județului, din care amintim pe aviatorul Bănciulescu Gheorghe, care, în anul 1928, a fost primul aviator care zboară cu ambele piciare în proteze; ofițerul Dunca Nicolae, după ce a intrat și luptat cu armata lui Galibardi, în 1862
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
după ce a intrat și luptat cu armata lui Galibardi, în 1862 luptă în S.U.A. În Războiul de Secesiune; de actorul îndrăgit Miluță Gheorghiu, bine cunoscut de toți „Milu”; Kogălniceanu om istoric, om politic, scriitor, ziarist, mare patriot; Negruzzi scriitor și academician; ori de actorii Sturdza-Bulandra Lucia și Sturdza Petre; ca și de marele chimist Petru Poni și mulți alții menționați în anexă. Urcând și mai la nord, dăm de județul Botoșani, județ ce face și hotar cu statul vecin Ucraina și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cavou. La Popricani (Iași) există azi o familie de răzeși cu același nume iar, în Fălticeni, sunt trei reprezentanți de seamă. Obârșia lor, se pare, e mai în miazănoapte unde, lângă Dorohoi, există pădurea Gorovei. Întemeietorul revistei „Șezătoarea”, judecătorul, devenit academician, Arthur Gorovei a fost unul dintre primii folcloriști ai noștri care au publicat studii asupra datinelor românești. „Șezătoarea” a apărut la Fălticeni vreme de 30 de ani fiind, între numeroasele publicații de acest fel, cea mai însemnată: de la Praga la
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Maicii Domnului”. Chiar și la bătrânețe se 30 plimba pe Strada Mare, cu mâinile la spate, fredonând arii din opere. Era pe atunci foarte încântat de succesele fiului său care intrase în redacția revistei „Magazin istoric”. Introdus la C.C. Giurescu, academicianul îl întâmpinase cu o exclamație: „Dumneata porți un nume care deschide toate ușile”. Alături de Vasile Popa și de avocatul Neculai Nemțanu, liberal, de avocatul Zarian, țărănist, și de alți intelectuali fălticineni, Sorin Gorovei a cunoscu și el greaua detenție comunistă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Ion Dragoslav, Mircea Șerban, frații Viniciu și Mihai Gafița, frații basarabeni L. și Eugen Mandric, Grigore VasiliuBirlic, Jules Cazaban, graficianul Eugeniu Ștefănescu, pictorul Aurel Băeșu, sculptorul Ion Irimescu, inginerul Leonida cu o adevărată trenă de academicieni, ca să nu vorbim decât de personalitățile de notorietate națională. La tot pasul întâmpini în Fălticeni case pe care o plăcuță memorială te înștiințează că pe aici se plimbă umbra unei celebrități. Nici nu știu dacă există în țară o densitate
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și au aflat un rost. Orașul s-a văzut nevoit să-și facă altă față, din păcate sub umbrela unui regim care, programat, înlătura elitele. Universitatea și-a redeschis porțile în condiția în care marile personalități, revenite, erau acum epurate. Academicianul Ștefan Bârsănescu zăcea în pușcărie, savantul Theofil Simenschy își găsise o umilă slujbă de contabil, ilustrul Ștefan Cuciureanu era, în timpul primului festival mondial al tineretului, șofer de taxi în București. Un Mangeron, un Alexandru Dima fuseseră și dânșii ținuți departe
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
grupați în jurul revistei Iașul Nou, care, din umbră, dirijau, prin hățișul dogmatismului și schematismului oficial, pe ceilalți. Datorită acestora, în noiembrie 1951, a poposit la Iași un copil de geniu: Nicolae Labiș. Era adus din Fălticeni de Const. Ciopraga, viitor academician, el însuși absolvent la „Nicu Gane”, și de Ion Istrati, secretarul filialei Iași a Uniunii Scriitorilor. Cu toată mediocritatea literaturii, cultura ieșeană rămăsese remarcabilă prin Teatrul Național care reușise să-i mențină aproape pe toți marii actori ai vremurilor bune
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Discursul tovarășului juristconsult CA-DE !” Cu o expresie aiurită, bietul bătrân căzu pe scaun. Orice manieră cuviincioasă îi lipsea lui Ghiță Mărgărit. Îngâmfarea, poltroneria și toate defectele erau pedepsite de el prin execuții care făceau deliciul sălii. Revenit în propagandă electorală, academicianul Mârza culegea într-o sală de restaurant onorurile cuvenite omului politic. Împrejurare tocmai nimerită pentru a-l stârni pe Mărgărit. Rezemat la bar în coate, Ghiță comenta cu glas tare trecerea suitei academicianului, punctânduși observațiile cu câte un sughiț. IAȘII
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
făceau deliciul sălii. Revenit în propagandă electorală, academicianul Mârza culegea într-o sală de restaurant onorurile cuvenite omului politic. Împrejurare tocmai nimerită pentru a-l stârni pe Mărgărit. Rezemat la bar în coate, Ghiță comenta cu glas tare trecerea suitei academicianului, punctânduși observațiile cu câte un sughiț. IAȘII ÎN 1952 I Implicată în organizarea șezătorilor literare, filiala Uniunii superviza și activitățile de cenaclu din oraș. Exista pe atunci un cenaclu studențesc în care se remarcau Dan Hăulică, Ion D. Sârbu, Andi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o puternică emulație spirituală. Legat de numele și opera lui Ion Creangă și Mihail Sadoveanu, Fălticenii ridicase propriile personalități. În afara unor nume de rezonanță națională, orașul a dat României o pleiadă de cărturari în diverse centre de cultură ale țării, academicieni, oameni de știință, specialiști, literați, pictori, magistrați, avocați de renume. Atmosfera intelectuală a târgului era viu întreținută de profesorii celor două licee „Nicu Gane” și „Elena Doamna”. Pedagogi remarcabili, unii dintre dânșii publiciști, cei din generațiile mai vechi ca Serafim
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
scrisă odată cu al șaptelea deceniu. Părerea sa fixat datorită unor etichete. Odată cu instaurarea orânduirii comuniste (1945) și mai ales odată cu cotitura culturală prosovietică (1946), literatura noastră a fost strivită de curentul proletcultist care promova nulități literare gen A. Toma, ajuns academician după reorganizarea acestui for suprem. O nouă eră în poezie În obsedantul deceniu s-a creat o literatură conformistă, după scheme și șabloane cărora trebuiau să li se supună chiar nume sonore: Sadoveanu, Arghezi, Cezar Petrescu, Demostene Botez, Zaharia Stancu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în drept s-au gândit la cel mai ilustru absolvent al școlii care trăia și putea fi adus la Iași. Acest personaj era Mihail Sadoveanu. Momentul de atracție al festivității a fost lecția deschisă la care au participat absolvenții, acum academicieni, în frunte cu Mihail Sadoveanu însuși și cu un profesor al vechiului colegiu, în vârstă de peste nouăzeci de ani, un bătrânel pe nume Gheorghiu, fost profesor de matematică al lui Sadoveanu, care avea șaptezeci și șase. Ilustrul elev a fost
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
prin anii ’80, lua forme dramatice, a retras toate simpatiile lui Ceaușescu. Regimul său devenea din ce în ce mai arogant, chiar odios (una din porecle îl denumea pe Ceaușescu „Odi” iar pe Elena Ceaușescu „Adi” - prescurtare de la titlurile pe care și le arogase: academician, doctor, inginer). Inclusiv cei care aveau misiunea de a-l apăra erau convinși că șeful era paranoic. Plutea în aer revolta, toți simțind că „epoca de aur” e un bluf epuizat. Odată am întâlnit pe stradă o colegă foarte inteligentă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ieșit din comun și cu o voce impresionant de frumoasă și de bine cultivată. Nu întâmplător eminentul profesor Constantin Motaș l-a numit „trubadurul” biologilor. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a hărăzit să am un astfel de prieten. Pe domnul academician Petre Jitariu nu l-am avut direct profesor și am regretat mult. Am auzit multe aprecieri înălțătoare despre harul său didactic și despre excelența în cercetarea științifică. Nu întâmplător avea să devină membru al Academiei Române și chiar Președinte al Filialei
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a reușit cu ușurință să obțină o partitură muzicală. Desigur că partitura obținută a fost prelucrată de muzicieni cu experiență și astfel s-a obținut o partitură pentru „muzica genelor”. Având o lucrare a geneticianului japonez, cu partitura genelor, domnul academician a rugat pe un specialist de la Conservatorul „George Enescu” pentru a-i da viață. Astfel, după explicațiile făcute, domnul academician a deschis aparatul de radio și ne-a oferit „muzica genelor”, fixată pe bandă magnetică. A fost o mare surpriză
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și astfel s-a obținut o partitură pentru „muzica genelor”. Având o lucrare a geneticianului japonez, cu partitura genelor, domnul academician a rugat pe un specialist de la Conservatorul „George Enescu” pentru a-i da viață. Astfel, după explicațiile făcute, domnul academician a deschis aparatul de radio și ne-a oferit „muzica genelor”, fixată pe bandă magnetică. A fost o mare surpriză; o muzică simfonică deosebit de armonioasă, asemănătoare muzicii lui Hayden sau Mozart. Chiar s-a exprimat profesorul: ascultați cât de armonioasă
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
am angajat să fac acest curs și a trebuit să muncesc enorm, deoarece la noi nu mai exista la nici o universitate un astfel de curs și nici nu aveam literatura necesară. Mi-a venit în ajutor prietenul meu de la Chișinău, academicianul Ion Dediu, care în perioada respectivă era Ministrul Mediului în Republica Moldova. Cursul a fost apoi preluat de șeful de lucrări Mircea Nicoară, astăzi profesor și decan al Facultății. Din perioada 1971-1979 m-am atașat de problema - Originea și evoluția omului
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]