3,955 matches
-
considerat responsabil pentru inegalitățile observateîntr-o țară sau alta, oricare ar fi nivelul lor de bogăție. Disparitățile sunt mari Între bogați și săraci, Între cei care au o slujbă și șomeri, Între lucrătorii calificați și cei necalificați, prăpastia părând să se adâncească În Marea Britanie și În Statele Unite. Aceste disparități nu sunt Întotdeauna cuantificabile În mod direct, mai ales atunci când se referă la condițiile de acces la cunoaștere, la sistemul de sănătate și la informație. Un ultim argument se referă la repunerea În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și sex, s-ar intersecta, în plan orizontal, cu ombilicul...” — Ça bien commence, monologă lăuntric Nora; în timp ce Carmen, nu numai lăuntric, ci și-n afară, se îmbujoră. Vasile continuă imperturbabil: „Mișcarea clasică prin care o femeie, umflându-și pieptul și adâncindu-și greabănul spinării, își pune sânii în relief, e însoțită,-n chip spontan, de o mișcare analoagă,-n sens opus, a părții inferioare a trunchiului, ce-i reliefează (în contrapondere, să spunem) sânii posteriori...” Domnișoarele se umeziră vag. Carmen frisonă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
mai vioi, Marian (remarcabilul Andi Vasluianu), devine translatorul oficial, trăgând imediat profit de pe urma cunoștințelor lui de limbă engleză. Încăpățânarea lui Doiaru de a bloca trenul în gara lui până la furnizarea tuturor documentelor însoțitoare face ca aceste diferențe să poată fi adâncite și exploatate comic, într-o sarabandă de scene suculente. Masa festivă organizată de primar în onoarea „oaspeților veniți tocmai de peste Ocean“ este memorabilă. Un Elvis autohton, tuciuriu, amestecă Love me tender cu cântice dă pă la noi, iar americanii cuminței
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
i-ar fi frică: — La Linz, lângă Dunăre. Lotte își trece limba peste buzele uscate: — Și eu, la fel! În grădină e liniște. Totul e nemișcat, doar creștetele copacilor mai freamătă.“ Taina pare deslușită, dar nu face decât să se adâncească. Se caută fotografii vechi și se povestesc puzderii de-amintiri. Se piaptănă buclele în cozi și cozile în bucle, iar oglinzile confirmă verdictul. Universul uneia devine jumătatea necunoscută a universului celeilalte. Mister numai bun de cercetat pe sfârșit de vară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
luptă, creat la Paris, urmărește schizofrenia unei sârboaice violate, care se află sub tratament psihoterapeutic. Partea video din spectacol, la fel ca în Blaubart - ca propunere de concept multimedia, accentuează pierderea într-un spațiu-hățiș, care deconstruiește și înghite tot, care adâncește perspectiva scenică. Povești de familie, făcut tot la Paris, aduce în prim-plan teatralitatea convenției asumării de rol (copiii devin părinți și preiau toate clișeele autoritare) care propune o continuă transformare de tipologii. „A mânca“ e cea mai activă strategie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
vîrful tumorei „izvora” o secreție limpede care invadase cavitatea duodenală. S-a creat o suspiciune în legătură cu deschiderea anormală, fie a canalului Santorini, fie chiar a canalului Wirsung, cu dezvoltarea unei tumori la nivelul ostiumului duodenal al acestor canale. A fost adîncită explorarea peroperatorie, abordînd pancreasul în loja sa, prin incizia micului epiplon. Surprindere. Pancreasul era mult mărit de volum, cu reacție de peripancreatită și senzația de fluctuanță pe toată lungimea glandei. S-a practicat puncția pancreasului. După aspirație, seringa a adus
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
însă, alături de influența factorilor ereditari intrinseci, încep a interveni, activ și continuu, circumstanțele extrinseci ale vieții, și diversele lor influențe modificatoare: factori climatici, meteorologici, cosmici, microbieni, umani, sociali etc. Ei pot modifica moștenirea ancestrală de predispoziții fiziologice și morbide, fie adâncindu-le, fie creând altele noi. Orice individ se naște deci cu anumite posibilități reacționale, cărora experiența personală le poate necontenit aduce modificări. Fondul temperamento-constituțional este deci o rezultantă a aptitudinilor reacționale, moștenite sau dobândite, proprii unui anumit individ, la un
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
focal în care se unesc partide precum KSČM, care-și apără imaginea sa (și în parte realitatea sa) de partid de guvernare preocupat de interese de stat și ale noțiunii, dar de asemenea ODS care, în spațiul câtorva ani, a adâncit tematica națională în discursul său, și aceasta nu este fără rezultate electorale, mai ales în declinația sa "suveranistă". În ambele cazuri transpare același paradox: partide ideologic foarte diferite, când este vorba despre interese naționale, se regăsesc, fiecare în maniera sa
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cu soțul său nu va folosi decît numele acestuia devenit oficial, Egor Stepanovici, dialogul celor doi soți căpătînd accente absurde: „- Nu ți-e bine, Smărăndițo?... Smaragda? - se îndrepta el cînd gestul de necaz al Smărăndiței dovedea că nu e prea adîncită în durerea ei: Nu ți-e bine, Smaragda? - Nu, Egor Stepanovici, bine! - Poate te doare ceva? Să chemăm doctorul. - Nu, Egor Stepanovici, Nu e nevoie. N-am nimic! - Poate vrei să mergem undeva? [...] - Nu, Egor Stepanovici! Pentru vizite e încă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în resturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brună, de diferite dimensiuni. La început sunt mici, până la 2 mm în diametru și acoperite de o membrană subțire de celule moarte.Pustulele (bășicuțele) se sparg și apar mici adâncituri pline cu un praf galben-brun. În solurile umede leziunile se adâncesc, pustulele se unesc și apare forma canceroasă a bolii. Datorită creșterii neuniforme a țesuturilor și a colorării lor în brun-negru, această formă se poate confunda cu atacul de râie neagră. Dacă după instalarea bolii intervine o vreme secetoasă, sub veziculă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tulpini și chiar pe semințe unde, înainte de recoltare se observă și punte mici negre. Atacul pe rădăcini se manifestă printr-o colorare în cenușiu a țesuturilor de sub rozeta de frunze, țesuturi ce putrezesc și apar caverne centrale, uscate ce se adâncesc în corpul sfeclei. După distrugerea frunzelor, planta încearcă să-și refacă foliajul din mugurii existenți la suprafața solului, așa încât până toamna, rădăcinile care se scot din sol sunt nu au zahăr, ci doar un procent ridicat de celuloză (fig. 63
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puf negru. Pe tulpini, inițial apar pete negre ce prin unire dau naștere la dungi brune-negre de-a lungul tulpinii. Pălăriile infectate și frunzulițele de pe marginea lor, au la început pete de decolorare, apoi brune, iar în final brune negricioase, adâncite în țesuturi. Ciuperca A. helianthi produce pete mai mari și mai alungite. Transmitere răspândire. Transmiterea agenților patogeni de la un an la altul, este asigurată de miceliul ce trăiește pe resturile vegetale sau de spori. Pe organele infectate primăvara apar zone
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Olanda însă acum este cunoscută în multe țări ale Europei. În România a fost semnalată în 1965, în serele de la Lemeni și Ișalnița. Simptome. Rădăcinile plantelor atacate prezintă zone suberificate, brune, în dreptul cărora în țesuturi apar crăpături ce se adâncesc. Țesuturile au o consistență moale, spongioasă, din care cauză se numesc, "rădăcini de plută". Partea aeriană a plantei prezintă simptome de îngălbenire, creștere întârziată, fructificare slabă și ofilire. Pe zonele atacate, apar mici puncte negre (fig. 106a). Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin pete brune, circulare sau ovale, dar fără fructificații ale ciupercii. Pe vreme secetoasă, țesuturile brunificate se scufundă și formează pe margini un inel de plută. Tulpinile plantelor atacate prezintă la bază pete mici, ovale, brune-cenușii, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc, crapă longitudinal, iar ca urmare partea superioară a plantei se veștejește (fig. 110). Ca factori favorizanți ai apariției și evoluției acestei boli se pot enumera: excesul de îngrășăminte organice, umiditatea și căldura, temperatura optimă fiind de +28șC. Transmiter--răspândire. Transmiterea ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au depistat această boală în 1931 și de atunci în toate Stările fitosanitare, ciuperca este semnalată ca producând pagube de 15-30 %. Simptome. Pe foliaj și pe tulpini, atacul apare sub forma unor pete uleioase apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc. Dacă simptomele apar la începutul vegetației, plantele se pot usca. Pe fructe apar pete mari, circulare (1-2 cm în diametru), galbene, apoi brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se acoperă cu un mucegai roz, reprezentat de fructificațiile ciupercii ce
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Băneasa și Buzău au mai fost executate de Z. Petre și I. Ploaie în 1973. Simptome. Frunzele tinere ale plantelor bolnave se îngălbenesc în partea bazală, apoi toate frunzele se îngălbenesc și se răsucesc. În culturile semincere, tulpinele florale se adâncesc, în loc de flori apar bulbili care dau frunze albe. Inflorescențele prezintă o creștere anormală a elementelor florale care dau aspectul de "capete mițoase" (fig. 127). Florile nu dau semințe. Transmitere-răspândire. Transmiterea micoplasmei se face prin cicade dar și prin cuscută. Prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
loc, pe rădăcini în câmp dar, continuă în depozite. În câmp, plantele sunt atacate în vetre, unde se observă o îngălbenire a frunzișului urmată de uscarea acestuia. Rădăcinile au pete sau porțiuni de culoare cenușie plumburie, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc și se acoperă cu un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
stony pit Boala produsă de un complex de virusuri, este răspândită în multe țări europene și a fost pusă în evidență la noi de către Olga Săvulescu și I. Pop (1961). Simptome. Fructele prezintă denivelări accentuate la suprafață, denivelări ce se adâncesc pe măsura dezvoltării acestora. Pulpa fructelor prezintă porțiuni brune formate din celule brunificate, înconjurate de celule pietrificate. Fructele pierd din valoarea comercială sau devin necomestibile. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite prin altoire. Prevenire și combatere. Pentru prevenire se vor folosi la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tipice (putânduse diferenția de alte tipuri de cancere pe ramuri), cu cât faza de evoluție a bolii este mai avansată. Atacul începe din dreptul unui mugure mort sau a unei răni în scoarță și apare sub forma unor pete ușor adâncite în dreptul cărora scoarța este brunificată. Deseori, asemenea pete pot fi observate la unghiul de ramificare al ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă o colorație negricioasă, crapă și se vede lemnul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramurilor de schelet. În faze mai avansate rana se întinde, iar scoarța din dreptul acesteia capătă o colorație negricioasă, crapă și se vede lemnul. Marginile scoarței ce delimitează rănile, se îngroașă foarte mult luând un aspect ca și cum rana s-ar adânci; în realitate, ciuperca nu atacă la lemnul în profunzime. Foarte periculoase sunt foarmele de atac pe pomii tineri ale căror tulpini pot fi înconjurate de răni, care fac ca aceștia să se usuce. Boala produce pierderi mai mari în livezile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în dreptul zonei putrezite, apar fructificațiile ciupercii, sub forma unor pernuțe dispuse în cercuri concentrice. Această formă de atac este cunoscută sub numele de "putregai brun". Ea poate fi confundată cu atacul de Glomerella cingulata la care însă țesuturile brunificate se adâncesc. Dacă timpul este umed, cu temperaturi mai scăzute, fructele putrezesc, se brunifică și apoi se înnegresc, fără ca pe suprafața lor să mai apară fructificații cu spori, dar în ele se formează scleroți. Această formă de atac întâlnită deseori și în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cenușii, de formă circulară, de până la 2-3 cm în diametru. Pe partea inferioară a frunzelor, în dreptul acestor pete, apar fructificații punctiforme cu spori, de culoare cafenie-închis, așezate în cercuri concentrice. Fructele atacate prezintă pe coaja verde pete brune, care se adâncesc și în adâncituri apar fructificații ale ciupercii sub forma unor punctișoare negricioase. Dacă atacul pe fructe este timpuriu, ciuperca poate ajunge până la miez, pe care îl înnegrește. Atacul pe lăstari are mai mică importanță; pe aceste organe ciuperca produce pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din luna aprilie-mai, se formează pete ce se pot uni atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brunăcenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte vizibilă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se brunifică, se adâncesc, lăstarul prezentând răni ce ajung până la măduvă. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de “șiret”. La cârciumărese, frunzele manifestă o transparență nervurilor însoțită de mozaic și pete de decolorare. La lalele, frunzele virotice sunt deformate cu brunificări paralele cu nervurile, florile au petalele cu pete decolorate iar pe bulbi apar pete inelare brunecenușii, adâncite în țesut (fig. 201). Acest virus în asociere cu virusul pătării lalelelor produce marmorarea gravă a crinului. În asociere cu virusul latent al crinului, produce pătarea necrotică a crinului, iar în asociere cu virusul mozaicului galben al fasolei, produce dungarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]