9,323 matches
-
mediului organizațional, (10) tehnologia, (11) limbajul și mesajele, (12) structura, (13) incertitudinea și adecvarea informației, (14) grupurile, (15) etica comunicării, (16) cross-culturalitatea și (17) climatul (Stanley Deetz, în Jablin, Putnam, 2001, p. 7). În organizații, comunicarea și învățarea - așa cum am accentuat atunci când ne-am referit la rețelele de comunicare - sunt concepte interrelaționate; observând această întrepătrundere, H.A. Simon (1991) a propus următoarele idei de bază, pe care le considerăm utile pentru gândirea rolului comunicării în organizații: 1. Toate activitățile de învățare sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să observe acuratețea descifrării continuității acțiunii. Sintetizând aceste direcții de acțiune metodologică, putem regăsi în practică incidența unor funcții ale comunicării nonverbale (vezi și Hybels, Weaver, 1989, p. 111; DeVito, 1988, pp. 135-136): - comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală; astfel, profesorul poate întări prin anumite elemente de mimică sau de gestică importanța unei anumite părți din mesaj din ceea ce transmite, în timpul orelor, cursanților săi; - comunicarea nonverbală poate să completeze mesajul transmis pe cale verbală; în acest mod
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
semnul de rămas-bun făcut cu mâna în cazul unei plecări; la noi, ducerea unei mâini la urechea dreaptă cu degetul arătător și cel mare formând un unghi de 90 de grade poate însemna „vorbim la telefon”); - ilustratorii sunt cei care accentuează și dau forță cuvintelor; dacă cineva întreabă, spre exemplu, despre o stradă anume, ne vom ajuta de mâini când îi vom spune să meargă înainte și apoi să facă la stânga; dacă un pescar dorește să exprime că peștele prins a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poartă ochelari cu lentile întunecate, deoarece pierdem accesul la un mare număr de informații rezultate din interacțiunea dintre noi și acea persoană; cadrul didactic, în special, trebuie să păstreze mereu prezent contactul vizual dintre el și cursanții săi, deoarece - așa cum accentuează ascultarea interactivă - se dezvoltă astfel un cadru propice și mai motivant pentru învățare); (3) exprimă emoțiile (într-un studiu efectuat de Hess, subiecții trebuiau să privească fotografiile unor femei, fiecare fotografie fiind executată în două exemplare - un exemplar era lăsat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de inteligență; - lipsa respectului reciproc; - diferență de vârstă, sex, rasă sau clasă socială; - diferențe în stăpânirea limbajului; - lipsa abilităților de comunicare la emițător; - lipsa abilităților de ascultător/receptor; - închidere în ceea ce privește fondul informațional etc. William Haney (apud DeVito, 1988, pp. 96-97) accentuează că o barieră serioasă privind comunicarea (situată la nivelul lipsei unui repertoriu comun între comunicatori) este cea numită ratarea înțelesului, care se obiectivează în interiorul a două forme: - prima formă se realizează atunci când două persoane utilizează cuvinte diferite, dar le dau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de colectiv (prin cultură, acțiunile și comunicarea cu ceilalți), este transmisă de colectiv și reprezentată în colectiv în formă de cultură, patternuri acționale (incluzând acțiuni coordonate) și proceduri de operare standardizate” (în Jablin, Putnam, 2001, p. 709). Weick și Ashford accentuează că, în învățarea organizațională, organizația este focalizată pe ceea ce este corect, și nu pe ceea ce este greșit. Această învățare nu trimite spre detectarea și corectarea erorilor, ci privește lucrurile ce merg în direcția corectă și modalitățile prin care putem să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poziții extreme în comparație cu situația inițială. În completarea acestei idei, vom aduce în atenție și un alt fenomen, amintit de literatura de specialitate - „fenomenul accentuării”; astfel, membrii cu potențialități diferite care intră în componența unui grup tind mai degrabă să-și accentueze diferențele decât să le omogenizeze. În plan didactic, acest fenomen este important deoarece incidența lui poate fi una deosebit de semnificativă; mai precis, ne punem întrebarea: dacă faptele se petrec întocmai, utilizarea metodelor care folosesc grupele/echipele de elevi/studenți mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dezvoltăm totul în aria manifestărilor particulare (cum ar fi managementul clasei de elevi unde cadrul didactic este văzut în ipostaza de lider), nu putem să omitem importanța de catalizator (ori dimpotrivă) a comunicării pe care diferitele modele de leadership o accentuează. Readucem însă în atenție și cu acest prilej o aserțiune pe care am promovat-o deja și pe care o vom susține - în forme variate - pe parcursul întregii noastre lucrări: este evident că necesitatea de a privi fenomenul comunicațional sub cât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
organizațională ori didactică. Necesitatea transformării grupului de lucru (educațional) în echipă este un factor evident pentru fiecare formator, dar și pentru managerii care înțeleg să prețuiască legătura dintre coeziune și performanță. Procesul nu este deloc unul ușor și - așa cum vom accentua la finalul acestui capitol -, tocmai când, după eforturi susținute, vom putea considera că, într-adevăr, echipa noastră s-a sudat, va trebui să facem față unei alte provocări (intitulată „gândire de grup”), care ne spune că o echipă prea unită
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu o coeziune redusă se preocupă mult mai puțin de toate acestea” (apud Steers, 1988, p. 338). Deutsch, citat de McQuail, precizează: „Coeziunea - unui grup - esteasociată constant cu o comunicare mai intensă între membrii grupului” (McQuail, 1999,p.108). Mills accentuează această constatare, afirmând că, pe cât crește numărul membrilor unui grup, pe atât scade posibilitatea intercomunicării și dezvoltării identității, rezultantă directă a acestei dificultăți comunicaționale între foarte multe persoane. Conceptul de echipă ca atare este descris pe larg de către Forsyth; autorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
răsfrângându-se asupra relațiilor dintre membri prin intermediul satisfacției. Consecințele acestor stări de lucruri produc necesitatea unei noi provocări, dezvoltarea - atât la nivelul sarcinii, cât și la nivelul relaționărilor -, iar procesul devine, în acest mod, ciclic. Conjugând diverse cercetări și perspective, accentuând toate aceste caracteristici, Laurie Mullins (1993) ne oferă un evantai de elemente structurante ale coeziunii grupului: cele referitoare la calitatea de membru (mărimea grupului, compatibilitatea membrilor, permanența), cele referitoare la mediul de lucru (natura sarcinii, aranjamentul fizic, comunicarea și tehnologia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
didactic (deși el poate alege unul dintre participanți să facă acest lucru, lui revenindu-i doar conturarea - atunci când este necesar - a reperelor importante ale concluziilor), care va sintetiza informațiile rezultate din analizele de grup și din dezbaterea în plen, va accentua ideile valoroase și va dezvolta aspectele apărute în derularea reuniunii, pe care le poate utiliza în acoperirea cognitivă și motivațională a demersului său, încurajând activitățile de învățare prin descoperire. 13.3.2. Utilizarea conflictului în învățaretc "13.3.2. Utilizarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grad înalt de semiotizare a lumii” și analizează procedeul mise en abîme, care orientează atât povestea, cât și lectura cititorului, ca într-un joc de oglinzi, având ca rezultat îmbogățirea semnificațiilor și relevarea unei conștiințe retorice marcate. Cu un caracter accentuat de gramatică narativă, finalul lucrării stabilește relația dintre narație, istorie și ficțiune. Cu acest volum S. deschide o serie de studii asupra operei unor scriitori reprezentativi ai literaturii române, între care Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, Marin Sorescu ș.a., prezenți în
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Eul liric se află suspendat, într-un echilibru fragil, între două spații (Trecere, Hotar, Lunecă). Poetul începe să cultive imagini și simboluri viscerale („E vie rana / În sângele ei fierbinte / Eu mai trăiesc prin cântec” (Rana). Versurile din Interior (1991) accentuează tentativa coborârii în sine, spațiul poemelor fiind dominat de peisaje sufletești. Erotica, prezentă constant, prilejuiește readucerea temei legate de impasul comunicării și al comuniunii („dar nu ne vedem/ stă între noi un fantastic zid/ de ceață”, Interior), ca și de
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
Colina viei) sau: „Coapsa albă a vazei,/ coloană de lumină,/ se-nalță de pe masa castanie;/ în vază - margarete/ cu șorțuri albe, amidonate,/ de infirmiere/ și inimă de aur/ ca inima ta, soră Ruth” (Vaza albă). După 1980 elementul discursiv se accentuează, unele texte apropiindu-se de proza poematică, de un pseudobiografism epic cu tentă suprarealistă. În Ecran (1985) se păstrează formula poemului mai lung, epico-biografic cu inflexiuni livrești (Gauguin la Ermitaj) sau se revine, alternativ, la o expresie mai concentrată, în
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
ca atare, cauzată de păcatul originar; simptomul cel mai evident și mai concret al acestuia îl constituie dorințele carnale, deoarece nu pot fi eliminate și persistă și după botez și începerea vieții creștine. în această ultimă polemică a sa, Augustin accentuează aspectele cele mai întunecate și triste ale gîndirii sale, subliniind continuu omniprezența concupiscenței, josnicia omului, incapabil să dorească binele, și, în consecință, răspîndirea răului în lume. Liberul arbitru e considerat absolut irelevant pentru facerea de bine în raport cu harul lui Dumnezeu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
secolul al V-lea, este foarte îngrijit. Tratatul despre Condiția sufletului este însoțit de o scrisoare adresată retorului Sapaudus din Vienne, unde scriitorul îl îndeamnă pe prietenul său să se opună prin orice mijloace declinului artelor și științelor, care se accentua în mod inexorabil în acea epocă; în corespondența cu Sidonius Apollinaris se găsește și o altă scrisoare a lui Claudian, care i se adresează ca unui episcop în exercițiu; scriitorul a murit probabil în 473 sau 474. Bibliografie. CSEL 11
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
suspecte de origenism; despre epistolă cf. pp. 000-000). El a obținut adeziunea la anatema contra lui Origen din partea patriarhilor și episcopilor, inclusiv a unor origeniști ca Domițian sau Teodor Ascida, însă neînțelegerile dintre călugării palestinieni au continuat și s-au accentuat după moartea lui Nonnos, în 547, cînd origeniștii s-au împărțit în isocriști (care afirmau că în momentul apocatastazei toți oamenii vor deveni asemenea lui Cristos) și protoctiști (care susțineau că în apocatastază numai sufletul lui Cristos, prima dintre creaturi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acestea din urmă, care derivă probabil dintr-un comentariu propriu-zis ce s-a pierdut sau dintr-un ciclu de omilii consacrate respectivului text profetic. Dintre acestea, o parte însemnată este dedicată povestirii Suzanei și, în ansamblu, constituie dovada unui interes accentuat pentru conținutul moral al cărții. Există și fragmente de exegeză ale primului capitol din Matei, însă mai amplu și cu un conținut mai bogat este Comentariul la Evanghelia după Ioan, alcătuit din scolii care s-au păstrat în Catenarii. Acesta
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sus. Dovada epuizării exegezei originale este apariția unui gen literar care, pe de o parte, ar trebui să fie cît mai funcțional și util posibil pentru un învățat care studiază Scriptura, însă, pe de altă parte, nu reușește decît să accentueze la maximum defectul textelor precedente, realizate prin compilare, astfel încît comentariul însuși e în întregime o compilație. Ne referim la așa-zisele „catenarii”, despre care am vorbit deja de cîteva ori: termenul este traducerea echivalentului grecesc prin care este vizualizată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cu toate acestea, nu pot fi considerate prin ele însele ca manifestări ale unei „crize” inevitabile și absolute, ele pot favoriza apariția unor dereglări pe plan comportamental. Declanșarea acestora depinde însă, și de împrejurările în care trăiește elevul, care pot accentua sau anihila astfel de manifestări. Un lucru incontestabil este că acești elevi ridică serioase probleme din punct de vedere educativ. De comun acord cu toți specialiștii studiați, putem să afirmăm că: Preadolescentul ne oferă întotdeauna imaginea unui tânăr vioi, gălăgios
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de simboluri sau să fie Încărcate proiectiv. Există Însă o tendință de stereotipizare În care copilul utilizează aproximativ aceeași formă (clișeu) În desene și jocuri, specific celor de 3-4 ani. O particularitate a copiilor cu deficiențe asociate constă În gradul accentuat de imaturitate, labilitate manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament exagerat față de persoanele care se ocupă de el, ostilitate, puerilism. Astfel trebuiesc identificate, valorificate și stimulate toate capacitățile și disponibilitățile cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-relaționale și
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
sale cu privire la autismul infantil precoce, descriindu-l sub forma unui sindrom, iscând serioase controverse. O caracteristică este absența limbajului, care nu apare când trebuie dar și absența interesului de a Înțelege anturajul, de a-l contacta. Cu timpul, izolarea se accentuează, persistă insensibilitatea la stimuli vizuali și auditivi. Celelalte funcții par normale, și copiii au chiar o mare dexteritate În mișcări. Ei prezintă o anorexie gravă, nu manifestă nici dorință. La vârsta de 2-3 ani apar o serie de stereotipii rituale
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
nu le acorde atenție sau interes; la școală, educatorul trebuie să ignore comportamentele necorespunzatoare ale copilului și să acorde atenție numai celor pozitive; practica consilierii școlare demonstrează că, În primele zile ale funcționării acestui program, comportamentele nedorite ale copilului se accentuează, după care ele slăbesc În intensitate, până la dispariția lor totală. Cauza este lipsa de Întărire a acestora prin nebăgarea lor În seamă de către adulți (părinți și educatori). Tehnica modelării presupune asimilarea unor modele comportamentale pozitive prin imitarea altor persoane cum
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
al meu într-o zi ceva despre asta... De-aceea l-a luat cu ea la Damp. A venit, ba nu, și-a făcut apariția într-o rochie lungă până la glezne și închisă până la gât, de catifea neagră, care îi accentua părul alb tuns scurt. Oriunde stătea, fie în picioare, fie așezată la cafea și prăjituri, era centrul atenției. Îi atrăgea în special pe bărbați. După cum se știe, așa a fost dintotdeauna. Prietena ei din școală, Jeni, mi-a povestit despre
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]