6,575 matches
-
Mihnea la volan, în timp ce Ovidiu urla în spate. Într-o seară, când mișcam mașina pe străduțe, am nimerit peste cine nu trebuia; mai exact, propria Dacie era s-o facă afiș pe doamna Bidileanu pe trecerea de pietoni. Mihnea a accelerat și ne-am pierdut în noapte, hoțește. Ne-au trebuit vreo două săptămâni să-l convingem pe Ovidiu să vină din nou cu cheile. Nu-i greu de-acceptat că un asemenea om există; tu vei fi una cu pământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apărut, pe pereți, în creier, peste tot. Mi s-a întunecat privirea, n-am mai simțit atingerea mâinilor. Am mai apucat să văd cărămida din spatele tencuielii: sângerie, plesnită, vascularizată. Contururile s-au estompat, senzațiile întâi au încetinit, apoi au fost accelerate până la a se confunda între ele. Săream din imagine, cu tot cu cameră. Brusc, mișcarea a încetat. Pereții și celulele s-au așezat la locul lor. Maria mi-a dat drumul la mâini. Am auzit clar numărătoarea: nouăsprezece. M-am liniștit. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
era suspendată cu două degete, elegant, ca la o licitație. Maria își ridica premiul, senină și triumfătoare. Mie îmi venea să ies suprarealist din magazin, cu un singur pantof. Într-un târziu, am ajuns și „La Mama“, lângă Ateneu. Ospătarii accelerau pe lângă noi cu tăvile încărcate și prosopelul ăla minuscul atârnat pe braț; niciodată nu pricepusem la ce folosește. Nu-l mișcau un centimetru de pe braț, așa cum nici aprozariștii de pe vremuri nu umblau la creionul chimic de după ureche. Ne-am așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
părea cum să-i eviți, ci când să-i lovești. Îi găseai după mașini, în alveole, pe banda patru, între tramvaie, chiar și pe linia de metrou. Șoferii îți prezentau și ei ideile lor. Se trecea dezinvolt pe roșu, se accelera pe linia de tramvai sau se depășea liniștit coloana pe sensul opus de mers, peste banda continuă. Când gonea câte-o salvare, cu girofarul și sirena aprinse, nimeni n-o lăsa să treacă, iar dacă se întâmpla să prindă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să-i dai 140 liniștit, chiar și pe ceață. După vreo 10 kilometri, mi-am dat seama că e ceva în neregulă. M-am uitat în retrovizor: un Vento bleumarin, ca de poliție. Am încetinit; a încetinit și el. Am accelerat; a accelerat și el. Distanța între noi rămânea constantă, cam treizeci de metri. Nu putea fi o coincidență. Se ținea după mine. Am privit mai atent în oglindă, după detalii: doi tipi - șoferul și încă unul în dreapta. Precis mergeau după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dai 140 liniștit, chiar și pe ceață. După vreo 10 kilometri, mi-am dat seama că e ceva în neregulă. M-am uitat în retrovizor: un Vento bleumarin, ca de poliție. Am încetinit; a încetinit și el. Am accelerat; a accelerat și el. Distanța între noi rămânea constantă, cam treizeci de metri. Nu putea fi o coincidență. Se ținea după mine. Am privit mai atent în oglindă, după detalii: doi tipi - șoferul și încă unul în dreapta. Precis mergeau după noi. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ar fi apărut vreun polițist, m-ar fi tras pe dreapta și m-ar fi amendat pentru viteză redusă în mod nejustificat. Vento-ul a dispărut pentru o clipă, apoi l-am reperat din nou în spate. M-am gândit să accelerez ușor, cât să las camioanele în urmă. Apoi am încetinit. Vedeam deja benzinăria, după prima curbă la dreapta. Și, înainte de benzinărie, încă ceva. În stânga și în dreapta benzinăriei se desfăceau două drumuri de țară. Pământ tare, ondulat, cu valuri de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
toamna asta nesuferită. Se răsfiraseră pe geamul lateral, deși lumina cădea departe: aici un deal, dincolo un gard de piatră, puțin mai la dreapta niște frunze uscate și incolore. M-am simțit dintr-odată ca-n Războiul Stelelor, cu imaginile accelerând în benzi albăstrui, venind spre tine, aproape palpabile. Parcă explodase reactorul de la Cernavodă și-acum privirea primea valul imens de căldură, înainte să se închidă definitiv. Am lăsat-o-n pace pe Maria, nu i-am povestit nimic din impresiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ieșim pe la gară, direct în șoseaua de Mangalia.“ „Bavaru și Ciupină?“, s-a alarmat Maria. „Ăștia cine mai sunt?“ „Nu vrei să știi.“, s-a ferit Mihnea. „Poate te pune Robanu’ la curent cu ei.“ N-am pus-o. Am accelerat și-am ieșit pe bulevardul Tomis. Ploaia cădea din ce în ce mai tare, ca-n filmele anilor ’30. Bavaru & Ciupină suna teribil, ca un nume de cuplu de gangsteri sau de personaje celebre de roman: Bonnie & Clyde, Bouvard et Pecuchet, Felix și-Otilia. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
aproape, prin beznă. Sunetele s-au stins imediat, acoperite de zgomotul motorului. Opelul o fi fost el Opel, dar nu era submarin. L-am văzut din nou pe Mihnea, de data asta-n fața farurilor. Făcea semne cu mâna, să accelerez ușor. Am mers pe mâna lui și-am apăsat pedala: încet, cu grijă. Oricând puteam să rămânem în noroi. „Dă-i balans, bolovane!“, striga instructorul auto la mine, pe traseu în Pajura. Nu ploua la fel de tare, dar ne împotmolisem pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și nici naivitatea să merg orbește, cu capul înainte, ca un pionier entuziast la o acțiune cu clasa. Cu un lob, mă îndrăgosteam, cu celălalt, analizam serios situația. Albumul de familie al Mariei completa modelul real, îl plasa în spațiu, accelerând sau încetinind vârstele, ca în povestea cu sorcova din clasa a patra. Deși comunist, obiceiul se păstrase; toți copiii îl știau pe de rost. Se preda la școală, la „Citire“, îl urmăreai la televizor, de 30 decembrie, cu pupături pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Am încuiat ușa, cum scria pe anunț (până și Blocatarii noștri procedau la fel), aici nu mai aveai nevoie de sticle de borviz. Apoi m-am dezbrăcat împreună cu Maria și, pe măsură ce mișcările noatre se estompau, lucrurile au început să se accelereze. Ni se întâmplau uneori chestii de-astea, mai ales în ultimul timp - ne ignoram unul pe altul până dispăream din cameră, iar lumea trecea prin noi cu zeci de stări și obiecte: dușul, clăbucii gălbui ai săpunului, tricoul de schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai spre centru, rădeam ¾ din fosta Uniune Sovietică. Moscova zbura de pe fața pământului.“ „Și secundele lipsă?“ „Ți le-am extras în timpul cutremurului. Se zice că memoria lucrează cel mai bine atunci: sub acțiunea spaimei, creierul secretă niște enzime speciale, care accelerează producția de amintiri. Pachete proaspete de informații, tocmai bune de comercializat.“ „Sau de înlocuit. Alte detalii pe care nu trebuie să le rețin...“, am oftat. „Bineînțeles. Te-am scos și amnezic, să-ți amintești aceleași lucruri de două ori, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu au fost puse în funcțiune sisteme reale de reciclare și depozitare. Pornind de la aceste funcții principale, ambalajelor li s-au cerut și alte funcții: 1. de a micșora pierderile, deteriorările și deșeurile la distribuitor și consumator; 2. de a accelera manipulările și operațiile comerciale; 3. de a facilita stocarea; 4. de a îmbunătăți rentabilitatea suprafețelor de vânzare; 5. de a vehicula informațiile; 6. de a asigura promovarea produsului și a asigura securitatea consumatorilor. E. Onorarea comenzilor Distribuția fizică începe cu
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
literare, disciplină chemată să-și definească în mod riguros obiectul: literatura. Se constată existența celor două sensuri ale literaturii (larg - totalitatea scrierilor și îngust - estetico-poetic). Legată indisolubil de conștiința istorică este și cea socială. Epoca se caracterizează printr-o tendință accentuată de reducționism istorico sociologic. Romanticii germani vorbesc de literarische Welt, Balzac de vie littéraire. Din punctul de vedere al scriitorului apare acum o dilemă, adesea irezolvabilă, aceea de a scrie pentru public sau pentru sine, artă, posteritate. Despre relația necesară
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
este acela de exploatare simultană a resurselor familiarității și diferenței. În Adevărul din 14 octombrie găsim următorul titlu la un editorial semnat de Cristian Tudor Popescu: "PSD își jumulește trandafirii petală cu petală", mod plastic de a exprima ideea coborârii accentuate în sondaje a Partidului Social Democrat, cauzate de conflictele dintre liderii acestuia. Modalitățile plastice de exprimare atrag auditoriul prin ineditul textului. Identificăm, de asemenea, jocuri intertextuale: ironii, calambururi. Ironia este acel procedeu al limbajului prin care se transmite un mesaj
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un partid democratic, prin comunicate și conferințe de presă cu ziariștii, ci își creează propriul suport media, ziarul Scânteia, structurat și realizat ca ziar, fapt care creează așteptări de obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate publicului. În plus, această falsificare este accentuată, îndeosebi după 1948, de faptul că este eliminată presa liberă din România, făcând din Scânteia principalul mijloc de informare a cetățenilor. Mai mult chiar, utilizarea unor surse de informare alternative la media oficială, precum ascultarea posturilor de radio Europa Liberă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ideea construirii în Europa a unui sistem de pacte de neagresiune și de asistență mutuală. Degradarea situației internaționale, mai ales după venirea lui Hitler la putere în Germania, la 30 ianuarie 1933, a determinat îngrijorarea statelor membre ale Micii Înțelegeri, accelerând realizarea ideii consolidării unității acestei organizații. Astfel, din inițiativa lui Nicolae Titulescu, la 16 februarie 1933, s-a semnat la Geneva, de către România, Cehoslovacia și Iugoslavia, Pactul de reorganizare al Micii Înțelegeri, văzut de diplomatul român ca un rezultat al
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
informația în trei cărți, aceasta fiind prima din seria “Citire Rapidă”. A doua carte se va numi: “Exerciții de citire rapidă” și va trata în special exercițiile pe care trebuie să le facă atât ochiul cât și creierul pentru a accelera ritmul în care citim acum. Cea de-a treia carte: “Secretele citirii rapide” va cuprinde o serie de sfaturi și ponturi pe care ar trebui să le cunoască și să le aplice un cititor “rapid” în timpul lecturii. Vreau prin aceste
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2913]
-
politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a naționalismului. Cartea de față abordează critic memoria națională românească, urmărind, cu instrumente deconstrucționiste, să înțeleagă geneza culturală și prefacerile succesive ale memoriei istorice românești în decursul timpului prin demontarea logicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar pe durata domniei lui Cuza). În cursul aceluiași an, se produse unificarea administrativă, guvernamentală și parlamentară, prin fuzionarea celor două sisteme instituționale paralele din Iași și București. Instalat la putere, Cuza a inițiat seria de reforme structurale care a accelerat modernizarea societății moldo-muntene. Cu "sabia lui Damocles" deasupra capului, dată de conștiința provizoratului său la domnie în condițiile în care poporul ceruse prinț străin, "Cuza realizează, în șapte ani, performanțe ce fac din el un semănător în sens evanghelic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1.025 1844/45 1.660 1845/46 2.871 1846/47 1.831 Sursa: A. Manolache și G. Pârnuță (1993, p. 32) Două lucruri sunt imediat constatabile în urma analizei celor două seturi de date: i) se observă o tendință accentuată de creștere a populației școlare în ambele principate, mai evidentă în cazul Moldovei; ii) diferența substanțială în favoarea Țării Românești relativ la numărul de elevi în comparație cu Moldova, cel puțin până în anul școlar 1842-1843. Procesul de etatizare a învățământului pus în mișcare de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
principi, până la includerea patriei sub "augusta casă austriacă" (1538-1699). Toate cele trei istorii sunt concepute de pe poziții provinciale, situând fiecare principat în propriul său cadru de referință. Originea. Piesa de rezistență a întregii armături istoriografice a Școlii Ardelene, mai puțin accentuată de către romantici, originea pur latină a românilor este axioma primară a literaturii didactice din prima generație de manuale școlare de istorie, care fundamentează întreaga demonstrație a nobilității și priorității istorice a poporului român în teritoriul dacic. Fără excepție, toate lucrările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești, slovace) cu școli de stat în care limba unică de predare să fie maghiara (ibidem, p. 348). Însușirea limbii maghiare devenea un imperativ funcțional al statului maghiar, a cărui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apocalipsa românismului, vin prin alterarea spiritualității ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc românesc. Sub biciul evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat evoluția pe calea patetizării sale graduale. Din mijlocul unui cazan de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914- 1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]